Back

Parlamentul României

Legea nr. 123/2006 privind statutul personalului de probaţiune

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 13.05.2006

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. - Jurisprudență (1)

(1) Prezenta lege reglementează statutul personalului de specialitate specific serviciilor de probaţiune, denumit în continuare personal din serviciile de probaţiune.
Modificări (1)

(2) În înfăptuirea actului de justiţie, munca personalului din serviciile de probaţiune constituie un sprijin pentru judecători şi procurori, competenţa şi îndeplinirea corectă a sarcinilor ce revin acestei categorii de personal jucând un rol important în procesul de individualizare a pedepsei, de executare a sancţiunilor neprivative de libertate, de asistare şi consiliere a victimelor infracţiunilor.

Art. 2. - Jurisprudență (1)

Serviciile de probaţiune îşi desfăşoară activitatea sub conducerea, coordonarea şi controlul Direcţiei de probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei, denumită în continuare direcţia de specialitate.

Art. 3. -

În exercitarea funcţiei, personalul din serviciile de probaţiune este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, Constituţia şi legile ţării, prevederile reglementărilor interne şi să îndeplinească dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea profesională.

Art. 4. -

În exercitarea funcţiei, personalul din serviciile de probaţiune trebuie să respecte demnitatea individului şi integritatea persoanei.

Art. 5. -

În exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor şi a atribuţiilor prevăzute de prezenta lege este interzisă discriminarea pe criterii de sex, orientare sexuală, vârstă, rasă, etnie, religie, origine socială, situaţie familială ori alte criterii discriminatorii.

Art. 6. -

Scopul exercitării funcţiei de consilier de probaţiune îl constituie creşterea gradului de siguranţă publică prin informarea şi consilierea victimelor infracţiunilor, promovarea alternativelor la detenţie, prevenirea infracţionalităţii, reducerea riscului de recidivă şi reintegrarea în comunitate a persoanelor care au încălcat legea penală.

CAPITOLUL II Structura personalului din serviciile de probaţiune

Art. 7. - Modificări (2), Jurisprudență (1)

Personalul din serviciile de probaţiune se compune din:

a) consilieri de probaţiune;

b) şefi ai serviciilor de probaţiune, denumiţi în continuare şefi serviciu;

c) inspectori de probaţiune, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul direcţiei de specialitate.

SECŢIUNEA 1 Consilierii de probaţiune

Art. 8. - Modificări (1), Jurisprudență (3)

(1) După criteriul vechimii în specialitate, funcţia de consilier de probaţiune are 4 grade profesionale, după cum urmează:

a) consilieri de probaţiune debutanţi - vechime în specialitate de până la un an;

b) consilieri de probaţiune gradul III - vechime în specialitate de la un an la 4 ani;

c) consilieri de probaţiune gradul II - vechime în specialitate de la 4 ani la 6 ani;

d) consilieri de probaţiune gradul I - vechime în specialitate peste 6 ani.

(2) Fiecare grad profesional corespunde unui nivel al salariului stabilit prin legea de salarizare.

(3) Vechimea în serviciile de probaţiune este considerată vechime în specialitate.

Art. 9. -

Consilierii de probaţiune sunt debutanţi şi definitivi.

Art. 10. - Modificări (1)

(1) Consilierul de probaţiune debutant este persoana fără vechime în specialitate la data angajării, care îndeplineşte un an de stagiu până la definitivare.

(2) Consilierii de probaţiune definitivi se împart în 3 grade profesionale, potrivit art. 8 alin. (1) lit. b)-d).

Art. 11. -

(1) Stagiul reprezintă perioada premergătoare definitivării în funcţia de consilier de probaţiune şi are drept scop pregătirea profesională la începutul exercitării funcţiei.

(2) Stagiul este efectiv şi obligatoriu.

(3) Pe perioada stagiului consilierul de probaţiune debutant exercită toate atribuţiile prevăzute de lege, având obligaţia:

a) să aprofundeze cunoştinţele teoretice în domeniul probaţiunii şi protecţiei victimelor infracţiunilor - noţiuni de drept penal şi procedură penală, criminologie, metodologia activităţii de probaţiune şi protecţie a victimelor, sănătate mentală şi infracţiune, problema dependenţei, dezvoltare instituţională şi cooperare instituţională, psihologia dezvoltării, sociologie aplicată, informatică socială;

b) să îşi dezvolte abilităţi de bază, necesare desfăşurării activităţii de probaţiune şi protecţie a victimelor.

(4) Activitatea consilierului de probaţiune debutant este îndrumată de către şeful serviciului unde îşi desfăşoară activitatea sau de către o persoană desemnată de acesta, cu experienţă de minimum 3 ani în domeniu.
Modificări (1)

(5) Dispoziţiile alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător şi personalului care la angajare avea vechimea în specialitate necesară pentru ocuparea unui post de consilier de probaţiune definitiv, dar care nu a mai exercitat anterior o funcţie în domeniul probaţiunii.

Art. 12. -

(1) Consilierii de probaţiune se subordonează ierarhic şefilor serviciilor şi directorului direcţiei de specialitate.

(2) Consilierii de probaţiune respectă legislaţia în vigoare şi îndeplinesc sarcinile încredinţate de şeful serviciului şi de directorul direcţiei de specialitate.

SECŢIUNEA a 2-a Şefii serviciilor de probaţiune

Art. 13. -

Şefii serviciilor sunt numiţi în funcţie de ministrul justiţiei, din rândul consilierilor de probaţiune gradele III-I, ţinându-se seama de calităţile profesionale, de aptitudinile manageriale, îndeosebi de capacitatea de organizare şi decizie, de integritate, de capacitatea de gestionare a situaţiilor de criză, de abilităţile de comunicare, de lucru în echipă, de planificare, de autocontrol şi de motivaţia pentru ocuparea funcţiei.

Art. 14. - Jurisprudență (1)

Şefii serviciilor de probaţiune au următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea serviciului de probaţiune, asigurând buna funcţionare a acestuia;

b) repartizează lucrările şi sarcinile în cadrul serviciului de probaţiune;

c) urmăresc şi răspund de elaborarea corespunzătoare şi la termenele stabilite a lucrărilor;

d) duc la îndeplinire dispoziţiile legale şi pe cele ale şefilor ierarhici;

e) asigură un mediu de lucru participativ şi consultativ;

f) gestionează cu responsabilitate şi imparţialitate relaţiile profesionale care se stabilesc cu şi între personalul de probaţiune din subordine;

g) contribuie la promovarea activităţilor serviciului de probaţiune;

h) evaluează anual performanţele profesionale ale consilierilor de probaţiune;

i) contribuie la pregătirea iniţială şi continuă a personalului de probaţiune din subordine;

j) formulează propuneri de eficientizare a practicii în materie;

k) reprezintă serviciul şi dezvoltă relaţii optime de lucru cu colaboratorii din cadrul organizaţiilor şi instituţiilor partenere;

l) desfăşoară activităţile administrative pe care postul le presupune.

Art. 15. -

(1) Revocarea din funcţia de conducere a şefilor serviciilor de probaţiune se dispune de ministrul justiţiei, la propunerea directorului direcţiei de specialitate, pentru următoarele motive:

a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere;

b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor.

(2) La verificarea organizării eficiente a activităţii de către şefii serviciilor de probaţiune vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul serviciului de probaţiune.

(3) La verificarea comportamentului şi comunicării şefilor serviciilor de probaţiune vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul şi comunicarea cu persoanele aflate în evidenţa serviciului de probaţiune, cu organele judiciare, cu colaboratorii din cadrul organizaţiilor şi instituţiilor partenere, cu mass-media, precum şi asigurarea accesului la informaţiile de interes public şi transparenţa actului de conducere.

(4) La verificarea asumării responsabilităţii de către şefii serviciilor de probaţiune vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege şi regulamente, precum şi implementarea strategiilor naţionale şi secvenţiale în domeniul justiţiei.

(5) La verificarea aptitudinilor manageriale ale şefilor serviciilor de probaţiune vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi de planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa şi capacitatea de adaptare rapidă.

SECŢIUNEA a 3-a Inspectorii de probaţiune

Art. 16. - Modificări (1)

Inspectorii de probaţiune sunt numiţi în funcţie prin ordin al ministrului justiţiei, din rândul consilierilor de probaţiune gradele profesionale II-I, ţinându-se seama de calităţile profesionale, abilităţile de comunicare, tactul în relaţiile de serviciu, integritate şi obiectivitate, precum şi de capacitatea de gestionare a situaţiilor de criză.

Art. 17. -

(1) După criteriul vechimii în specialitate, funcţia de inspector de probaţiune are două grade profesionale, după cum urmează:
Modificări (1)

a) inspectori de probaţiune gradul II - vechime în specialitate de la 4 ani la 6 ani;

b) inspectori de probaţiune gradul I - vechime în specialitate peste 6 ani.

(2) Fiecare grad corespunde unui nivel al salariului de bază din grila de salarizare.

Art. 18. -

Inspectorii de probaţiune au următoarele atribuţii:

a) efectuează controlul serviciilor de probaţiune prin intermediul unor inspecţii de probaţiune periodice;

b) propun directorului direcţiei de specialitate soluţii legale şi oportune în rezolvarea aspectelor identificate cu ocazia efectuării inspecţiilor şi în vederea eficientizării activităţii serviciului de probaţiune, pe baza constatărilor inspecţiilor;

c) efectuează, din dispoziţia şefilor ierarhici, cercetarea disciplinară prealabilă a personalului din serviciile de probaţiune;

d) participă la activitatea de recrutare, selecţie şi pregătire profesională a personalului de probaţiune;

e) contribuie la evaluarea anuală a performanţelor profesionale ale personalului din serviciile de probaţiune;

f) duc la îndeplinire dispoziţiile legale şi alte sarcini ordonate pe linie ierarhică, în limitele competenţelor legale şi regulamentare.

CAPITOLUL III Cariera personalului din serviciile de probaţiune

SECŢIUNEA 1 Numirea în funcţie
Puneri în aplicare (1)

Art. 19. -

(1) Postul de consilier de probaţiune se ocupă prin concurs.

(2) Condiţiile de organizare şi desfăşurare a concursului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.

Art. 20. -

(1) Pentru a fi numită în funcţia de consilier de probaţiune persoana trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:

a) să aibă capacitate deplină de exerciţiu;

b) să nu aibă antecedente penale, să nu aibă cazier fiscal;

c) să cunoască limba română, scris şi vorbit;

d) să fie aptă din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei, fapt dovedit pe baza testării medicale şi psihologice de specialitate organizate în acest scop;

e) să se bucure de o bună reputaţie;

f) să fie licenţiată în asistenţă socială, psihologie, sociologie, pedagogie sau drept;

g) să promoveze concursul organizat pentru ocuparea funcţiei pentru care candidează.

(2) În termen de 60 de zile de la angajare, persoana trebuie să prezinte direcţiei de specialitate dovada stabilirii reşedinţei în România.

se încarcă...