Organizația Națiunilor Unite - ONU

Convenția privind succesiunea statelor la tratate din 23.08.1978

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 23.08.1978

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 3

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Statele-părți la prezenta Convenție,

Luând în considerare transformările profunde din comunitatea internațională determinate de procesul de decolonizare,

Luând în considerare, de asemenea, că alți factori ar putea duce la succesiunea Statelor în viitor,

Convinse, în aceste circumstanțe, de necesitatea codificării și dezvoltării progresive a regulilor privitoare la succesiunea Statelor în raport cu tratatele ca mijloc de asigurare a unei mai mari securități juridice în relațiile internaționale,

Luând notă că principiile de liber consimțământ, sinceritate și pacta sunt servanda sunt universal recunoscute,

Subliniind că respectarea cu consecvență a tratatelor multilaterale generale care se ocupă cu codificarea și dezvoltarea progresivă a dreptului internațional și a celor ale căror obiective și scopuri prezintă interes pentru comunitatea internațională în general este de o deosebită importanță pentru consolidarea păcii și cooperării internaționale,

Având în vedere principiile dreptului internațional cuprinse în Carta Națiunilor Unite, cum sunt principiile drepturilor egale și autodeterminării popoarelor, al egalității suverane și independenței tuturor Statelor, al neamestecului în afacerile interne ale Statelor, al interzicerii amenințării cu forța sau a folosirii forței, al respectului universal pentru și al respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru toți.

Reamintind că respectul pentru integritatea teritorială și independența politică a oricărui Stat este impus de Carta Națiunilor Unite,

Ținând cont de prevederile Convenției de la Viena privind Legea tratatelor din 1969,

Ținând, de asemenea, cont de art. 73 din această Convenție,

Afirmând că problemele legii tratatelor, altele decât cele care pot apărea din succesiunea Statelor, sunt guvernate de regulile corespunzătoare dreptului internațional, inclusiv acele reguli ale dreptului internațional cutumiar, care sunt cuprinse în Convenția de la Viena privind Legea tratatelor din 1969,

Afirmând că regulile dreptului internațional cutumiar vor continua să guverneze probleme nereglementate de prevederile prezentei Convenții,

Au convenit după cum urmează:

PARTEA I Prevederi generale

ARTICOLUL 1 Domeniul de aplicare a prezentei Convenții

Prezenta Convenție se aplică efectelor unei succesiuni de State în raport cu tratatele dintre State,

ARTICOLUL 2 Folosirea termenilor

1. Pentru scopurile prezentei Convenții:

(a) "tratat" înseamnă un acord internațional încheiat între State, în formă scrisă și reglementat de dreptul internațional, indiferent dacă este inclus într-un singur instrument sau în două sau mai multe instrumente conexe și indiferent de denumirea specifică;

(b) "succesiunea Statelor" înseamnă înlocuirea unui Stat cu un altul în privința responsabilității în relațiile internaționale ale teritoriului;

(c) "Statul predecesor" înseamnă Statul care a fost înlocuit de un alt Stat în cazul unei succesiuni de State;

(d) "Statul succesor" înseamnă Statul care a înlocuit un alt Stat în cazul unei succesiuni de State;

(e) "data succesiunii Statelor" înseamnă data la care Statul succesor a înlocuit Statul predecesor în privința responsabilității în relațiile internaționale ale teritoriului la care se raportează succesiunea Statelor;

(f) "nou Stat independent" înseamnă un Stat succesor al cărui teritoriu, chiar înainte de data succesiunii Statelor, era un teritoriu dependent pentru relațiile internaționale de care era răspunzător Statul predecesor;

(g) "notificarea succesiunii" înseamnă orice notificare în raport cu un tratat multilateral, indiferent de redactare sau denumire, făcută de un Stat succesor care își exprimă acordul de a fi considerat legat prin tratat;

(h) "puteri depline" înseamnă, în raport cu o notificare de succesiune sau oricare altă notificare în cadrul prezentei Convenții, un document emis de o autoritate competentă a Statului desemnând o persoană sau persoane care să reprezinte Statul pentru comunicarea notificării de succesiune sau notificări, după cum este cazul;

(i) "ratificare", "acceptare" și "aprobare" înseamnă, în fiecare caz, actul internațional denumit astfel, prin care un Stat stabilește pe plan internațional acceptul de a fi legat printr-un tratat;

(j) "rezervare" înseamnă o declarație unilaterală, indiferent de redactare sau denumire, făcută de un Stat la semnarea, ratificarea, acceptarea, aprobarea sau accederea la un tratat sau când face o notificare de succesiune la un tratat, prin care solicită excluderea sau modificarea efectului legal al anumitor prevederi ale tratatului în aplicarea acestora statului respectiv;

(k) "Statul contractant" înseamnă un Stat care a consimțit să fie legat prin tratat, indiferent dacă tratatul a intrat sau nu în vigoare;

(l) "parte" înseamnă un Stat care a consimțit să fie legat prin tratat și pentru care tratatul este în vigoare;

(m) "alt Stat-parte" înseamnă, în raport cu un Stat succesor, orice parte, alta decât Statul predecesor, la un tratat în vigoare la data succesiunii Statelor cu privire la teritoriul la care se raportează succesiunea Statelor;

(n) "organizația internațională" înseamnă o organizație interguvernamentală.

2. Prevederile alin. 1 privind folosirea termenilor din prezenta Convenție nu prejudiciază folosirea acelor termeni sau sensurile care li se pot atribui în legislația internă a oricărui Stat.

ARTICOLUL 3 Cazuri din afara domeniului prezentei Convenții

Faptul că prezenta Convenție nu se aplică efectelor unei succesiuni de State cu privire la acordurile internaționale încheiate între Stat și alți subiecți ai dreptului internațional sau cu privire la acordurile internaționale care nu sunt în formă scrisă, nu va afecta:

(a) aplicarea la astfel de cazuri a oricărei reglementări prevăzute în prezenta Convenție căreia i se supun conform dreptului internațional, independent de Convenție;

(b) aplicarea între State a prezentei Convenții la efectele unei succesiuni de State cu privire la acordurile internaționale la care participă și alți subiecți ai dreptului internațional.

ARTICOLUL 4 Tratate constituind organizații internaționale și tratate
adoptate în cadrul unei organizații internaționale

Prezenta Convenție se aplică efectelor unei succesiuni de State cu privire la:

(a) orice tratat care este instrumentul constitutiv al unei organizații internaționale fără a prejudicia reglementările privind acordarea calității de membru și fără a prejudicia orice alte reglementări ale organizației;

(b) orice tratat adoptat în cadrul organizației internaționale fără a prejudicia orice alte reglementări ale organizației.

ARTICOLUL 5 Obligații impuse de dreptul internațional independent de un tratat

Faptul că un tratat nu este considerat ca fiind în vigoare cu privire la un Stat în virtutea aplicării prezentei Convenții, nu va afecta în nici un fel datoria acelui Stat de a-și îndeplini orice obligație inclusă în tratatul al cărui subiect este, conform dreptului internațional, independent de tratat.

ARTICOLUL 6 Cazuri de succesiuni de State cuprinse în prezenta Convenție

Prezenta Convenție se aplică numai efectelor unei succesiuni de State care are loc în conformitate cu dreptul internațional și, în special, cu principiile dreptului internațional cuprinse în Carta Națiunilor Unite.

ARTICOLUL 7 Aplicarea temporară a prezentei Convenții

1. Fără a prejudicia aplicarea oricăreia dintre reglementările prevăzute în prezenta Convenție, în care efectele unei succesiuni de State sunt supuse dreptului internațional, independent de Convenție, Convenția se aplică numai cu privire la o succesiune de State care s-a produs după intrarea în vigoare a Convenției, în afară de cazul în care s-a convenit altfel.

2. Un Stat succesor poate, în momentul când își exprimă acceptul de a fi legat de prezenta Convenție sau în orice moment după aceea, să facă o declarație că va aplica prevederile Convenției privitoare la propria succesiune de State, care s-a produs înainte de intrarea în vigoare a Convenției, în raport cu orice alt Stat contractant sau Stat-parte la Convenție, care face o declarație acceptând declarația Statului succesor. La intrarea în vigoare a Convenției între Statele care fac declarațiile sau la declarația de acceptare, indiferent care este ultima, prevederile Convenției se vor aplica efectelor succesiunii Statelor de la data acelei succesiuni de State.

3. Un Stat succesor poate, la data semnării sau exprimării acceptului de a fi legat de prezenta Convenție, să facă o declarație că va aplica provizoriu prevederile Convenției cu privire la propria succesiune de State, care s-a produs înainte de intrarea în vigoare a Convenției în raport cu orice alt Stat semnatar sau contractant care face o declarație de acceptare a declarației Statului succesor; când se face declarația de acceptare aceste prevederi se vor aplica provizoriu efectelor succesiunii de State între acele două State de la data acelei succesiuni de State.

4. Orice declarație făcută în conformitate cu alin. 2 sau 3 va fi inclusă într-o notificare scrisă comunicată depozitarului, care va informa Părțile și Statele îndreptățite să devină Părți la prezenta Convenție asupra notificării adresate lui și a termenilor acesteia.

ARTICOLUL 8 Acorduri pentru transferul de obligații sau drepturi de tratat
de la un Stat predecesor la un Stat succesor

1. Obligațiile sau drepturile unui Stat predecesor în cadrul tratatelor în vigoare privind un teritoriu la data succesiunii Statelor nu devin obligații sau drepturi ale Statului succesor față de alte State-părți la acele tratate doar în virtutea faptului că Statul predecesor și Statul succesor au încheiat un acord care prevede că astfel de obligații sau drepturi se vor transfera Statului succesor.

2. În ciuda încheierii unui astfel de acord, efectele unei succesiuni de State asupra tratatelor care, la data acelei succesiuni de State, erau în vigoare cu privire la teritoriul în cauză sunt guvernate de prezenta Convenție.

ARTICOLUL 9 Declarația unilaterală a unui Stat succesor

1. Obligațiile sau drepturile prevăzute în tratatele în vigoare privind un teritoriu la data succesiunii Statelor nu devin obligații sau drepturi ale Statutului succesor sau ale altor State-părți la acele tratate numai pe motiv că Statul succesor a făcut o declarație unilaterală prevăzând rămânerea în vigoare a tratatelor privind teritoriul său.

2. Într-un asemenea caz, efectele succesiunii Statelor asupra tratatelor care, la data acelei succesiuni de State, erau în vigoare cu privire la teritoriul în cauză sunt guvernate de prezenta Convenție.

ARTICOLUL 10 Tratate care prevăd participarea unui Stat succesor

1. Când un tratat prevede că, atunci când are loc o succesiune de State, un Stat succesor va avea opțiunea de a se considera parte la tratat, el poate notifica succesiunea sa cu privire la tratat în conformitate cu prevederile tratatului sau, în lipsa unor astfel de prevederi, în conformitate cu prevederile prezentei Convenții.

2. Dacă un tratat prevede că, atunci când are loc o succesiune de State, un Stat succesor va fi considerat ca parte la un tratat, acea prevedere are efect numai dacă Statul succesor acceptă în mod expres, în scris, să fie considerat ca atare.

3. În cazurile care intră sub incidența alin. 1 sau 2, un Stat succesor, care confirmă acordul de a fi parte la tratat, este considerat ca parte de la data succesiunii Statelor, dacă tratatul nu prevede altfel sau nu se convine altfel.

ARTICOLUL 11 Regimuri de frontieră

O succesiune de State nu afectează ca atare:

(a) o frontieră stabilită printr-un tratat; sau

(b) obligațiile și drepturile stabilite printr-un tratat și care se referă la regimul unei frontiere.

ARTICOLUL 12 Alte regimuri teritoriale

1. O succesiune de State nu afectează ca atare:

(a) obligațiile privind folosirea oricărui teritoriu, sau restricțiile referitoare la folosirea acestuia, stabilite de un tratat în beneficiul oricărui teritoriu al unui Stat străin și considerate în conexiune cu teritoriile în cauză;

(b) drepturile stabilite de un tratat în beneficiul oricărui teritoriu și referindu-se la folosirea, sau la restricții asupra folosirii, a oricărui teritoriu al unui Stat străin și considerate în conexiune cu teritoriile în cauză.

2. O succesiune de State nu afectează ca atare:

(a) obligațiile privind folosirea oricărui teritoriu, sau restricții asupra folosirii acestuia, stabilite de un tratat în beneficiul unui grup de State sau al tuturor Statelor și considerate în conexiune cu acel teritoriu;

(b) drepturile stabilite de un tratat în beneficiul unui grup de State sau al tuturor Statelor și privind folosirea oricărui teritoriu, sau restricții asupra folosirii, și considerate în conexiune cu acel teritoriu.

3. Prevederile prezentului articol nu se aplică la obligațiile de tratat ale Statului predecesor care prevede stabilirea de baze militare străine pe teritoriul la care se referă succesiunea de State.

ARTICOLUL 13 Prezenta Convenție și suveranitatea permanentă asupra bogățiilor
și resurselor naturale

Nimic din prezenta Convenție nu va afecta principiile dreptului internațional care susține suveranitatea permanentă a fiecărui popor și Stat asupra bogățiilor și resurselor sale naturale.

ARTICOLUL 14 Probleme privind valabilitatea unui tratat

Nimic din prezenta Convenție nu va fi considerat ca judecare în avans, în orice privință, a oricărei probleme referitoare la valabilitatea unui tratat.

PARTEA A II-A Succesiunea privind o parte a teritoriului

ARTICOLUL 15 Succesiunea privind o parte a teritoriului

Când o parte a teritoriului unui Stat, sau când orice teritoriu pentru ale cărui relații internaționale este răspunzător un Stat, nefiind parte a teritoriului acelui Stat, devine parte a teritoriului unui alt Stat:

(a) tratatele Statului predecesor încetează să fie în vigoare cu privire la teritoriul la care se raportează succesiunea Statelor de la data succesiunii Statelor; și

(b) tratatele Statului succesor sunt în vigoare cu privire la teritoriul la care se raportează succesiunea Statelor de la data succesiunii Statelor, numai dacă din tratat nu reiese sau este altfel stabilit că aplicarea tratatului la acel teritoriu ar fi incompatibilă cu obiectul și scopul tratatului sau ar modifica radical condițiile de funcționare a acestuia.

PARTEA A III-A Noile state independente

SECȚIUNEA 1 Regula generală

ARTICOLUL 16 Poziția cu privire la tratatele Statului predecesor

Un nou Stat independent nu este obligat să mențină în vigoare, sau să devină parte la orice tratat doar pe motiv că la data succesiunii Statelor tratatul era în vigoare cu privire la teritoriul la care se raportează succesiunea de State.

SECȚIUNEA 2 Tratate multilaterale

ARTICOLUL 17 Participarea la tratatele în vigoare la date succesiunii Statelor

1. Conform alin. 2 și 3, un nou Stat independent poate, printr-o notificare de succesiune, să-și stabilească statutul ca parte la orice tratat multilateral care era în vigoare la data succesiunii de State cu privire la teritoriul la care se raportează succesiunea de State.

2. Alin. 1 nu se aplică dacă reiese din tratate sau se stabilește altfel că aplicarea tratatului cu privire la noul Stat independent ar fi incompatibilă cu obiectul și scopul tratatului sau ar modifica radical condițiile sale de funcționare.

3. Când, în condițiile tratatului sau din cauza numărului limitat de State negociatoare și a obiectului și scopului tratatului, participarea oricărui alt Stat la tratat trebuie considerată ca necesitând acordul tuturor părților, noul Stat independent își poate stabili statutul ca parte la tratat cu un astfel de acord.

ARTICOLUL 18 Participarea la tratate ce nu sunt în vigoare
la data succesiunii de State

1. Conform alin. 3 și 4, un nou Stat independent poate, printr-o notificare de succesiune, să-și stabilească statutul ca Stat contractant la un tratat multilateral care nu este în vigoare, dacă, la data succesiunii Statelor, Statul predecesor era un Stat contractant cu privire la teritoriul la care se raportează acea succesiune de State.

2. Conform alin. 3 și 4, un nou Stat independent poate, printr-o notificare de succesiune, să-și stabilească statutul ca parte la un tratat multilateral care intră în vigoare după data de succesiune a Statelor, dacă, la data succesiunii Statelor, Statul predecesor era Stat contractant cu privire la teritoriul la care se raportează acea succesiune de State.

3. Alin. 1 și 2 nu se aplică dacă rezultă din tratat sau se stabilește altfel că aplicarea tratatului cu privire la noul Stat independent ar fi incompatibilă cu obiectul și scopul tratatului sau ar modifica radical condițiile sale de funcționare.

4. Când, în condițiile tratatului sau din cauza numărului limitat de State negociatoare și a obiectului și scopului tratatului, participarea oricărui alt Stat la tratat trebuie considerată ca necesitând acordul tuturor părților sau tuturor Statelor contractante, noul Stat independent își poate stabili statutul ca parte sau Stat contractant la tratat numai cu un astfel de acord.

5. Când un tratat prevede că, pentru intrarea sa în vigoare, va fi necesar un număr specificat de State contractante, un nou Stat independent, care își stabilește statutul ca Stat contractant la tratat conform alin. 1, va fi considerat ca Stat contractant în scopul acestei prevederi, dacă din tratat nu rezultă o intenție diferită sau nu se stabilește altfel.

ARTICOLUL 19 Participarea la tratate semnate de Statul predecesor,
supuse ratificării, acceptării sau aprobării

1. Conform alin. 3 și 4, dacă, înainte de data succesiunii Statelor, Statul predecesor a semnat un tratat multilateral supus ratificării acceptării sau aprobării și, prin semnare, a intenționat ca tratatul să se extindă asupra teritoriului la care se raportează succesiunea Statelor, noul Stat independent poate ratifica, accepta sau aproba tratatul ca și cum ar fi semnat acel acord și, prin aceasta, poate deveni parte sau Stat contractant la acesta.

2. În sensul alin. 1, dacă nu rezultă o intenție diferită din tratat sau nu se stabilește altfel, semnarea tratatului de către Statul predecesor este considerată ca exprimând intenția ca tratatul să se extindă la întregul teritoriu pentru ale cărui relații internaționale era răspunzător Statul predecesor.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...