Back

Organizaţia Naţiunilor Unite - ONU

Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi din 13.11.1979 *)

În vigoare de la 26.01.1991

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

*) Traducere.

Părţile la prezenta convenţie,

hotărîte să promoveze relaţiile şi cooperarea în domeniul protecţiei mediului înconjurător,

conştiente de importanţa activităţilor Comisiei economice a O.N.U. pentru Europa în ceea ce priveşte întărirea acestor relaţii şi a acestei cooperări, în special în domeniul poluării atmosferice, inclusiv transportul pe distanţe lungi al poluanţilor atmosferici,

recunoscînd contribuţia Comisiei economice a O.N.U. pentru Europa la aplicarea multilaterală a dispoziţiilor pertinente din Actul final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa,

ţinînd seama de apelul conţinut în capitolul Actului final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare În Europa privind mediul înconjurător, de a coopera în vederea combaterii poluării aerului şi a efectelor acestei poluări, în special transportul poluanţilor atmosferici pe distanţe lungi şi elaborarea, pe calea cooperării internaţionale, a unui program vast de supraveghere şi de evaluare a transportului pe distanţe lungi al poluanţilor aerului, începînd cu dioxidul de sulf şi trecînd, eventual, apoi la alţi poluanţi,

luînd în considerare dispoziţiile corespunzătoare ale Declaraţiei Conferinţei Naţiunilor Unite asupra mediului înconjurător, şi în special principiul 21, care exprimă convingerea comună că, în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite şi cu principiile dreptului internaţional, statele au dreptul suveran să exploateze propriile lor resurse potrivit propriilor politici în domeniul mediului şi datoria să evite ca prin activităţile exercitate în limitele jurisdicţiei lor şi sub controlul lor să provoace pagube mediului înconjurător al altor state sau în regiuni care nu intră sub nici o jurisdicţie naţională,

recunoscînd posibilitatea ca poluarea aerului, inclusiv poluarea atmosferică transfrontiere, să provoace efecte păgubitoare în termene mai scurte sau mai lungi,

îngrijorate că sporirea nivelului prevăzut al emisiunilor de poluanţi atmosferici în regiune ar putea duce la creşterea acestor efecte păgubitoare,

recunoscînd necesitatea studierii incidenţelor transportului poluanţilor atmosferici pe distanţe lungi şi a căutării soluţiilor la problemele identificate,

afirmînd hotărîrea lor de a întări cooperarea internaţională activă pentru elaborarea politicilor naţionale necesare şi, prin schimburi de informaţii, consultări şi activităţi de cercetare şi supraveghere, să coordoneze măsurile luate pentru combaterea poluării aerului, inclusiv poluarea atmosferică transfrontiere pe distanţe lungi,

au convenit asupra celor ce urmează:

Definiţii

ARTICOLUL 1

În sensul prezentei convenţii:

a) expresia poluare atmosferică desemnează introducerea în atmosferă de către om, direct sau indirect, de substanţe sau energie care au o acţiune nocivă de natură să pună în pericol sănătatea omului, să dăuneze resurselor biologice şi ecosistemelor, să deterioreze bunurile materiale şi să aducă atingere sau să păgubească valorile de agrement şi alte utilizări legitime ale mediului înconjurător, expresia "poluant atmosferic" fiind înţeleasă în acelaşi sens;

b) expresia poluarea atmosferică transfrontiere pe distanţe lungi desemnează poluarea atmosferică a cărei sursă fizică este cuprinsă total sau parţial în zona supusă jurisdicţiei naţionale a unui stat şi care are efecte dăunătoare într-o zonă supusă jurisdicţiei unui alt stat la o distanţă la care nu este în general posibil să se distingă contribuţiile surselor individuale sau ale grupurilor de surse de emisie.

Principii fundamentale

ARTICOLUL 2

Părţile contractante, ţinînd seama de faptele şi problemele în cauză, sînt hotărîte să protejeze omul şi mediul său înconjurător contra poluării atmosferice şi se vor strădui să limiteze şi, în măsura posibilului, să reducă în mod treptat şi să prevină poluarea atmosferică, inclusiv poluarea atmosferică transfrontiere pe distanţe lungi.

ARTICOLUL 3

În cadrul prezentei convenţii, părţile contractante vor elabora cît mai curînd posibil, pe calea schimbului de informaţii, consultaţii şi activităţi de cercetare şi de supraveghere, politici şi strategii care le vor servi să combată dejecţiile de poluanţi atmosferici, ţinînd seama de eforturile deja întreprinse la nivel naţional şi internaţional.

ARTICOLUL 4

Părţile contractante vor face schimburi de informaţii şi păreri asupra politicilor lor, activităţilor lor ştiinţifice şi măsurilor tehnice care au drept scop combaterea în toată măsura posibilului a dejecţiilor de poluanţi atmosferici care pot avea efecte dăunătoare şi reducerea în acest fel a poluării atmosferice, inclusiv poluarea atmosferică transfrontiere pe distanţe lungi.

ARTICOLUL 5

La cerere, vor avea loc consultaţii la intervale scurte între, pe de o parte, partea sau părţile contractante afectate în mod efectiv de poluarea atmosferică transfrontiere pe distanţe lungi sau care sînt expuse la un risc semnificativ de o astfel de poluare şi, pe de altă parte, partea sau părţile contractante pe teritoriul şi sub jurisdicţia cărora este creat sau ar putea fi creat un aport substanţial la poluarea atmosferică transfrontiere pe distanţe lungi şi care rezultă din activităţi care sînt întreprinse sau prevăzute a se realiza.

Controlul calităţii aerului

ARTICOLUL 6

Ţinînd seama de art. 2-5, de cercetările în curs de realizare, de schimburile de informaţii şi de activităţile de supraveghere şi rezultatele lor, de costul şi de eficacitatea măsurilor locale de remediere şi a altor măsuri pentru combaterea poluării atmosferice, în special a celei provenind din instalaţiile noi sau transformate, fiecare parte contractantă se angajează să elaboreze cele mai bune politici şi strategii, inclusiv sisteme de control al calităţii aerului şi, în cadrul acestor sisteme, măsuri de control care să fie compatibile cu o dezvoltare echilibrată, recurgînd în special la cele mai bune tehnologii disponibile şi aplicabile din punct de vedere economic şi la tehnici care produc puţine sau nici un fel de deşeuri.

Cercetare-dezvoltare

ARTICOLUL 7

Părţile contractante, potrivit nevoilor, vor întreprinde activităţi concertate de cercetări şi/sau de dezvoltare în domeniile următoare:

a) tehnici existente şi propuse de reducere a emisiunilor de compuşi sulfuroşi şi a altor poluanţi atmosferici principali, inclusiv al realizării lor tehnice şi rentabilităţii acestor tehnici şi repercusiunile lor asupra mediului înconjurător;

b) tehnici instrumentare şi alte tehnici care permit supravegherea şi măsurarea nivelului emisiunilor şi concentraţiilor ambiante de poluanţi atmosferici;

c) modele îmbunătăţite pentru înţelegerea mai bună a transportului de poluanţi atmosferici transfrontiere pe distanţe lungi;

d) efectele compuşilor sulfuroşi şi ale altor poluanţi atmosferici principali asupra sănătăţii omului şi mediului înconjurător, inclusiv agricultura, silvicultura, resursele materiale, ecosistemele acvatice şi altele, vizibilitatea, în vederea stabilirii pe o bază ştiinţifică a determinării relaţiei doză/efect în scopul protecţiei mediului înconjurător;

e) evaluarea economică, socială şi ecologică a altor măsuri care să permită atingerea obiectivelor referitoare la mediul înconjurător, inclusiv reducerea poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi;

f) elaborarea de programe de învăţămînt şi de formare privind poluarea mediului înconjurător prin compuşi sulfuroşi şi alţi poluanţi atmosferici principali.

Schimbul de informaţii

ARTICOLUL 8

Părţile contractante vor schimba, în cadrul organului executiv prevăzut la art. 10 sau pe cale bilaterală, şi în interesul lor comun informaţii:

a) asupra nivelului emisiilor, potrivit unei periodicităţi ce va fi stabilită, a poluanţilor atmosferici conveniţi, începînd cu bioxidul de sulf, plecînd de la unităţi teritoriale de dimensiuni convenite sau asupra fluxurilor de poluanţi atmosferici, începînd cu bioxidul de sulf, care traversează frontierele statelor, la distanţe şi perioade ce vor fi stabilite de comun acord;

b) asupra principalelor schimbări survenite în politicile naţionale şi în dezvoltarea industrială în general şi efectele lor posibile, care ar fi de natură să provoace modificări importante ale poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi;

c) asupra tehnicilor de reducere a poluării atmosferice care acţionează asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi;

d) asupra costului prevăzut al acţiunilor, la nivelul ţărilor, îndreptate contra emisiunilor de compuşi sulfuroşi şi altor poluanţi atmosferici principali;

e) asupra datelor meteorologice şi fizico-chimice referitoare la fenomenele survenite în timpul transportului poluanţilor;

f) asupra datelor fizico-chimice şi biologice referitoare la efectele poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi şi asupra întinderii pagubelor1) care, după aceste date, sînt imputabile poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi;

g) asupra politicilor şi strategiilor naţionale, subregionale şi regionale de luptă împotriva compuşilor sulfuroşi şi altor poluanţi atmosferici principali.

1) Prezenta convenţie nu conţine dispoziţii cu privire la responsabilitatea statelor în materie de pagube.

Punerea în aplicare şi lărgirea Programului concertat de
supraveghere continuă şi de evaluare a transportului pe
distanţe lungi al poluanţilor atmosferici în Europa

ARTICOLUL 9

Părţile contractante subliniază necesitatea de a pune în aplicare "Programul concertat de supraveghere şi de evaluare a transportului pe distanţe lungi a poluanţilor atmosferici în Europa" (în continuare denumit EMEP) existent şi, fiind vorba de lărgirea acestui program, convin să pună accentul pe:

a) interesul lor de a participa şi de a pune în aplicare EMEP-ul care, într-o primă etapă, este axat pe supravegherea continuă a bioxidului de sulf şi a substanţelor înrudite;

b) necesitatea utilizării, de fiecare dată cînd este posibil, de metodologii de supraveghere comparabile sau normalizate;

c) interesul de a stabili programul de supraveghere continuă în cadrul programelor naţionale şi internaţionale. Amplasarea staţiilor de supraveghere continuă şi colectarea de date sînt sub jurisdicţia statelor în care sînt situate aceste staţii;

d) interesul de a stabili un program cadru concertat de supraveghere continuă a mediului înconjurător care să fie fondat pe programele naţionale, subregionale, regionale şi celelalte programe internaţionale actuale şi viitoare şi care ţin seama de aceasta;

e) necesitatea de a schimba date asupra emisiilor, potrivit unei periodicităţi ce va fi stabilită, de poluanţi atmosferici determinaţi (începînd cu bioxidul de sulf) plecînd de la unităţi teritoriale de dimensiuni stabilite de comun acord sau asupra fluxului de poluanţi atmosferici determinaţi (începînd cu bioxidul de sulf) care traversează frontierele statelor la distanţe şi în perioade ce vor fi stabilite. Metoda, inclusiv modelul, utilizate pentru determinarea fluxurilor, precum şi metoda inclusiv modelul, utilizate pentru determinarea existenţei transportului de poluanţi atmosferici, după emisiunile din unităţi teritoriale, vor fi puse la dispoziţia părţilor şi examinate periodic în vederea îmbunătăţirii;

f) intenţia de a continua schimbul de actualizare a periodică a datelor naţionale asupra emisiunilor totale de poluanţi atmosferici stabiliţi, începînd cu bioxidul de sulf;

g) necesitatea de a furniza date meteorologice şi fizico-chimice referitoare la fenomenele survenite în timpul transportului;

h) necesitatea de a asigura supravegherea continuă a compuşilor chimici din alte medii, precum apa, solul şi vegetaţia, şi de a pune în aplicare un program de supraveghere analog pentru înregistrarea efectelor lor asupra sănătăţii şi mediului înconjurător;

i) interesul de a lărgi reţelele naţionale ale EMEP pentru a le face operaţionale în scopul combaterii şi supravegherii.

Organul executiv

ARTICOLUL 10

1. Reprezentanţii părţilor contractante vor constitui, în cadrul consilierilor guvernamentali ai ţărilor C.E.E. - O.N.U. pentru problemele mediului înconjurător, organul executiv al prezentei convenţii şi se vor reuni cel puţin o dată pe an în această calitate.

2. Organul executiv:

a) va examina punerea în aplicare a prezentei convenţii;

b) va constitui, după cum se va stabili, grupuri de lucru pentru studierea problemelor legate de punerea în aplicare şi dezvoltarea prezentei convenţii şi, în acest scop, pentru a pregăti studiile şi documentaţia necesară şi pentru a elabora recomandări;

c) va exercita orice altă funcţie care ar putea fi necesară în virtutea dispoziţiilor prezentei convenţii.

3. Organul executiv va utiliza serviciile organului de conducere al EMEP pentru a asigura participarea deplină a acestuia la activităţile prezentei convenţii, în special în ceea ce priveşte colectarea de date şi cooperarea ştiinţifică.

4. În exerciţiul acestor funcţiuni, organul executiv va utiliza, de asemenea, cînd va considera util, informaţiile furnizate de alte organizaţii internaţionale competente.

Secretariat

ARTICOLUL 11

Secretarul executiv al Comisiei economice a O.N.U. pentru Europa va asigura, pentru organul executiv, funcţiunile următoare:

a) convocarea şi pregătirea reuniunilor organului executiv;

b) transmiterea către părţile contractante a rapoartelor şi a altor informaţii primite ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei convenţii;

c) orice altă funcţie care ar putea să-i fie încredinţată de organul executiv.

Amendamente la convenţie

ARTICOLUL 12

1. Orice parte contractantă este îndreptăţită să propună amendamente la prezenta convenţie.

2. Textul amendamentelor propuse va fi supus în scris Secretariatului executiv al Comisiei economice a O.N.U. pentru Europa, care îl va comunica tuturor părţilor contractante. Organul executiv va examina amendamentele propuse la reuniunea sa anuală următoare, în măsura în care ar fi fost comunicate părţilor contractante de către secretarul executiv al Comisiei economice a O.N.U. pentru Europa cu cel puţin 90 de zile înainte.

3. Un amendament la prezenta convenţie va trebui să fie adoptat prin consens de reprezentanţii părţilor contractante şi va intra în vigoare pentru părţile contractante care îl vor fi acceptat după 90 de zile de la data la care două treimi din părţile contractante vor fi depus instrumentul lor de acceptare la depozitar. În consecinţă, amendamentul va intra în vigoare pentru orice altă parte contractantă după 90 de zile de la data la care partea respectivă va depune instrumentul său de acceptare a amendamentului.

Reglementarea diferendelor

ARTICOLUL 13

Dacă un diferend apare între două sau mai multe părţi contractante la prezenta convenţie cu privire la interpretarea sau aplicarea convenţiei, părţile respective vor căuta o soluţie pe calea negocierilor sau prin orice altă metodă de reglementare a diferendelor care le-ar fi acceptabilă.

Semnarea

ARTICOLUL 14

1. Prezenta convenţie va fi deschisă semnării statelor membre ale Comisiei economice a O.N.U. pentru Europa, statelor care au statut consultativ pe lîngă C.E.E. - O.N.U. în virtutea paragrafului 8 al Rezoluţiei nr. 36 (IV) din 28 martie 1947 a Consiliului economic şi social şi organizaţiilor de integrare economică regională constituite de state suverane membre ale C.E.E. - O.N.U. şi care au competenţă de a negocia, încheia şi aplica acorduri internaţionale în domeniile prevăzute de prezenta convenţie, la Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva, din 13 pînă la 16 noiembrie 1979, cu ocazia reuniunii la nivel înalt, în cadrul Comisiei economice, a O.N.U. pentru Europa asupra protecţiei mediului înconjurător.

2. Fiind vorba de chestiuni care ţin de competenţa lor, aceste organizaţii de integrare economică regională vor putea, în numele lor propriu, exercita drepturile şi să se achite de responsabilităţile pe care prezenta convenţie le conferă statelor membre. În asemenea cazuri, statele membre ale acestor organizaţii nu vor fi îndreptăţite să exercite aceste drepturi în mod individual.

Ratificarea, acceptarea, aprobarea şi aderarea

ARTICOLUL 15

1. Prezenta convenţie va fi supusă ratificării, acceptării sau aprobării.

2. Prezenta convenţie va fi deschisă aderării, începînd din 17 noiembrie 1979, statelor şi organizaţiilor prevăzute la paragraful 1 al art. 14.

3. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare vor fi depuse la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va îndeplini funcţiile de depozitar.

Intrarea în vigoare

ARTICOLUL 16

1. Prezenta convenţie va intra în vigoare în 90 de zile de la data depunerii celui de al 24-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.

2. Pentru fiecare dintre părţile contractante care ratifică, acceptă sau aprobă prezenta convenţie sau aderă la ea după depunerea celui de al 24-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, convenţia va intra în vigoare în 90 de zile de la data depunerii de către respectiva parte contractantă a instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.

se încarcă...