Parlamentul României

Legea nr. 122/2006 privind azilul în România

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 16.08.2006

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 9

Cumpără forma actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

ARTICOLUL 1 Obiectul de reglementare Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

Prezenta lege stabilește regimul juridic al străinilor care solicită o formă de protecție în România, regimul juridic al străinilor beneficiari ai unei forme de protecție în România, procedura de acordare, încetare și anulare a unei forme de protecție în România, precum și procedura pentru stabilirea statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil.

ARTICOLUL 2 Definirea termenilor

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:

a) formă de protecție - orice formă de protecție acordată de statul român, și anume: statutul de refugiat, protecția subsidiară, protecția temporară sau protecția umanitară temporară;
Modificări (2)

b) solicitant sau solicitant de azil - cetățeanul străin sau apatridul care și-a manifestat voința de a obține o formă de protecție în România, atât timp cât cererea sa nu a fost soluționată printr-o hotărâre irevocabilă;
Modificări (1)

c) străin - cetățeanul străin sau apatridul;

d) cerere pentru acordarea unei forme de protecție sau cerere de azil - solicitarea făcută de un cetățean străin sau de un apatrid în scopul obținerii protecției din partea statului român;
Modificări (1)

e) țară de origine - țara al cărei cetățean este, în cazul cetățeanului străin, sau, dacă acesta deține mai multe cetățenii, fiecare țară al cărei cetățean este, iar în cazul apatrizilor, țara sau țările în care aceștia își au reședința obișnuită;

f) procedura de azil - totalitatea actelor și formalităților îndeplinite, precum și a activităților desfășurate de autoritățile competente, în vederea recunoașterii statutului de refugiat sau, după caz, a acordării protecției subsidiare;

g) statut de refugiat - forma de protecție recunoscută de statul român cetățeanului străin sau apatridului care îndeplinește condițiile prevăzute în Convenția privind statutul refugiaților, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, denumită în continuare Convenția de la Geneva, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991 pentru aderarea României la Convenția privind statutul refugiaților, precum și la Protocolul privind statutul refugiaților;
Modificări (1)

h) protecție subsidiară - forma de protecție acordată de statul român cetățeanului străin sau apatridului pentru alte motive decât cele prevăzute în Convenția de la Geneva;
Modificări (1)

i) protecție temporară - procedură cu caracter excepțional menită să asigure, în cazul unui flux masiv sau al unui flux masiv iminent de persoane strămutate din țări terțe care nu se pot întoarce în țara de origine, protecție imediată și temporară unor astfel de persoane, în special dacă există și riscul ca sistemul de azil să nu poată procesa acest flux fără efecte adverse pentru funcționarea sa eficientă, în interesul persoanelor în cauză și al altor persoane care au nevoie de protecție;

j) membri de familie - în măsura în care, la data depunerii cererii de către solicitantul principal, familia există în țara de origine, următorii membri de familie ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare:

(i) soțul sau, după caz, soția beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare;

(ii) copiii minori ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare, aflați în întreținerea acestuia, cu condiția ca aceștia să fie necăsătoriți, indiferent dacă sunt din căsătorie ori din afara acesteia sau adoptați potrivit legislației naționale a țării de origine;
Modificări (1)

k) minor neînsoțit - minorul, cetățean străin sau apatrid, care a ajuns în România neînsoțit de părinți sau de un reprezentant legal ori care nu se află în îngrijirea unei alte persoane, potrivit legii, precum și minorul care este lăsat neînsoțit după ce a intrat pe teritoriul României;
Modificări (1)

l) persoane strămutate - cetățeni ai țărilor terțe sau apatrizi care au fost nevoiți să își părăsească țările ori regiunile de origine sau au fost evacuați, în special ca răspuns al apelului organizațiilor internaționale, și care nu se pot întoarce în condiții de siguranță datorită situației care persistă în acea țară, care se pot încadra în domeniul de aplicare a art. 1 lit. A din Convenția de la Geneva sau a altor instrumente naționale ori internaționale pe care România este obligată să le respecte, prin care se acordă protecție internațională, în special:

(i) persoane care au părăsit zone de conflict armat sau de violență generalizată;

(ii) persoane expuse riscurilor majore sau care au fost victime ale încălcărilor sistematice ori generalizate ale drepturilor lor;

m) flux masiv - sosirea în Uniunea Europeană a unui număr mare de persoane strămutate care vin dintr-o țară sau dintr-o zonă geografică specifică, indiferent dacă sosirea lor în Uniunea Europeană a fost spontană ori ajutată;

n) zonă de tranzit - suprafața situată la frontiera de stat ori în apropierea acesteia, destinată staționării persoanelor care nu au primit aprobarea de intrare în teritoriu, a mijloacelor de transport și a bunurilor, până la stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat. În cazul aeroporturilor internaționale, prin zonă de tranzit se înțelege suprafața situată între punctul de îmbarcare/debarcare și locurile destinate efectuării controlului pentru trecerea frontierei;

o) centru de cazare - orice spațiu folosit pentru cazarea colectivă a solicitanților de azil.

ARTICOLUL 3 Oficiul Național pentru Refugiați Modificări (1), Referințe în cărți (1)

(1) Autoritatea centrală responsabilă de implementarea politicilor României în domeniul azilului, precum și de aplicarea dispozițiilor prezentei legi este Oficiul Național pentru Refugiați din subordinea Ministerului Administrației și Internelor, care:
Jurisprudență (2)

a) are personalitate juridică și sediul în municipiul București;

b) beneficiază de alocații bugetare din bugetul Ministerului Administrației și Internelor, directorul său având calitatea de ordonator de credite;

c) poate utiliza, în condițiile legii, fonduri bănești sau bunuri materiale provenite din donații și sponsorizări ori obținute în baza unor acorduri interne sau internaționale;

d) are în componență structuri centrale și teritoriale;

e) poate încheia acorduri cu instituții similare din străinătate, precum și cu organizații internaționale, în condițiile legii.

(2) Pentru aplicarea dispozițiilor prezentei legi se pot înființa, prin ordin al ministrului administrației și internelor, în subordinea Oficiului Național pentru Refugiați, centre regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil și a celor cărora le-a fost acordată o formă de protecție în România.
Modificări (1)

(3) Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de înființarea, funcționarea și întreținerea centrelor prevăzute la alin. (2) se suportă din bugetul Ministerului Administrației și Internelor, în funcție de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinație de la bugetul de stat.

(4) Ministerul Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiați, este responsabil de contribuția voluntară a României la bugetul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).
Modificări (1)

(5) Ministerul Administrației și Internelor, prin Oficiul Național pentru Refugiați, poate propune preluarea de către România a unor refugiați aflați pe teritoriul altor state, care au fost recunoscuți potrivit Convenției de la Geneva. Numărul și condițiile de preluare a acestor persoane se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Aceste persoane vor avea aceleași drepturi și obligații în România ca și refugiații recunoscuți de statul român.
Modificări (3)

CAPITOLUL II Principii și garanții procedurale

ARTICOLUL 4 Accesul la procedura de azil Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

Autoritățile competente asigură accesul la procedura de azil oricărui cetățean străin sau apatrid, aflat pe teritoriul României ori la frontieră, din momentul manifestării de voință, exprimată în scris sau oral, din care să rezulte că acesta solicită protecția statului român, cu excepția situațiilor prevăzute expres de prezenta lege.

ARTICOLUL 5 Nediscriminarea

Dispozițiile prezentei legi se aplică fără discriminare, indiferent de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenență la o categorie defavorizată, de situația materială, de statutul la naștere ori de statutul dobândit sau de orice altă distincție.

ARTICOLUL 6 Nereturnarea Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (3)

(1) Împotriva solicitantului de azil nu pot fi luate măsuri de expulzare, extrădare sau de returnare forțată de la frontieră ori de pe teritoriul României, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.
Jurisprudență (2)

(2) Persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecție subsidiară este protejată împotriva expulzării, extrădării ori returnării în țara de origine sau în orice stat în care viața ori libertatea sa ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supusă la torturi, tratamente inumane ori degradante.
Jurisprudență (1)

(3) Fără a se aduce atingere prevederilor alin. (2) și fără a afecta, în mod automat, forma de protecție de care beneficiază, persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecție subsidiară poate fi îndepărtată de pe teritoriul României, dacă:
Jurisprudență (2)

a) există motive temeinice ca persoana în cauză să fie considerată un pericol la adresa securității statului român; sau

b) persoana în cauză, fiind condamnată pentru o infracțiune gravă printr-o hotărâre definitivă, constituie un pericol la adresa ordinii publice din România.

(4) În sensul prezentei legi, prin infracțiune gravă se înțelege orice infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa privativă de libertate al cărei maxim special este de peste 5 ani.
Modificări (1), Jurisprudență (1)

ARTICOLUL 7 Unitatea familiei

Autoritățile române asigură respectarea principiului unității familiei, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

ARTICOLUL 8 Interesul superior al copilului

În aplicarea prevederilor prezentei legi, toate deciziile cu privire la minori se iau cu respectarea interesului superior al copilului.

ARTICOLUL 9 Perioada acordării unei forme de protecție Modificări (1)

Statutul de refugiat și protecția subsidiară se acordă pe o perioadă nedeterminată. Protecția umanitară temporară se acordă pe o perioadă determinată, care nu poate depăși 2 ani.

ARTICOLUL 10 Confidențialitatea

Toate datele și informațiile referitoare la cererea de azil sunt confidențiale. Obligația privind respectarea confidențialității revine tuturor autorităților, organizațiilor care desfășoară activități în domeniul azilului sau unor terțe persoane implicate în procedura de azil ori care, accidental, intră în posesia unor astfel de date.

ARTICOLUL 11 Cauze care înlătură caracterul penal al faptei Modificări (1)

Autoritățile române nu vor aplica sancțiuni penale pentru motivul intrării sau șederii lor ilegale solicitanților de azil care intră ori se află fără autorizație pe teritoriul României.

ARTICOLUL 12 Rolul activ Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

Autoritățile competente cu soluționarea cererilor de azil pot investiga, din oficiu, orice împrejurări de fapt și de drept care ar putea conduce la soluționarea cauzei, chiar dacă aceste împrejurări nu au fost invocate sau menționate în cererea de azil sau în plângere.

ARTICOLUL 13 Examinarea cererii de azil Puneri în aplicare (1)

(1) Hotărârea privind soluționarea cererii de azil este luată după o examinare corespunzătoare a situației solicitantului de către funcționarii anume desemnați, calificați în problematica azilului. Aceasta presupune:

a) examinarea individuală a fiecărei cereri de azil și luarea unei hotărâri în mod obiectiv și imparțial; și

b) consultarea informațiilor din țara de origine, obținute din surse diferite, necesare pentru evaluarea situației personale a solicitantului de azil.
Modificări (1)

(2) Orice cerere de azil este analizată individual și succesiv din perspectiva statutului de refugiat și a protecției subsidiare, în condițiile prevăzute de prezenta lege, cu excepția situației de declanșare a procedurii de acordare a protecției umanitare temporare.
Modificări (1)

ARTICOLUL 14 Hotărârea luată cu privire la cererile de azil

(1) Hotărârea prin care se soluționează cererea de azil se redactează și va cuprinde, în mod obligatoriu, situația în fapt și în drept, precum și informații privind calea de atac de care beneficiază, termenul de depunere a plângerii, precum și organul la care se depune plângerea împotriva unei hotărâri de respingere.
Modificări (1)

(2) În cazul cererilor de azil depuse de un reprezentant legal în numele mai multor persoane și care au la bază aceleași motive invocate pentru acordarea unei forme de protecție, cererile se vor conexa, urmând a se pronunța o singură hotărâre în cauză.
Puneri în aplicare (1)

ARTICOLUL 15 Prezumția de bună-credință Jurisprudență (1)

Atunci când o parte din motive sau toate motivele invocate în cererea de azil, care ar justifica acordarea unei forme de protecție, nu sunt probate cu documente sau cu alte dovezi, se acordă prezumția de bună-credință, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

a) solicitantul a depus toate eforturile pentru a-și susține cererea de azil;

b) toate elementele relevante aflate la dispoziția solicitantului au fost prezentate, iar lipsa unor astfel de elemente a fost justificată în mod rezonabil;

c) declarațiile solicitantului sunt considerate coerente și plauzibile și nu sunt contrazise de informațiile din țara de origine, relevante pentru cazul acestuia;
Modificări (1)

d) solicitantul a depus cererea de azil cât mai curând posibil, iar eventuala întârziere este justificată prin motive întemeiate;

e) credibilitatea generală a solicitantului a fost stabilită.
Modificări (1)

ARTICOLUL 16 Garanții privind minorii neînsoțiți solicitanți de azil

(1) Cererea de azil a unui minor neînsoțit se analizează cu prioritate.

(2) Oficiul Național pentru Refugiați ia măsuri pentru numirea, în cel mai scurt timp, a unui reprezentant legal care să îl asiste pe solicitantul de azil minor neînsoțit pe parcursul procedurii de azil.
Modificări (3)

(3) Nu este necesară numirea unui reprezentant legal pentru solicitantul de azil minor neînsoțit în situația în care acesta urmează să împlinească vârsta majoratului în termen de 15 zile de la depunerea cererii de azil.

(4) Oficiul Național pentru Refugiați informează reprezentantul legal și solicitantul de azil minor neînsoțit, într-o limbă pe care acesta din urmă o cunoaște, cu privire la posibilitatea efectuării unei expertize medicale pentru determinarea vârstei. Această informare trebuie să cuprindă, de asemenea, precizări referitoare la metodele de examinare medicală, posibilele consecințe ale rezultatului acestei examinări și efectele eventualului refuz de a se supune expertizei medicale.
Modificări (2)

CAPITOLUL III Drepturi și obligații

SECȚIUNEA 1 Drepturile și obligațiile solicitanților de azil

ARTICOLUL 17 Drepturi

(1) Pe durata procedurii de azil străinul care solicită acordarea unei forme de protecție are următoarele drepturi:

a) dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, cu excepția situației în care cererea de azil a fost respinsă în urma soluționării acesteia în procedură accelerată sau în procedură la frontieră, caz în care străinul trebuie să părăsească statul român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată. În cazul procedurii de determinare a statului membru responsabil cu examinarea cererii de azil, dreptul de a rămâne pe teritoriul României încetează de la data la care a fost comunicată hotărârea de respingere a accesului la procedura de azil, emisă de Oficiul Național pentru Refugiați;
Modificări (2), Jurisprudență (2)

b) dreptul de a fi asistat de un avocat în orice fază a procedurii de azil;

c) dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret în orice fază a procedurii de azil;
Modificări (1)

d) dreptul de a contacta și a fi asistat de un funcționar al Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în orice fază a procedurii de azil;

e) dreptul de a fi consiliat și asistat de un reprezentant al organizațiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice fază a procedurii de azil;

f) dreptul de a fi informat, într-o limbă pe care o cunoaște sau pe care se presupune în mod rezonabil că o cunoaște, în momentul depunerii cererii, cu privire la drepturile și obligațiile pe care le are pe parcursul procedurii de azil;
Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

g) dreptul la protecția datelor personale și a oricăror alte detalii în legătură cu cererea sa;

h) dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, a cărui valabilitate va fi prelungită periodic de Oficiul Național pentru Refugiați. În lipsa unor documente care să certifice identitatea solicitantului, în documentul temporar de identitate va fi menționată identitatea declarată. Un astfel de document nu se va elibera:
Modificări (2), Puneri în aplicare (1)

(i) străinilor care au solicitat azil într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, atât timp cât nu li s-a acordat accesul la teritoriu printr-o hotărâre a Oficiului Național pentru Refugiați;
Modificări (1)

(ii) străinilor aflați în custodie publică pentru motive de securitate națională și ordine publică, care solicită azil, atât timp cât această măsură este menținută;

i) dreptul de a participa la activități de adaptare culturală;
Puneri în aplicare (1)

j) dreptul de a beneficia, la cerere, de asistența necesară pentru întreținere, în situația în care nu dispune de mijloacele materiale necesare, sumele acordate pentru hrană, cazare și alte cheltuieli fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului și asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor;
Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

k) dreptul de a fi cazat în centrele de primire și cazare, aflate în subordinea Oficiului Național pentru Refugiați, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României, pentru solicitantul de azil care nu dispune de mijloacele materiale necesare pentru întreținere;
Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

l) dreptul solicitanților de azil cu nevoi speciale de a beneficia de adaptarea condițiilor de cazare și asistență în centrele de cazare;
Puneri în aplicare (1)


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...