Back

Act Internaţional

Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave din 02.11.1973 *)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 18.03.1993

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

*) Traducere.

Părţile la convenţie,

conştiente de necesitatea protejării mediului înconjurător în general şi a celui marin în special,

recunoscând că deversarea deliberată, din neglijenţă sau accidentală, de hidrocarburi şi alte substanţe dăunătoare de către nave constituie o sursă serioasă de poluare,

recunoscând, de asemenea, importanţa Convenţiei internaţionale din 1954 pentru prevenirea poluării mării cu hidrocarburi, ca fiind primul instrument multilateral încheiat având drept prim obiectiv protecţia mediului înconjurător, şi apreciind contribuţia semnificativă adusă de acea convenţie pentru protejarea mărilor şi a mediului costier împotriva poluării,

dorind să pună capăt poluării intenţionate a mediului marin cu hidrocarburi şi alte substanţe dăunătoare şi să reducă la minimum deversarea accidentală de astfel de substanţe,

considerând că cel mai bun mijloc de a realiza acest obiectiv este stabilirea de reguli de folosinţă generală şi care nu se limitează numai la poluarea cu hidrocarburi,

au căzut de acord asupra celor ce urmează:

ARTICOLUL 1 Obligaţii generale în conformitate cu convenţia

1. Părţile la convenţie se angajează să pună în aplicare prevederile prezentei convenţii şi ale anexelor*) sale pentru prevenirea poluării mediului marin prin deversarea de substanţe dăunătoare sau apelor uzate conţinând astfel de substanţe, contrar prevederilor convenţiei.

2. Dacă nu se specifică în mod expres altfel, orice referinţă la prezenta convenţie este în acelaşi timp o referinţă la protocoalele şi anexele sale.

*) Anexele se vor comunica de către Ministerul Transporturilor autorităţilor competente direct interesate.

ARTICOLUL 2 Definiţii

Pentru aplicarea prezentei convenţii, dacă nu se specifică în mod expres altfel:

1. reguli înseamnă regulile conţinute în anexele la prezenta convenţie;

2. substanţă dăunătoare înseamnă orice substanţă care, deversată în mare, este susceptibilă a periclita sănătatea omului, a dăuna resurselor biologice, faunei şi florei marine, a prejudicia peisajul natural sau a împiedica orice altă folosire legitimă a mării şi include orice substanţă supusă controlului de către prezenta convenţie;

3.

a) deversarea înseamnă orice descărcare de substanţe dăunătoare sau ape uzate conţinând astfel de substanţe provenind de la o navă, inclusiv orice scăpare, evacuare, revărsare, scurgere, pompare, emanare sau vidanjare;

b) deversarea nu cuprinde:

(i) descărcarea, în sensul Convenţiei pentru prevenirea poluării marine prin evacuarea deşeurilor sau altor materiale, încheiată la Londra la 13 noiembrie 1972; nici

(ii) descărcarea de substanţe dăunătoare provenind direct din explorarea, exploatarea şi prelucrarea respectivă în mare a resurselor minerale ale fundului mării; nici

(iii) descărcarea de substanţe dăunătoare pentru scopuri de cercetări ştiinţifice legale, care urmăresc să reducă sau să combată poluarea;

4. navă înseamnă orice tip de navă exploatată în mediul marin incluzând ambarcaţiunile cu aripi portante, vehiculele cu pernă de aer, submersibilele, mijloacele plutitoare şi platformele fixe sau plutitoare;

5. administraţie înseamnă guvernul statului care exercită autoritatea asupra navei. Pentru o navă autorizată, a arbora pavilionul unui stat, administraţia este guvernul acelui stat. În ceea ce priveşte platformele fixe sau plutitoare, destinate explorării şi exploatării fundului mării şi subsolului acestuia adiacent coastei, asupra căruia statul riveran îşi exercită drepturile suverane în scopul explorării şi exploatării resurselor naturale, administraţia este guvernul statului riveran interesat;

6. incident înseamnă un eveniment implicând descărcarea efectivă sau probabilă în mare a unei substanţe dăunătoare sau ape uzate conţinând o astfel de substanţă;

7. organizaţie înseamnă Organizaţia Maritimă Consultativă Interguvernamentală.

ARTICOLUL 3 Aplicare

1. Prezenta convenţie se aplică:

a) navelor autorizate a arbora pavilionul unei părţi la convenţie;

b) navelor neautorizate a arbora pavilionul unei părţi, dar care sunt exploatate sub autoritatea unei părţi.

2. Nimic din prezentul articol nu trebuie interpretat ca limitând sau extinzând drepturile suverane ale părţilor în conformitate cu dreptul internaţional asupra fundului mării sau subsolului acestuia adiacent coastelor lor pentru scopuri de explorare şi exploatare a resurselor lor naturale.

3. Prezenta convenţie nu se aplică navelor de război, navelor de război auxiliare şi nici celorlalte nave aparţinând unui stat sau exploatate de un stat atât timp cât acesta le foloseşte în scopuri guvernamentale şi nu comerciale. Totuşi, fiecare parte trebuie să adopte măsuri corespunzătoare care nu compromit funcţionarea sau capacitatea de exploatare a acestui tip de nave, care îi aparţin sau care sunt exploatate de ea, că aceste nave acţionează într-un mod corespunzător prezentei convenţii în măsura în care acest lucru este raţional şi realizabil.

ARTICOLUL 4 Încălcări

1. Orice încălcare a prescripţiilor prezentei convenţii este interzisă şi sancţionată ca atare de legislaţia administraţiei navei respective, indiferent de locul în care s-a produs încălcarea. Dacă administraţia este informată de o astfel de încălcare şi se convinge că există probe suficiente pentru a permite începerea urmăririi judiciare pentru încălcarea prezumtivă, aceasta va da curs acestei urmăriri cât mai curând posibil în conformitate cu legislaţia sa.

2. Orice încălcare a prevederilor prezentei convenţii comisă în limitele jurisdicţiei unei părţi la convenţie este interzisă şi sancţionată ca atare, în conformitate cu legislaţia acelei părţi. Ori de câte ori se produce o astfel de încălcare, partea trebuie:

a) să înceapă urmărirea judiciară în conformitate cu legislaţia sa; sau

b) să comunice administraţiei de care depinde nava informaţiile şi probele aflate în posesia sa dovedind că a avut loc o încălcare.

3. Când informaţii sau probe referitoare la o încălcare a prezentei convenţii de către o navă sunt comunicate administraţiei de care depinde nava, această administraţie va informa prompt partea care i-a comunicat informaţiile sau probele şi organizaţia despre măsurile luate.

4. Sancţiunile prevăzute de legislaţia părţilor, ca urmare a prezentului articol, trebuie să fie de o severitate care să descurajeze încălcările prezentei convenţii, indiferent de locul unde a avut loc încălcarea.

ARTICOLUL 5 Certificate şi reguli speciale privind inspectarea navelor

1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 din prezentul articol, un certificat emis sub autoritatea unei părţi la convenţie, în conformitate cu prevederile regulilor, se va accepta de celelalte părţi şi se va considera, pentru toate scopurile urmărite de prezenta convenţie, ca având aceeaşi valabilitate cu un certificat emis de acestea.

2. Orice navă obligată să posede un certificat eliberat în conformitate cu prevederile regulilor este supusă, în porturile şi terminalele din mare aflate sub jurisdicţia unei părţi, inspectării efectuate de către funcţionarii autorizaţi legal de către acea parte. Acest fel de inspecţie trebuie să se limiteze la verificarea existenţei la bord a unui certificat valabil, în afara cazului când există motive serioase pentru a crede că starea navei sau a echipamentelor sale diferă apreciabil de datele înscrise în acel certificat. În acest caz, sau dacă nava nu are un certificat valabil, partea care execută inspecţia va lua măsurile necesare pentru a se asigura că nava nu va continua voiajul decât atunci când nu va prezenta un pericol excesiv pentru mediul marin. Totuşi, acea parte poate permite navei să părăsească portul sau terminalul din mare în scopul deplasării la cel mai apropiat şantier de reparaţii existent.

3. Dacă o parte refuză unei nave străine intrarea în porturile sau terminalele din mare de sub jurisdicţia sa sau ia o măsură oarecare contra acestei nave, pe motiv că nava nu respectă prevederile prezentei convenţii, partea trebuie să informeze imediat despre aceasta pe consulul sau reprezentantul diplomatic al părţii sub al cărei pavilion este nava, sau, dacă acest lucru nu este posibil, administraţia de care ţine nava respectivă. Înainte de a refuza intrarea sau de a lua astfel de măsuri, partea poate cere consultaţii administraţiei navei respective. Administraţia trebuie informată, de asemenea, dacă nava nu are un certificat valabil în conformitate cu prevederile regulilor.

4. Părţile vor aplica prescripţiile prezentei convenţii navelor statelor care nu sunt părţi la convenţie în măsura necesară, pentru ca aceste nave să nu beneficieze de condiţii mai favorabile.

ARTICOLUL 6 Descoperirea încălcărilor şi aplicarea convenţiei

1. Părţile la convenţie trebuie să coopereze la descoperirea încălcărilor şi la respectarea prevederilor prezentei convenţii folosind toate măsurile corespunzătoare şi realizabile pentru descoperirea încălcărilor şi supravegherea mediului, precum şi măsuri adecvate pentru comunicarea de informaţii şi adunarea de probe.

2. O navă căreia i se aplică prezenta convenţie poate fi supusă, în orice port sau terminal din mare aparţinând unei părţi, inspecţiei funcţionarilor numiţi sau autorizaţi de această parte pentru a verifica dacă a descărcat substanţe dăunătoare violând prescripţiile regulilor. Dacă inspecţia constată o încălcare a prevederilor convenţiei, se va înainta administraţiei un raport pentru ca aceasta să ia măsurile corespunzătoare.

3. Orice parte va comunica administraţiei probe, dacă există, că nava a descărcat substanţe dăunătoare sau ape uzate conţinând astfel de substanţe încălcând prevederile regulilor. În măsura posibilităţilor, autoritatea competentă a primei părţi va aduce la cunoştinţa comandantului navei această încălcare invocată.

4. La primirea acestei probe, administraţia astfel informată va cerceta cazul şi poate cere celeilalte părţi să-i comunice probe suplimentare sau mai concludente asupra contravenţiei invocate. Dacă administraţia apreciază că probele existente sunt suficiente pentru a intenta o acţiune privind contravenţia invocată, aceasta va intenta o acţiune în conformitate cu legislaţia proprie, cât mai curând posibil. Administraţia va comunica prompt părţii care a semnalat încălcarea invocată, precum şi organizaţiei, acţiunea intentată.

5. O parte poate inspecta, de asemenea, o navă căreia i se aplică prezenta convenţie atunci când intră în porturile sau terminalele din mare de sub jurisdicţia sa, dacă primeşte o cerere de cercetare de la orice parte împreună cu probe suficiente că nava a descărcat substanţe dăunătoare sau ape uzate conţinând astfel de substanţe în orice loc. Raportul asupra unei astfel de cercetări va fi trimis părţii care a cerut-o, precum şi administraţiei, astfel încât să se poată lua măsuri corespunzătoare în conformitate cu prezenta convenţie.

ARTICOLUL 7 Întârzierea nejustificată produsă navelor

1. Se vor depune toate eforturile posibile pentru a evita reţinerea sau întârzierea nejustificată a navei în conformitate cu art. 4, 5 sau 6 din prezenta convenţie.

2. Când o navă este reţinută sau întârziată în mod nejustificat în conformitate cu art. 4, 5 sau 6 din prezenta convenţie, aceasta are dreptul la o despăgubire pentru orice pierdere sau pagubă suferită.

ARTICOLUL 8 Rapoarte asupra incidentelor care implică substanţe dăunătoare

1. În caz de incident, trebuie să se întocmească fără întârziere un raport cât mai detaliat posibil în conformitate cu prevederile Protocolului I al prezentei convenţii.

2. Fiecare parte la convenţie trebuie:

a) să ia toate măsurile necesare ca un funcţionar sau o instituţie competentă să primească şi să analizeze toate rapoartele asupra incidentelor; şi

b) să informeze organizaţia în detaliu asupra acestor măsuri pentru a fi difuzate celorlalte părţi şi state membre ale organizaţiei.

3. Ori de câte ori o parte primeşte un raport în virtutea prevederilor prezentului articol, aceasta îl va trimite fără întârziere:

a) administraţiei navei implicate; şi

b) oricărui stat care ar putea fi afectat.

4. Fiecare parte la convenţie dă navelor şi avioanelor sale însărcinate cu inspectarea maritimă şi altor servicii competente instrucţiuni pentru a semnala autorităţilor sale orice incident menţionat în Protocolul I al prezentei convenţii. Această parte trebuie, dacă consideră a fi cazul, să comunice aceasta organizaţiei şi oricărei alte părţi interesate.

ARTICOLUL 9 Alte tratate şi interpretări

1. La intrarea sa în vigoare, prezenta convenţie înlocuieşte Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării apelor mării cu hidrocarburi din 1954, amendată, în ceea ce priveşte părţile la acea convenţie.

2. Nimic din prezenta convenţie nu va prejudicia codificarea şi dezvoltarea dreptului mării de către Conferinţa Naţiunilor Unite privitoare la dreptul mării, convocată în virtutea Rezoluţiei nr. 2750 C (XXV) a Adunării generale a Naţiunilor Unite, nici pretenţiile sau poziţiile actuale sau viitoare ale oricărui stat în privinţa dreptului mării şi a naturii şi extinderii jurisdicţiei statului riveran şi statului pavilionului.

3. Termenul jurisdicţie din prezenta convenţie va fi interpretat în lumina dreptului internaţional în vigoare în momentul aplicării sau interpretării prezentei convenţii.

ARTICOLUL 10 Reglementarea diferendelor

Orice diferend între două sau mai multe părţi la convenţie privind interpretarea sau aplicarea prezentei convenţii, care nu a putut fi reglementat pe cale de negocieri între părţile în cauză şi dacă aceste părţi nu hotărăsc altfel, va fi supus arbitrajului la cererea uneia dintre părţi, în condiţiile prevăzute în Protocolul II al prezentei convenţii.

ARTICOLUL 11 Comunicarea de informaţii

1. Părţile convenţiei se angajează să comunice organizaţiei:

a) textul legilor, ordonanţelor, decretelor, regulilor şi al altor instrumente promulgate în privinţa diferitelor probleme legate de aplicarea prezentei convenţii;

b) lista instituţiilor neguvernamentale autorizate a acţiona în numele lor în ce priveşte proiectarea, construcţia şi echipamentul navelor care transportă substanţe dăunătoare în conformitate cu prevederile regulilor;

c) un număr suficient de modele ale certificatelor pe care le eliberează în conformitate cu prevederile regulilor;

d) o listă a instalaţiilor de primire incluzând amplasarea lor, capacitatea lor, instalaţiile disponibile şi alte caracteristici;

e) rapoartele oficiale sau rezumatele acestor rapoarte în măsura în care ele expun rezultatele aplicării prezentei convenţii; şi

f) un raport statistic anual, într-o formă standardizată de organizaţie, asupra sancţiunilor efectiv aplicate pentru încălcări ale prezentei convenţii.

2. Organizaţia trebuie să notifice părţilor primirea oricărei comunicări în conformitate cu prezentul articol şi să transmită tuturor părţilor orice informaţie care i-a fost comunicată în conformitate cu paragraful 1 lit. b)-f) din prezentul articol.

ARTICOLUL 12 Accidentele navelor

1. Fiecare administraţie se angajează să întreprindă cercetări asupra oricărui accident suferit de vreuna din navele sale supusă prevederilor regulilor, dacă accidentul a avut un efect dăunător important asupra mediului marin.

2. Fiecare parte la convenţie se angajează să transmită organizaţiei informaţii privind rezultatele unor astfel de cercetări, atunci când apreciază că astfel de informaţii pot ajuta la determinarea modificărilor care ar fi de dorit să se aducă prezentei convenţii.

ARTICOLUL 13 Semnare, ratificare, acceptare, aprobare şi aderare

1. Prezenta convenţie rămâne deschisă pentru semnare la sediul organizaţiei de la 15 ianuarie 1974 până la 31 decembrie 1974, dată după care rămâne deschisă pentru aderare. Statele pot deveni părţi la prezenta convenţie prin:

a) semnare fără rezervă în ce priveşte ratificarea, acceptarea sau aprobarea; sau

b) semnare sub rezerva ratificării, acceptării sau aprobării urmată de ratificare, acceptare sau aprobare; sau

c) aderare.

2. Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea va fi efectuată prin depunerea unui instrument în acest scop la secretarul general al organizaţiei.

3. Secretarul general al organizaţiei va informa toate statele care au semnat prezenta convenţie sau care au aderat la ea, de orice semnare sau de orice depunere de noi instrumente de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare şi de data acestei depuneri.

ARTICOLUL 14 Anexe facultative

1. Un stat poate declara la semnarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea la prezenta convenţie că nu acceptă una din sau toate anexele nr. III, IV şi V (denumite mai jos anexe facultative) la prezenta convenţie. Sub rezerva celor de mai sus, părţile la convenţie sunt obligate să respecte orice anexă în întregime.

2. Un stat, care a declarat că nu acceptă o anexă facultativă, poate accepta oricând o astfel de anexă prin depunerea la organizaţie a unui instrument de felul celui menţionat la art. 13 paragraful 2.

3. Un stat, care face o declaraţie în conformitate cu paragraful 1 al prezentului articol în ceea ce priveşte o anexă facultativă şi care nu a acceptat ulterior această anexă în conformitate cu paragraful 2 al prezentului articol, nu are nici o obligaţie şi nici nu este îndreptăţit a pretinde nici un privilegiu care rezultă din prezenta convenţie în ceea ce priveşte problemele ţinând de această anexă, iar toate referirile la părţile din prezenta convenţie nu includ acel stat în problemele legate de această anexă.

4. Organizaţia va informa statele care au semnat sau aderat la prezenta convenţie despre orice astfel de declaraţie în conformitate cu prezentul articol, precum şi de primirea oricărui instrument depus în conformitate cu prevederile paragrafului 2 al prezentului articol.

ARTICOLUL 15 Intrarea în vigoare

1. Prezenta convenţie va intra în vigoare la 12 luni după data la care cel puţin 15 state, ale căror flote comerciale combinate reprezintă cel puţin 50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale, au devenit părţi la convenţie în conformitate cu art. 13.

2. O anexă facultativă va intra în vigoare la 12 luni după data la care condiţiile stipulate în paragraful 1 al prezentului articol au fost îndeplinite pentru această anexă.

3. Organizaţia va comunica statelor care au semnat prezenta convenţie sau au aderat la ea data la care intră în vigoare şi data la care o anexă facultativă intră în vigoare în conformitate cu paragraful 2 din prezentul articol.

4. Pentru statele care au depus un instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la prezenta convenţie sau la o anexă facultativă după ce condiţiile pentru intrarea acestora în vigoare au fost îndeplinite, dar înainte de data intrării în vigoare, ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea devin valabile din momentul intrării în vigoare a convenţiei sau anexei facultative sau la 3 luni după data depunerii instrumentului, dacă această din urmă dată este posterioară.

5. Pentru statele care au depus un instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare la convenţie sau la o anexă facultativă după data la care acestea intră în vigoare convenţia sau anexa facultativă va intra în vigoare după 3 luni de la data depunerii instrumentului.

6. Orice instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare depus după data la care au fost îndeplinite toate condiţiile prevăzute în articolul 16 pentru intrarea în vigoare a unui amendament la prezenta convenţie sau la o anexă facultativă se aplică convenţiei sau anexei facultative, în forma sa modificată.

se încarcă...