Back

Act Internaţional

Convenţia europeană cu privire la controlul achiziţionării şi deţinerii armelor de foc de către particulari din 28.06.1978 *)

În vigoare de la 08.07.1997

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

*) Traducere.

Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei convenţii,

considerând că scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai strânsă între membrii săi,

luând în considerare ameninţarea pe care o constituie folosirea crescândă a armelor de foc în scopuri criminale;

conştiente de faptul că, adesea, aceste arme de foc sunt achiziţionate în străinătate,

dornice de a institui pe plan internaţional metode eficace de control al circulaţiei armelor de foc peste frontiere,

conştiente de necesitatea de a evita măsuri de natură să îngrădească comerţul internaţional licit sau care s-ar concretiza în controale, la frontiere, impracticabile sau excesiv de costisitoare, în contradicţie cu obiectivele moderne ale libertăţii de circulaţie a bunurilor şi persoanelor,

au convenit următoarele:

CAPITOLUL I Definiţii şi dispoziţii generale

ARTICOLUL 1

În scopurile prezentei convenţii:

a) termenul armă de foc are sensul care îi este atribuit în anexa nr. I la prezenta convenţie;

b) termenul persoană desemnează şi o persoană juridică stabilită pe teritoriul unei părţi contractante;

c) termenul armurier desemnează o persoană a cărei activitate profesională constă, în totalitate sau în parte, în fabricarea, vânzarea, cumpărarea, schimbul sau închirierea armelor de foc;

d) termenul rezident desemnează o persoană având reşedinţa obişnuită pe teritoriul unei părţi contractante, în sensul Regulii nr. 9 din anexa la Rezoluţia (72)1 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei.

ARTICOLUL 2

Părţile contractante se angajează să-şi acorde reciproc asistenţă prin intermediul autorităţilor administrative corespunzătoare, în vederea reprimării traficului ilicit cu arme de foc şi pentru căutarea şi descoperirea armelor de foc transferate de pe teritoriul unui stat pe teritoriul altui stat.

ARTICOLUL 3

Fiecare parte contractantă este liberă să adopte legi şi regulamente referitoare la armele de foc, cu condiţia ca aceste legi şi regulamente să nu fie incompatibile cu dispoziţiile prezentei convenţii.

ARTICOLUL 4

Prezenta convenţie nu se aplică tranzacţiilor cu arme de foc în care toate părţile sunt state sau acţionează în numele statului.

CAPITOLUL II Notificarea tranzacţiilor

ARTICOLUL 5

1. Dacă o armă de foc care se află pe teritoriul unei părţi contractante este vândută, transferată sau cedată, cu orice titlu, unei persoane rezidente pe teritoriul unei alte părţi contractante, prima parte contractantă va transmite o notificare celei de-a doua, conform modalităţilor prevăzute la art. 8 şi 9.

2. Pentru aplicarea dispoziţiilor paragrafului 1 al prezentului articol, fiecare parte contractantă va lua măsurile necesare, astfel încât fiecare persoană, care vinde, transferă sau cedează, cu orice titlu, o armă de foc ce se află pe teritoriul său, să furnizeze autorităţilor competente ale acestei părţi contractante informaţii referitoare la tranzacţie.

ARTICOLUL 6

Dacă o armă de foc care se află pe teritoriul unei părţi contractante este transferată, în mod permanent şi fără modificări de posesie, pe teritoriul unei alte părţi contractante, prima parte contractantă va notifica acest fapt celei de-a doua, conform modalităţilor prevăzute la art. 8 şi 9.

ARTICOLUL 7

Notificările la care se referă art. 5 şi 6 vor fi comunicate şi părţilor contractante pe teritoriul cărora tranzitează o armă de foc, în cazul în care statul de provenienţă a acestei arme consideră utilă o asemenea informare.

ARTICOLUL 8

1. Notificările la care se referă art. 5, 6 şi 7 vor fi făcute cât mai repede posibil. Părţile contractante se vor strădui ca notificarea să preceadă tranzacţia sau transferul respectiv. Dacă nu se reuşeşte aceste lucru, notificarea va fi făcută cât mai curând după efectuarea tranzacţiei sau a transferului.

2. Notificările la care se referă art. 5, 6 şi 7 vor preciza, îndeosebi:

a) identitatea, numărul de paşaport sau al documentului de identitate şi adresa persoanei căreia îi este vândută, transferată sau cedată arma în cauză, cu orice titlu, sau ale persoanei care transferă, de o manieră permanentă, o armă de foc pe teritoriul unei alte părţi contractante, fără modificări ale posesiei;

b) tipul, marca şi caracteristicile armei de foc respective, precum şi numărul său sau orice alt semn distinctiv.

ARTICOLUL 9

1. Notificările la care se referă art. 5, 6 şi 7 vor fi făcute între autorităţile naţionale care sunt desemnate de către părţile contractante.

2. Dacă va fi cazul, notificările pot fi transmise prin intermediul Organizaţiei Internaţionale a Poliţiei Criminale (Interpol).

3. Fiecare stat va indica, în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, autoritatea căreia trebuie să îi fie adresate notificările. El va notifica fără întârziere secretarului general al Consiliului Europei orice modificare ulterioară a identităţii autorităţii respective.

CAPITOLUL III Autorizarea dublă

ARTICOLUL 10

1. Fiecare parte contractantă va lua măsuri corespunzătoare pentru a garanta că nici o armă de foc care se găseşte pe teritoriul său nu va fi vândută, transferată sau cedată, cu orice titlu, unei alte persoane care nu este rezidentă şi care nu a obţinut în prealabil autorizarea din partea autorităţilor competente ale sus-numitei părţi contractante.

2. Această autorizare nu este acordată decât în cazul în care autorităţile competente sus-menţionate s-au asigurat, mai întâi, că autorităţile părţii contractante pe teritoriul căreia rezidează i-au acordat persoanei respective o autorizaţie referitoare la tranzacţia în cauză.

3. Dacă această persoană dobândeşte posesia unei arme de foc pe teritoriul unei părţi contractante în care se efectuează tranzacţia, autorizaţia la care se referă paragraful 1 nu va fi acordată decât potrivit modalităţilor şi condiţiilor în care o autorizaţie va fi acordată pentru o tranzacţie între rezidenţi ai părţii contractante respective. Dacă arma de foc va fi exportată imediat, autorităţile la care se referă paragraful 1 sunt obligate doar să se asigure că autorităţile părţii contractante în care rezidează persoana au autorizat această tranzacţie, în mod special, sau asemenea tranzacţii, în general.

4. Autorizaţiile la care se referă paragrafele 1 şi 2 ale prezentului articol pot fi înlocuite cu un permis internaţional.

ARTICOLUL 11

Fiecare stat, în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, va preciza care dintre autorităţile sale este competentă să acorde autorizaţiile la care se referă paragraful 2 al art. 10. El va notifica, fără întârziere, secretarului general al Consiliului Europei orice modificare ulterioară a identităţii acestei autorităţi.

CAPITOLUL IV Dispoziţii finale

ARTICOLUL 12

1. Prezenta convenţie este deschisă spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei. Ea va fi supusă ratificării, acceptării sau aprobării. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei.

2. Convenţia va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni după data depunerii celui de-al treilea instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare.

3. Ea va intra în vigoare, faţă de fiecare stat semnatar care îl va ratifica, îl va accepta sau îl va aproba ulterior, în prima zi a lunii care urmează după expirarea unei perioade de 3 luni după data depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare sau de aprobare.

ARTICOLUL 13

1. După intrarea în vigoare a prezentei convenţii, Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei va putea invita orice stat nemembru al consiliului să adere la prezenta convenţie. Decizia privind această invitaţie va fi luată în conformitate cu art. 20 lit. d) al Statutului Consiliului Europei şi va trebui să întrunească acordul unanim al statelor membre ale Consiliului Europei, care sunt părţi contractante la convenţie.

2. Aderarea se va efectua prin depunerea, la secretarul general al Consiliului Europei, a unui instrument de aderare, care va produce efecte la 3 luni după data depunerii sale.

ARTICOLUL 14

1. Fiecare stat poate, în momentul semnării sau în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, să desemneze teritoriul sau teritoriile cărora li se va aplica prezenta convenţie.

2. Fiecare stat poate, în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare ori de aderare sau în orice alt moment ulterior, să extindă aplicarea prezentei convenţii, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei, asupra oricărui alt teritoriu desemnat în declaraţie şi pentru care el asigură relaţiile internaţionale sau pentru care el este abilitat să-şi asume angajamente.

3. Orice declaraţie făcută în virtutea paragrafului precedent va putea fi retrasă, în ceea ce priveşte orice teritoriu desemnat în această declaraţie, printr-o notificare adresată secretarului general. Retragerea va produce efecte la 6 luni de la data primirii unei asemenea notificări de către secretarul general.

ARTICOLUL 15

1. Fiecare stat poate, în momentul semnării sau în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, să declare că va face uz de una sau de mai multe rezerve care figurează în anexa nr. II la prezenta convenţie.

2. Fiecare parte contractantă care a formulat o rezervă în virtutea paragrafului precedent poate să o retragă, în total sau în parte, printr-o declaraţie adresată secretarului general al Consiliului Europei şi care va produce efecte la data primirii sale.

3. Partea contractantă care a formulat o rezervă în virtutea paragrafului 1 al prezentului articol nu poate pretinde aplicarea, de către o altă parte contractantă, a dispoziţiei care face obiectul rezervei; totuşi ea poate, dacă rezerva este parţială sau condiţionată, să pretindă aplicarea acestei dispoziţii în măsura în care ea însăşi a acceptat-o.

ARTICOLUL 16

1. Părţile contractante nu pot încheia între ele acorduri bilaterale sau multilaterale referitoare la problemele care fac obiectul prezentei convenţii decât pentru a completa dispoziţiile acesteia sau pentru a facilita aplicarea principiilor care sunt cuprinse în ea.

2. Totuşi, dacă două sau mai multe părţi contractante au stabilit sau sunt pe cale să-şi stabilească relaţiile pe baza unei legislaţii uniforme sau a unui regim special propriu şi care le impune obligaţii mai largi, ele au posibilitatea de a-şi reglementa raporturile lor reciproce în materie, bazându-se exclusiv pe aceste sisteme, prin derogare de la dispoziţiile prezentei convenţii.

3. Părţile contractante care vor ajunge să excludă din raporturile lor mutuale aplicarea prezentei convenţii, conform paragrafului 2 al prezentului articol, vor adresa în acest scop o notificare secretarului general al Consiliului Europei.

ARTICOLUL 17

1. Comitetul European pentru Problemele Criminale al Consiliului Europei va urmări îndeplinirea prezentei convenţii şi va facilita, în măsura în care va fi necesar, soluţionarea amiabilă a oricărei dificultăţi care ar putea apărea în aplicarea acesteia.

2. Comitetul European pentru Problemele Criminale poate, în lumina evoluţiilor tehnice, sociale şi economice, să formuleze şi să înainteze Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei propuneri pentru amendarea sau completarea dispoziţiilor prezentei convenţii şi, în special, pentru modificarea conţinutului anexei nr. I.

ARTICOLUL 18

1. În caz de război sau de alte împrejurări excepţionale, fiecare parte contractantă va putea stabili reguli care să deroge temporar de la dispoziţiile prezentei convenţii şi aplicabile imediat. Ea va notifica fără întârziere secretarului general al Consiliului Europei o asemenea derogare, precum şi încetarea ei.

2. Fiecare parte contractantă va putea denunţa prezenta convenţie, adresând o notificare secretarului general al Consiliului Europei. O asemenea denunţare va produce efecte la 6 luni de la data primirii notificării de către secretarul general.

ARTICOLUL 19

Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre al Consiliului Europei şi fiecărui stat care a aderat la prezenta convenţie:

a) fiecare semnare;

b) depunerea fiecărui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare;

c) orice dată de intrare în vigoare a prezentei convenţii, conform dispoziţiilor art. 12 şi 13;

d) orice declaraţie sau notificare primită în aplicarea dispoziţiilor paragrafului 3 al art. 9;

e) orice declaraţie sau notificare primită în aplicarea dispoziţiilor art. 11;

f) orice declaraţie sau notificare primită în aplicarea dispoziţiilor art. 14;

g) orice rezervă formulată în aplicarea dispoziţiilor paragrafului 1 al art. 15;

h) retragerea oricărei rezerve efectuate în aplicarea dispoziţiilor paragrafului 2 al art. 15;

i) orice notificare primită în aplicarea dispoziţiilor paragrafului 3 al art. 16 şi referitoare la o legislaţie uniformă sau la un regim special;

j) orice notificare primită în aplicarea dispoziţiilor paragrafului 1 al art. 18 şi data la care, după caz, derogarea este făcută sau încetează;

k) orice notificare primită în aplicarea dispoziţiilor paragrafului 2 al art. 18 şi data la care denunţarea va produce efecte.

Drept pentru care, subsemnaţii, autorizaţi legal în acest scop, au semnat prezenta convenţie.

Întocmită la Strasbourg la 28 iunie 1978, în limbile franceză şi engleză, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va comunica o copie certificată de pe convenţie fiecăruia dintre statele semnatare şi aderente.

ANEXA Nr. I

A. În scopurile prezentei convenţii, termenul armă de foc desemnează:

1. fiecare obiect care: (i) este conceput sau adaptat, pentru a servi ca armă prin care un plumb, un glonţ ori un alt proiectil sau o substanţă nocivă gazoasă, lichidă ori în altă stare poate fi descărcată cu ajutorul unei presiuni explozive, gazoase sau atmosferice sau prin intermediul altor agenţi propulsori; şi (ii) corespunde uneia dintre descrierile specifice următoare, fiind înţeles că alin. a)-f) inclusiv şi h) nu cuprind decât obiectele cu propulsie explozivă:

a) arme automate;

b) arme scurte semiautomate sau cu repetiţie ori cu un singur foc;

c) arme lungi semiautomate sau cu repetiţie cu cel puţin o ţeavă ghintuită;

d) arme lungi cu un foc, cu cel puţin o ţeavă ghintuită;

e) arme lungi semiautomate sau cu repetiţie, doar cu ţeavă (ţevi) lisă (lise);

f) lansator de rachete portative;

g) orice armă sau alt instrument astfel conceput încât să cauzeze un pericol pentru viaţa sau sănătatea persoanelor, prin proiectarea substanţelor stupefiante, toxice şi corosive;

h) lansator de flăcări destinat atacului sau apărării;

i) arme lungi cu un foc, doar cu ţeavă (ţevi) lisă (lise);

j) arme lungi cu propulsare cu gaz;

k) arme scurte cu propulsare cu gaz;

l) arme lungi cu propulsare cu aer comprimat;

m) arme scurte cu propulsare cu aer comprimat;

n) arme care trag proiectile propulsate doar printr-un resort,

cu condiţia să fie exclus din acest paragraf 1 fiecare obiect care ar fi altfel inclus aici, dar care:

(i) a fost făcut definitiv impropriu utilizării;

(ii) nu este supus, în ţara de provenienţă, controlului datorită puterii sale reduse;

(iii) este conceput în scopuri de alarmă, de semnalizare, de salvare, de sacrificare de animale, de vânătoare sau de pescuit cu harpon ori destinat unor scopuri industriale sau tehnice, cu condiţia ca acesta să nu poată fi folosit decât în aceste scopuri precise;

(iv) nu este supus, în ţara de provenienţă, unui control datorită vechimii sale;

2. mecanismul de propulsare, camera, butoiaşul sau ţeava fiecărui obiect inclus în paragraful 1 de mai sus;

3. fiecare muniţie expres destinată a fi descărcată printr-un obiect cuprins în alin. a)-f) inclusiv, i), j), k) sau n) din paragraful 1 de mai sus şi orice substanţă sau materie expres destinată a fi descărcată printr-un instrument cuprins în alin. g) al paragrafului 1 de mai sus;

4. telescoapele far sau telescoapele cu amplificator electronic pentru lumină infraroşie sau lumină reziduară, cu condiţia să fie destinate montării pe un obiect inclus în paragraful 1 de mai sus;

5. un amortizor destinat a fi montat pe un obiect cuprins în paragraful 1 de mai sus;

6. orice grenadă, bombă sau alt proiectil ce conţine un dispozitiv exploziv sau incendiar.

se încarcă...