Parlamentul României

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 13.09.2005

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 7

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internațională a drepturilor omului, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra drepturilor copilului și Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum și pentru garantarea respectării Constituției și a legilor țării.

Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de bază asigurarea respectării drepturilor la un proces echitabil și judecarea proceselor de către instanțe judecătorești în mod imparțial și independent de orice influențe extranee.

TITLUL I Dispoziții generale
Jurisprudență (1)

CAPITOLUL I Principiile organizării judiciare

Art. 1. - Jurisprudență (18), Referințe în cărți (1)

(1) Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
Jurisprudență (28)

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției.
Jurisprudență (3)

(3) Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii.

Art. 2. - Acțiuni respinse (1), Referințe (1), Jurisprudență (104), Referințe în cărți (1)

(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți.
Jurisprudență (6)

(2) Justiția se realizează prin următoarele instanțe judecătorești:
Jurisprudență (10)

a) Înalta Curte de Casație și Justiție;

b) curți de apel;

c) tribunale;

d) tribunale specializate;
Jurisprudență (1)

e) instanțe militare;

f) judecătorii.

Art. 3. - Jurisprudență (82)

Competența organelor judiciare și procedura judiciară sunt stabilite de lege.
Jurisprudență (14)

Art. 4. -

(1) În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

(2) Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii.
Jurisprudență (4)

Art. 5. - Jurisprudență (5)

Ministerul Justiției asigură buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public.

CAPITOLUL II Accesul la justiție

Art. 6. - Referințe (1), Jurisprudență (29)

(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil.
Jurisprudență (4)

(2) Accesul la justiție nu poate fi îngrădit.
Jurisprudență (2)

Art. 7. - Referințe (1), Jurisprudență (7), Referințe în cărți (1)

(1) Toate persoanele sunt egale în fața legii, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Justiția se realizează în mod egal pentru toți, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenență politică, avere, origine ori condiție socială sau de orice alte criterii discriminatorii.
Jurisprudență (1)

Art. 8. - Jurisprudență (1)

Asistența judiciară internațională se solicită sau se acordă în condițiile prevăzute de lege, de tratatele internaționale la care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.

Art. 9. - Acțiuni respinse (3), Jurisprudență (5)

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcționează ca instanță de judecată pentru soluționarea contestațiilor formulate de judecători și procurori împotriva hotărârilor pronunțate de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepția celor date în materie disciplinară.

CAPITOLUL III Dispoziții generale privind procedura judiciară

Art. 10. - Referințe (1), Jurisprudență (25)

Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanță imparțială și independentă, constituită potrivit legii.

Art. 11. - Jurisprudență (12)

Activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.

Art. 12. - Jurisprudență (7)

Ședințele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunțarea hotărârilor se face în ședință publică, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

Art. 13. - Modificări (1), Jurisprudență (10)

(1) Ședințele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio ori se consemnează prin stenografiere. Înregistrările sau stenogramele se transcriu de îndată.
Jurisprudență (4)

(2) Grefierul sau specialistul în stenografie consemnează toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată.

(3) La cerere, părțile pot primi o copie a transcrierii înregistrărilor, stenogramelor sau notelor grefierului.
Jurisprudență (1)

Art. 14. -

(1) Procedura judiciară se desfășoară în limba română.
Jurisprudență (1)

(2) Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă, în fața instanțelor de judecată, în condițiile prezentei legi.
Jurisprudență (1)

(3) În cazul în care una sau mai multe părți solicită să se exprime în limba maternă, instanța de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.

(4) În situația în care toate părțile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanța de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum și buna administrare a justiției, cu respectarea principiilor contradictorialității, oralității și publicității.
Jurisprudență (2)

(5) Cererile și actele procedurale se întocmesc numai în limba română.

(6) Dezbaterile purtate de părți în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română. Obiecțiunile formulate de cei interesați cu privire la traduceri și consemnarea acestora se rezolvă de instanța de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de ședință.

(7) Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.

Art. 15. - Jurisprudență (7)

Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.

Art. 16. - Modificări (1), Jurisprudență (10)

Hotărârile judecătorești trebuie respectate și aduse la îndeplinire în condițiile legii.

Art. 17. - Modificări (1), Jurisprudență (36)

Hotărârile judecătorești pot fi desființate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege și exercitate conform dispozițiilor legale.

TITLUL II Instanțele judecătorești

CAPITOLUL I Înalta Curte de Casație și Justiție

SECȚIUNEA 1 Organizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție

Art. 18. - Jurisprudență (5), Referințe în cărți (1)

(1) În România funcționează o singură instanță supremă, denumită Înalta Curte de Casație și Justiție, cu personalitate juridică și cu sediul în capitala țării.
Jurisprudență (1)

(2) Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale.
Jurisprudență (32)

(3) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție are calitatea de ordonator principal de credite.

(4) Cheltuielile necesare funcționării se finanțează din bugetul de stat.

Art. 19. - Jurisprudență (11)

(1) Înalta Curte de Casație și Justiție se compune din: președinte, un vicepreședinte, 4 președinți de secții și judecători.
Modificări (1)

(2) Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în 4 secții - Secția civilă și de proprietate intelectuală, Secția penală, Secția comercială, Secția de contencios administrativ și fiscal -, Completul de 9 judecători și Secțiile Unite, fiecare având competență proprie.
Modificări (3), Jurisprudență (61)

Art. 20. -

(1) În cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție funcționează magistrați-asistenți, stabiliți prin statul de funcții.

(2) Înalta Curte de Casație și Justiție cuprinde în structură Cancelaria, direcții, servicii și birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcții.

SECȚIUNEA a 2-a Competența Înaltei Curți de Casație și Justiție

Art. 21. - Modificări (2), Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (33)

Secția civilă și de proprietate intelectuală, Secția penală, Secția comercială și Secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (1)

Art. 22. - Modificări (1), Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (1)

Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă:

a) în primă instanță, procesele și cererile date prin lege în competența de primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție;

b) recursurile, în condițiile prevăzute de lege.

Art. 23. - Jurisprudență (3), Referințe în cărți (1)

(1) Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu competența fiecăreia, soluționează:

a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură;

b) conflictele de competență, în cazurile prevăzute de lege;
Jurisprudență (4)

c) orice alte cereri prevăzute de lege.

(2) Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție soluționează și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nici o altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel.
Jurisprudență (4)

Art. 24. - Modificări (5), Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (11)

(1) Completul de 9 judecători soluționează recursurile și cererile în cauzele judecate în primă instanță de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Jurisprudență (13)

(2) Completul de 9 judecători judecă și alte cauze date în competența sa prin lege, precum și ca instanță disciplinară.
Jurisprudență (1)

Art. 25. - Jurisprudență (2)

Înalta Curte de Casație și Justiție se constituie în Secții Unite pentru:

a) judecarea recursurilor în interesul legii;
Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (5)

b) soluționarea, în condițiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție;
Jurisprudență (1)

c) sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare.

Art. 26. - Jurisprudență (20)

Dacă o secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție consideră că este necesar să revină asupra propriei jurisprudențe, întrerupe judecata și sesizează Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care judecă cu citarea părților din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secțiile Unite s-au pronunțat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenței, judecata continuă.

Art. 27. - Jurisprudență (1)

(1) La sfârșitul fiecărui an, Înalta Curte de Casație și Justiție, în Secții Unite, stabilește cazurile în care este necesară îmbunătățirea legislației și le comunică ministrului justiției.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...