Back

Parlamentul României

Legea nr. 122/2006 privind azilul în România

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 16.08.2006

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

ARTICOLUL 1 Obiectul de reglementare Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

Prezenta lege stabileşte regimul juridic al străinilor care solicită o formă de protecţie în România, regimul juridic al străinilor beneficiari ai unei forme de protecţie în România, procedura de acordare, încetare şi anulare a unei forme de protecţie în România, precum şi procedura pentru stabilirea statului membru responsabil cu analizarea cererii de azil.

ARTICOLUL 2 Definirea termenilor

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

a) formă de protecţie - orice formă de protecţie acordată de statul român, şi anume: statutul de refugiat, protecţia subsidiară, protecţia temporară sau protecţia umanitară temporară;
Modificări (2)

b) solicitant sau solicitant de azil - cetăţeanul străin sau apatridul care şi-a manifestat voinţa de a obţine o formă de protecţie în România, atât timp cât cererea sa nu a fost soluţionată printr-o hotărâre irevocabilă;
Modificări (1)

c) străin - cetăţeanul străin sau apatridul;

d) cerere pentru acordarea unei forme de protecţie sau cerere de azil - solicitarea făcută de un cetăţean străin sau de un apatrid în scopul obţinerii protecţiei din partea statului român;
Modificări (1)

e) ţară de origine - ţara al cărei cetăţean este, în cazul cetăţeanului străin, sau, dacă acesta deţine mai multe cetăţenii, fiecare ţară al cărei cetăţean este, iar în cazul apatrizilor, ţara sau ţările în care aceştia îşi au reşedinţa obişnuită;

f) procedura de azil - totalitatea actelor şi formalităţilor îndeplinite, precum şi a activităţilor desfăşurate de autorităţile competente, în vederea recunoaşterii statutului de refugiat sau, după caz, a acordării protecţiei subsidiare;

g) statut de refugiat - forma de protecţie recunoscută de statul român cetăţeanului străin sau apatridului care îndeplineşte condiţiile prevăzute în Convenţia privind statutul refugiaţilor, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951, denumită în continuare Convenţia de la Geneva, la care România a aderat prin Legea nr. 46/1991 pentru aderarea României la Convenţia privind statutul refugiaţilor, precum şi la Protocolul privind statutul refugiaţilor;
Modificări (1)

h) protecţie subsidiară - forma de protecţie acordată de statul român cetăţeanului străin sau apatridului pentru alte motive decât cele prevăzute în Convenţia de la Geneva;
Modificări (1)

i) protecţie temporară - procedură cu caracter excepţional menită să asigure, în cazul unui flux masiv sau al unui flux masiv iminent de persoane strămutate din ţări terţe care nu se pot întoarce în ţara de origine, protecţie imediată şi temporară unor astfel de persoane, în special dacă există şi riscul ca sistemul de azil să nu poată procesa acest flux fără efecte adverse pentru funcţionarea sa eficientă, în interesul persoanelor în cauză şi al altor persoane care au nevoie de protecţie;

j) membri de familie - în măsura în care, la data depunerii cererii de către solicitantul principal, familia există în ţara de origine, următorii membri de familie ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare:

(i) soţul sau, după caz, soţia beneficiarului statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare;

(ii) copiii minori ai beneficiarului statutului de refugiat sau al protecţiei subsidiare, aflaţi în întreţinerea acestuia, cu condiţia ca aceştia să fie necăsătoriţi, indiferent dacă sunt din căsătorie ori din afara acesteia sau adoptaţi potrivit legislaţiei naţionale a ţării de origine;
Modificări (1)

k) minor neînsoţit - minorul, cetăţean străin sau apatrid, care a ajuns în România neînsoţit de părinţi sau de un reprezentant legal ori care nu se află în îngrijirea unei alte persoane, potrivit legii, precum şi minorul care este lăsat neînsoţit după ce a intrat pe teritoriul României;
Modificări (1)

l) persoane strămutate - cetăţeni ai ţărilor terţe sau apatrizi care au fost nevoiţi să îşi părăsească ţările ori regiunile de origine sau au fost evacuaţi, în special ca răspuns al apelului organizaţiilor internaţionale, şi care nu se pot întoarce în condiţii de siguranţă datorită situaţiei care persistă în acea ţară, care se pot încadra în domeniul de aplicare a art. 1 lit. A din Convenţia de la Geneva sau a altor instrumente naţionale ori internaţionale pe care România este obligată să le respecte, prin care se acordă protecţie internaţională, în special:

(i) persoane care au părăsit zone de conflict armat sau de violenţă generalizată;

(ii) persoane expuse riscurilor majore sau care au fost victime ale încălcărilor sistematice ori generalizate ale drepturilor lor;

m) flux masiv - sosirea în Uniunea Europeană a unui număr mare de persoane strămutate care vin dintr-o ţară sau dintr-o zonă geografică specifică, indiferent dacă sosirea lor în Uniunea Europeană a fost spontană ori ajutată;

n) zonă de tranzit - suprafaţa situată la frontiera de stat ori în apropierea acesteia, destinată staţionării persoanelor care nu au primit aprobarea de intrare în teritoriu, a mijloacelor de transport şi a bunurilor, până la stabilirea regimului lor juridic la trecerea frontierei de stat. În cazul aeroporturilor internaţionale, prin zonă de tranzit se înţelege suprafaţa situată între punctul de îmbarcare/debarcare şi locurile destinate efectuării controlului pentru trecerea frontierei;

o) centru de cazare - orice spaţiu folosit pentru cazarea colectivă a solicitanţilor de azil.

ARTICOLUL 3 Oficiul Naţional pentru Refugiaţi Modificări (1), Referințe în cărți (1)

(1) Autoritatea centrală responsabilă de implementarea politicilor României în domeniul azilului, precum şi de aplicarea dispoziţiilor prezentei legi este Oficiul Naţional pentru Refugiaţi din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, care:
Jurisprudență (2)

a) are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti;

b) beneficiază de alocaţii bugetare din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, directorul său având calitatea de ordonator de credite;

c) poate utiliza, în condiţiile legii, fonduri băneşti sau bunuri materiale provenite din donaţii şi sponsorizări ori obţinute în baza unor acorduri interne sau internaţionale;

d) are în componenţă structuri centrale şi teritoriale;

e) poate încheia acorduri cu instituţii similare din străinătate, precum şi cu organizaţii internaţionale, în condiţiile legii.

(2) Pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei legi se pot înfiinţa, prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în subordinea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, centre regionale de proceduri şi cazare a solicitanţilor de azil şi a celor cărora le-a fost acordată o formă de protecţie în România.
Modificări (1)

(3) Sumele necesare în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de înfiinţarea, funcţionarea şi întreţinerea centrelor prevăzute la alin. (2) se suportă din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor, în funcţie de costurile efective, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat.

(4) Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, este responsabil de contribuţia voluntară a României la bugetul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).
Modificări (1)

(5) Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, poate propune preluarea de către România a unor refugiaţi aflaţi pe teritoriul altor state, care au fost recunoscuţi potrivit Convenţiei de la Geneva. Numărul şi condiţiile de preluare a acestor persoane se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Aceste persoane vor avea aceleaşi drepturi şi obligaţii în România ca şi refugiaţii recunoscuţi de statul român.
Modificări (3)

CAPITOLUL II Principii şi garanţii procedurale

ARTICOLUL 4 Accesul la procedura de azil Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

Autorităţile competente asigură accesul la procedura de azil oricărui cetăţean străin sau apatrid, aflat pe teritoriul României ori la frontieră, din momentul manifestării de voinţă, exprimată în scris sau oral, din care să rezulte că acesta solicită protecţia statului român, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de prezenta lege.

ARTICOLUL 5 Nediscriminarea

Dispoziţiile prezentei legi se aplică fără discriminare, indiferent de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie defavorizată, de situaţia materială, de statutul la naştere ori de statutul dobândit sau de orice altă distincţie.

ARTICOLUL 6 Nereturnarea Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (2)

(1) Împotriva solicitantului de azil nu pot fi luate măsuri de expulzare, extrădare sau de returnare forţată de la frontieră ori de pe teritoriul României, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 44 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.
Jurisprudență (2)

(2) Persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecţie subsidiară este protejată împotriva expulzării, extrădării ori returnării în ţara de origine sau în orice stat în care viaţa ori libertatea sa ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supusă la torturi, tratamente inumane ori degradante.
Jurisprudență (2)

(3) Fără a se aduce atingere prevederilor alin. (2) şi fără a afecta, în mod automat, forma de protecţie de care beneficiază, persoana care a fost recunoscută ca refugiat sau căreia i s-a acordat protecţie subsidiară poate fi îndepărtată de pe teritoriul României, dacă:
Jurisprudență (3)

a) există motive temeinice ca persoana în cauză să fie considerată un pericol la adresa securităţii statului român; sau

b) persoana în cauză, fiind condamnată pentru o infracţiune gravă printr-o hotărâre definitivă, constituie un pericol la adresa ordinii publice din România.

(4) În sensul prezentei legi, prin infracţiune gravă se înţelege orice infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa privativă de libertate al cărei maxim special este de peste 5 ani.
Modificări (1), Jurisprudență (1)

ARTICOLUL 7 Unitatea familiei

Autorităţile române asigură respectarea principiului unităţii familiei, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

ARTICOLUL 8 Interesul superior al copilului

În aplicarea prevederilor prezentei legi, toate deciziile cu privire la minori se iau cu respectarea interesului superior al copilului.

ARTICOLUL 9 Perioada acordării unei forme de protecţie Modificări (1)

Statutul de refugiat şi protecţia subsidiară se acordă pe o perioadă nedeterminată. Protecţia umanitară temporară se acordă pe o perioadă determinată, care nu poate depăşi 2 ani.

ARTICOLUL 10 Confidenţialitatea

Toate datele şi informaţiile referitoare la cererea de azil sunt confidenţiale. Obligaţia privind respectarea confidenţialităţii revine tuturor autorităţilor, organizaţiilor care desfăşoară activităţi în domeniul azilului sau unor terţe persoane implicate în procedura de azil ori care, accidental, intră în posesia unor astfel de date.

ARTICOLUL 11 Cauze care înlătură caracterul penal al faptei Modificări (1)

Autorităţile române nu vor aplica sancţiuni penale pentru motivul intrării sau şederii lor ilegale solicitanţilor de azil care intră ori se află fără autorizaţie pe teritoriul României.

ARTICOLUL 12 Rolul activ Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

Autorităţile competente cu soluţionarea cererilor de azil pot investiga, din oficiu, orice împrejurări de fapt şi de drept care ar putea conduce la soluţionarea cauzei, chiar dacă aceste împrejurări nu au fost invocate sau menţionate în cererea de azil sau în plângere.

ARTICOLUL 13 Examinarea cererii de azil Puneri în aplicare (1)

(1) Hotărârea privind soluţionarea cererii de azil este luată după o examinare corespunzătoare a situaţiei solicitantului de către funcţionarii anume desemnaţi, calificaţi în problematica azilului. Aceasta presupune:

a) examinarea individuală a fiecărei cereri de azil şi luarea unei hotărâri în mod obiectiv şi imparţial; şi

b) consultarea informaţiilor din ţara de origine, obţinute din surse diferite, necesare pentru evaluarea situaţiei personale a solicitantului de azil.
Modificări (1)

(2) Orice cerere de azil este analizată individual şi succesiv din perspectiva statutului de refugiat şi a protecţiei subsidiare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, cu excepţia situaţiei de declanşare a procedurii de acordare a protecţiei umanitare temporare.
Modificări (1)

ARTICOLUL 14 Hotărârea luată cu privire la cererile de azil

(1) Hotărârea prin care se soluţionează cererea de azil se redactează şi va cuprinde, în mod obligatoriu, situaţia în fapt şi în drept, precum şi informaţii privind calea de atac de care beneficiază, termenul de depunere a plângerii, precum şi organul la care se depune plângerea împotriva unei hotărâri de respingere.
Modificări (1)

(2) În cazul cererilor de azil depuse de un reprezentant legal în numele mai multor persoane şi care au la bază aceleaşi motive invocate pentru acordarea unei forme de protecţie, cererile se vor conexa, urmând a se pronunţa o singură hotărâre în cauză.
Puneri în aplicare (1)

ARTICOLUL 15 Prezumţia de bună-credinţă Jurisprudență (1)

Atunci când o parte din motive sau toate motivele invocate în cererea de azil, care ar justifica acordarea unei forme de protecţie, nu sunt probate cu documente sau cu alte dovezi, se acordă prezumţia de bună-credinţă, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) solicitantul a depus toate eforturile pentru a-şi susţine cererea de azil;

b) toate elementele relevante aflate la dispoziţia solicitantului au fost prezentate, iar lipsa unor astfel de elemente a fost justificată în mod rezonabil;

c) declaraţiile solicitantului sunt considerate coerente şi plauzibile şi nu sunt contrazise de informaţiile din ţara de origine, relevante pentru cazul acestuia;
Modificări (1)

d) solicitantul a depus cererea de azil cât mai curând posibil, iar eventuala întârziere este justificată prin motive întemeiate;

e) credibilitatea generală a solicitantului a fost stabilită.
Modificări (1)

ARTICOLUL 16 Garanţii privind minorii neînsoţiţi solicitanţi de azil

(1) Cererea de azil a unui minor neînsoţit se analizează cu prioritate.

(2) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi ia măsuri pentru numirea, în cel mai scurt timp, a unui reprezentant legal care să îl asiste pe solicitantul de azil minor neînsoţit pe parcursul procedurii de azil.
Modificări (3)

(3) Nu este necesară numirea unui reprezentant legal pentru solicitantul de azil minor neînsoţit în situaţia în care acesta urmează să împlinească vârsta majoratului în termen de 15 zile de la depunerea cererii de azil.

(4) Oficiul Naţional pentru Refugiaţi informează reprezentantul legal şi solicitantul de azil minor neînsoţit, într-o limbă pe care acesta din urmă o cunoaşte, cu privire la posibilitatea efectuării unei expertize medicale pentru determinarea vârstei. Această informare trebuie să cuprindă, de asemenea, precizări referitoare la metodele de examinare medicală, posibilele consecinţe ale rezultatului acestei examinări şi efectele eventualului refuz de a se supune expertizei medicale.
Modificări (2)

CAPITOLUL III Drepturi şi obligaţii

SECŢIUNEA 1 Drepturile şi obligaţiile solicitanţilor de azil

ARTICOLUL 17 Drepturi

(1) Pe durata procedurii de azil străinul care solicită acordarea unei forme de protecţie are următoarele drepturi:

a) dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil, cu excepţia situaţiei în care cererea de azil a fost respinsă în urma soluţionării acesteia în procedură accelerată sau în procedură la frontieră, caz în care străinul trebuie să părăsească statul român de îndată ce procedura de azil a fost finalizată. În cazul procedurii de determinare a statului membru responsabil cu examinarea cererii de azil, dreptul de a rămâne pe teritoriul României încetează de la data la care a fost comunicată hotărârea de respingere a accesului la procedura de azil, emisă de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi;
Modificări (2), Jurisprudență (2)

b) dreptul de a fi asistat de un avocat în orice fază a procedurii de azil;

c) dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, un interpret în orice fază a procedurii de azil;
Modificări (1)

d) dreptul de a contacta şi a fi asistat de un funcţionar al Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) în orice fază a procedurii de azil;

e) dreptul de a fi consiliat şi asistat de un reprezentant al organizaţiilor neguvernamentale, române sau străine, în orice fază a procedurii de azil;

f) dreptul de a fi informat, într-o limbă pe care o cunoaşte sau pe care se presupune în mod rezonabil că o cunoaşte, în momentul depunerii cererii, cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le are pe parcursul procedurii de azil;
Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

g) dreptul la protecţia datelor personale şi a oricăror alte detalii în legătură cu cererea sa;

h) dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, a cărui valabilitate va fi prelungită periodic de Oficiul Naţional pentru Refugiaţi. În lipsa unor documente care să certifice identitatea solicitantului, în documentul temporar de identitate va fi menţionată identitatea declarată. Un astfel de document nu se va elibera:
Modificări (2), Puneri în aplicare (1)

(i) străinilor care au solicitat azil într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, atât timp cât nu li s-a acordat accesul la teritoriu printr-o hotărâre a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi;
Modificări (1)

(ii) străinilor aflaţi în custodie publică pentru motive de securitate naţională şi ordine publică, care solicită azil, atât timp cât această măsură este menţinută;

i) dreptul de a participa la activităţi de adaptare culturală;
Puneri în aplicare (1)

j) dreptul de a beneficia, la cerere, de asistenţa necesară pentru întreţinere, în situaţia în care nu dispune de mijloacele materiale necesare, sumele acordate pentru hrană, cazare şi alte cheltuieli fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului şi asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor;
Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

k) dreptul de a fi cazat în centrele de primire şi cazare, aflate în subordinea Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României, pentru solicitantul de azil care nu dispune de mijloacele materiale necesare pentru întreţinere;
Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

l) dreptul solicitanţilor de azil cu nevoi speciale de a beneficia de adaptarea condiţiilor de cazare şi asistenţă în centrele de cazare;
Puneri în aplicare (1)

m) dreptul de a primi gratuit asistenţă medicală primară şi spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viaţa în pericol iminent;
Modificări (1)

n) dreptul solicitanţilor de azil cu nevoi speciale de a primi asistenţă medicală adecvată;
Puneri în aplicare (1)

o) dreptul de a primi acces la piaţa forţei de muncă în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, după expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil, dacă solicitantul de azil se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecţie;
Modificări (3), Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (1)

p) dreptul solicitanţilor de azil minori de a avea acces la învăţământul şcolar obligatoriu în aceleaşi condiţii ca şi minorii cetăţeni români.
Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

(2) Dacă solicitantul de azil este cazat în centrele de primire şi cazare ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, suma prevăzută la alin. (1) lit. j) referitoare la cazare nu se acordă.
Modificări (1)

(3) Fondurile băneşti necesare pentru asigurarea drepturilor prevăzute la alin. (1) lit. c), f), g), h), i), k), l), m) şi n) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(4) Minorii neînsoţiţi beneficiază de aceeaşi protecţie oferită, în condiţiile legii, minorilor români aflaţi în dificultate.
Modificări (1)

(5) Dacă solicitantul nu dispune de mijloace materiale, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi îi poate stabili un loc de reşedinţă şi îi asigură asistenţa materială necesară pentru întreţinere, pe întreaga durată a procedurii de azil.
Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

(6) Pentru motive justificate de interesul public, securitatea naţională, ordinea, sănătatea şi morala publică, protecţia drepturilor şi libertăţilor altor persoane - chiar dacă străinul are mijloace materiale necesare pentru întreţinere - Oficiul Naţional pentru Refugiaţi, pe toată durata procedurii de azil, îi poate stabili un loc de reşedinţă şi poate dispune transportarea lui cu însoţitor în acel loc, la solicitarea autorităţilor competente.
Modificări (2)

(7) Procedura de azil prevăzută la alin. (1) se finalizează, cu excepţia cererilor soluţionate în procedură accelerată sau în procedura la frontieră când procedura de azil se finalizează de îndată, în termen de 7 zile de la momentul comunicării deciziei de închidere a dosarului, de la data comunicării hotărârii Oficiului Naţional pentru Refugiaţi prin care s-a acordat statut de refugiat, de la data expirării termenului legal de depunere a plângerii sau, după caz, a recursului ori de la data pronunţării hotărârii instanţei de recurs.
Modificări (3), Acțiuni respinse (1)

se încarcă...