Parlamentul României

Legea nr. 123/2006 privind statutul personalului din serviciile de probațiune

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 13.05.2006

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 4

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. - Jurisprudență (1)

(1) Prezenta lege reglementează statutul personalului de specialitate specific serviciilor de probațiune, denumit în continuare personal din serviciile de probațiune.
Modificări (1)

(2) În înfăptuirea actului de justiție, munca personalului din serviciile de probațiune constituie un sprijin pentru judecători și procurori, competența și îndeplinirea corectă a sarcinilor ce revin acestei categorii de personal jucând un rol important în procesul de individualizare a pedepsei, de executare a sancțiunilor neprivative de libertate, de asistare și consiliere a victimelor infracțiunilor.

Art. 2. - Jurisprudență (1)

Serviciile de probațiune își desfășoară activitatea sub conducerea, coordonarea și controlul Direcției de probațiune din cadrul Ministerului Justiției, denumită în continuare direcția de specialitate.

Art. 3. -

În exercitarea funcției, personalul din serviciile de probațiune este obligat să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, Constituția și legile țării, prevederile reglementărilor interne și să îndeplinească dispozițiile legale ale șefilor ierarhici privind activitatea profesională.

Art. 4. -

În exercitarea funcției, personalul din serviciile de probațiune trebuie să respecte demnitatea individului și integritatea persoanei.

Art. 5. -

În exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor și a atribuțiilor prevăzute de prezenta lege este interzisă discriminarea pe criterii de sex, orientare sexuală, vârstă, rasă, etnie, religie, origine socială, situație familială ori alte criterii discriminatorii.

Art. 6. -

Scopul exercitării funcției de consilier de probațiune îl constituie creșterea gradului de siguranță publică prin informarea și consilierea victimelor infracțiunilor, promovarea alternativelor la detenție, prevenirea infracționalității, reducerea riscului de recidivă și reintegrarea în comunitate a persoanelor care au încălcat legea penală.

CAPITOLUL II Structura personalului din serviciile de probațiune

Art. 7. - Modificări (2), Jurisprudență (1)

Personalul din serviciile de probațiune se compune din:

a) consilieri de probațiune;

b) șefi ai serviciilor de probațiune, denumiți în continuare șefi serviciu;

c) inspectori de probațiune, care își desfășoară activitatea în cadrul direcției de specialitate.

SECȚIUNEA 1 Consilierii de probațiune

Art. 8. - Modificări (1), Jurisprudență (3)

(1) După criteriul vechimii în specialitate, funcția de consilier de probațiune are 4 grade profesionale, după cum urmează:

a) consilieri de probațiune debutanți - vechime în specialitate de până la un an;

b) consilieri de probațiune gradul III - vechime în specialitate de la un an la 4 ani;

c) consilieri de probațiune gradul II - vechime în specialitate de la 4 ani la 6 ani;

d) consilieri de probațiune gradul I - vechime în specialitate peste 6 ani.

(2) Fiecare grad profesional corespunde unui nivel al salariului stabilit prin legea de salarizare.

(3) Vechimea în serviciile de probațiune este considerată vechime în specialitate.

Art. 9. -

Consilierii de probațiune sunt debutanți și definitivi.

Art. 10. - Modificări (1)

(1) Consilierul de probațiune debutant este persoana fără vechime în specialitate la data angajării, care îndeplinește un an de stagiu până la definitivare.

(2) Consilierii de probațiune definitivi se împart în 3 grade profesionale, potrivit art. 8 alin. (1) lit. b)-d).

Art. 11. -

(1) Stagiul reprezintă perioada premergătoare definitivării în funcția de consilier de probațiune și are drept scop pregătirea profesională la începutul exercitării funcției.

(2) Stagiul este efectiv și obligatoriu.

(3) Pe perioada stagiului consilierul de probațiune debutant exercită toate atribuțiile prevăzute de lege, având obligația:

a) să aprofundeze cunoștințele teoretice în domeniul probațiunii și protecției victimelor infracțiunilor - noțiuni de drept penal și procedură penală, criminologie, metodologia activității de probațiune și protecție a victimelor, sănătate mentală și infracțiune, problema dependenței, dezvoltare instituțională și cooperare instituțională, psihologia dezvoltării, sociologie aplicată, informatică socială;

b) să își dezvolte abilități de bază, necesare desfășurării activității de probațiune și protecție a victimelor.

(4) Activitatea consilierului de probațiune debutant este îndrumată de către șeful serviciului unde își desfășoară activitatea sau de către o persoană desemnată de acesta, cu experiență de minimum 3 ani în domeniu.
Modificări (1)

(5) Dispozițiile alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător și personalului care la angajare avea vechimea în specialitate necesară pentru ocuparea unui post de consilier de probațiune definitiv, dar care nu a mai exercitat anterior o funcție în domeniul probațiunii.

Art. 12. -

(1) Consilierii de probațiune se subordonează ierarhic șefilor serviciilor și directorului direcției de specialitate.

(2) Consilierii de probațiune respectă legislația în vigoare și îndeplinesc sarcinile încredințate de șeful serviciului și de directorul direcției de specialitate.

SECȚIUNEA a 2-a Șefii serviciilor de probațiune

Art. 13. -

Șefii serviciilor sunt numiți în funcție de ministrul justiției, din rândul consilierilor de probațiune gradele III-I, ținându-se seama de calitățile profesionale, de aptitudinile manageriale, îndeosebi de capacitatea de organizare și decizie, de integritate, de capacitatea de gestionare a situațiilor de criză, de abilitățile de comunicare, de lucru în echipă, de planificare, de autocontrol și de motivația pentru ocuparea funcției.

Art. 14. - Jurisprudență (1)

Șefii serviciilor de probațiune au următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea serviciului de probațiune, asigurând buna funcționare a acestuia;

b) repartizează lucrările și sarcinile în cadrul serviciului de probațiune;

c) urmăresc și răspund de elaborarea corespunzătoare și la termenele stabilite a lucrărilor;

d) duc la îndeplinire dispozițiile legale și pe cele ale șefilor ierarhici;

e) asigură un mediu de lucru participativ și consultativ;

f) gestionează cu responsabilitate și imparțialitate relațiile profesionale care se stabilesc cu și între personalul de probațiune din subordine;

g) contribuie la promovarea activităților serviciului de probațiune;

h) evaluează anual performanțele profesionale ale consilierilor de probațiune;

i) contribuie la pregătirea inițială și continuă a personalului de probațiune din subordine;

j) formulează propuneri de eficientizare a practicii în materie;

k) reprezintă serviciul și dezvoltă relații optime de lucru cu colaboratorii din cadrul organizațiilor și instituțiilor partenere;

l) desfășoară activitățile administrative pe care postul le presupune.

Art. 15. -

(1) Revocarea din funcția de conducere a șefilor serviciilor de probațiune se dispune de ministrul justiției, la propunerea directorului direcției de specialitate, pentru următoarele motive:

a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere;

b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților.

(2) La verificarea organizării eficiente a activității de către șefii serviciilor de probațiune vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor în cadrul serviciului de probațiune.

(3) La verificarea comportamentului și comunicării șefilor serviciilor de probațiune vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul și comunicarea cu persoanele aflate în evidența serviciului de probațiune, cu organele judiciare, cu colaboratorii din cadrul organizațiilor și instituțiilor partenere, cu mass-media, precum și asigurarea accesului la informațiile de interes public și transparența actului de conducere.

(4) La verificarea asumării responsabilității de către șefii serviciilor de probațiune vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, precum și implementarea strategiilor naționale și secvențiale în domeniul justiției.

(5) La verificarea aptitudinilor manageriale ale șefilor serviciilor de probațiune vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și de planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa și capacitatea de adaptare rapidă.

SECȚIUNEA a 3-a Inspectorii de probațiune

Art. 16. - Modificări (1)

Inspectorii de probațiune sunt numiți în funcție prin ordin al ministrului justiției, din rândul consilierilor de probațiune gradele profesionale II-I, ținându-se seama de calitățile profesionale, abilitățile de comunicare, tactul în relațiile de serviciu, integritate și obiectivitate, precum și de capacitatea de gestionare a situațiilor de criză.

Art. 17. -

(1) După criteriul vechimii în specialitate, funcția de inspector de probațiune are două grade profesionale, după cum urmează:
Modificări (1)

a) inspectori de probațiune gradul II - vechime în specialitate de la 4 ani la 6 ani;

b) inspectori de probațiune gradul I - vechime în specialitate peste 6 ani.

(2) Fiecare grad corespunde unui nivel al salariului de bază din grila de salarizare.

Art. 18. -

Inspectorii de probațiune au următoarele atribuții:

a) efectuează controlul serviciilor de probațiune prin intermediul unor inspecții de probațiune periodice;

b) propun directorului direcției de specialitate soluții legale și oportune în rezolvarea aspectelor identificate cu ocazia efectuării inspecțiilor și în vederea eficientizării activității serviciului de probațiune, pe baza constatărilor inspecțiilor;

c) efectuează, din dispoziția șefilor ierarhici, cercetarea disciplinară prealabilă a personalului din serviciile de probațiune;

d) participă la activitatea de recrutare, selecție și pregătire profesională a personalului de probațiune;

e) contribuie la evaluarea anuală a performanțelor profesionale ale personalului din serviciile de probațiune;

f) duc la îndeplinire dispozițiile legale și alte sarcini ordonate pe linie ierarhică, în limitele competențelor legale și regulamentare.

CAPITOLUL III Cariera personalului din serviciile de probațiune

SECȚIUNEA 1 Numirea în funcție
Puneri în aplicare (1)

Art. 19. -

(1) Postul de consilier de probațiune se ocupă prin concurs.

(2) Condițiile de organizare și desfășurare a concursului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.

Art. 20. -

(1) Pentru a fi numită în funcția de consilier de probațiune persoana trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții:

a) să aibă capacitate deplină de exercițiu;

b) să nu aibă antecedente penale, să nu aibă cazier fiscal;

c) să cunoască limba română, scris și vorbit;

d) să fie aptă din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției, fapt dovedit pe baza testării medicale și psihologice de specialitate organizate în acest scop;

e) să se bucure de o bună reputație;


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...