Back

Parlamentul României

Legea partidelor politice nr. 14/2003

În vigoare de la 17.01.2003

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1.

Partidele politice sunt asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. Ele sunt persoane juridice de drept public.

Art. 2.

Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri, potrivit legii.

Art. 3.

(1) Pot funcţiona ca partide politice numai asociaţiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, şi care militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale.

(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activităţi pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituţia României, republicată.

(3) Este interzisă afilierea partidelor politice la organizaţii din străinătate, dacă această afiliere încalcă valorile prevăzute la alin. (1).

(4) Partidele politice nu pot organiza activităţi militare sau paramilitare şi nici alte activităţi interzise de lege.

Art. 4.

(1) Partidele politice se pot organiza şi funcţiona la nivel naţional, la nivel local sau atât la nivel naţional, cât şi local, conform statutului propriu.

(2) Sunt interzise constituirea de structuri ale partidelor politice după criteriul locului de muncă, precum şi desfăşurarea de activităţi politice la nivelul operatorilor economici sau al instituţiilor publice.

(3) Desfăşurarea de activităţi politice la nivelul operatorilor economici sau al instituţiilor publice este permisă, cu acordul acestora, numai în campania electorală, în condiţiile legii.

(4) Partidele politice îşi pot organiza structuri interne potrivit statutului propriu. Structurile interne pot reprezenta partidul politic faţă de terţi la nivelul corespunzător, pot deschide conturi la bancă şi răspund de gestionarea acestora.

Art. 5. Jurisprudență (2)

(1) Fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată şi semn permanent proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi semnul permanent trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate.
Jurisprudență (1)

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi alianţelor politice, în mod corespunzător.

(3) Denumirea integrală şi denumirea prescurtată, precum şi semnul permanent nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza însemnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică.

(4) Semnul permanent poate fi schimbat cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor de către organele competente ale partidului, conform statutului şi cu respectarea art. 25 şi 26.

CAPITOLUL II Membrii partidelor politice

Art. 6. Reviste (1)

Pot fi membri ai partidelor politice cetăţenii care, potrivit Constituţiei, au drept de vot.

Art. 7. Reviste (1)

Din partidele politice nu pot face parte persoanele cărora le este interzisă prin lege asocierea politică.

Art. 8.

(1) Un cetăţean român nu poate face parte în acelaşi timp din două sau mai multe partide politice.

(2) Înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost anterior.

(3) La înscrierea într-un partid politic orice persoană este obligată să declare în scris, pe propria răspundere, dacă are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic.

(4) Membrii organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care înscriu candidaţi în alegeri pot face parte şi dintr-un partid politic, având dreptul de a candida în condiţiile legii.
Reviste (1)

(5) Nicio persoană nu poate fi constrânsă să facă parte sau să nu facă parte dintr-un partid politic.

(6) Dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic nu creează privilegii sau restrângeri în exercitarea drepturilor cetăţeneşti.

CAPITOLUL III Organizarea partidelor politice

Art. 9. Reviste (1)

Fiecare partid politic trebuie să aibă statut şi program politic proprii.

Art. 10. Jurisprudență (1), Reviste (1)

Statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu:

a) denumirea integrală şi denumirea prescurtată;
Jurisprudență (1)

b) descrierea semnului permanent;

c) semnul permanent sub formă grafică alb-negru şi color, în anexă;

d) sediul central;

e) menţiunea expresă că urmăreşte numai obiective politice;

f) drepturile şi îndatoririle membrilor;

g) sancţiunile disciplinare şi procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor;

h) procedura de alegere a organelor executive şi competenţele acestora;

i) competenţa adunării generale a membrilor sau a delegaţilor acestora;

j) organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale;

k) organul competent să propună reorganizarea partidului sau să decidă asocierea într-o alianţă politică ori în alte forme de asociere;

l) condiţiile în care îşi încetează activitatea;

m) modul de administrare a patrimoniului şi sursele de finanţare, stabilite în condiţiile legii;

n) organul care reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice şi terţi;

o) alte menţiuni prevăzute ca obligatorii în prezenta lege.

Art. 11.

Statutul şi programul politic ale partidului trebuie să fie prezentate în formă scrisă şi aprobate de organele împuternicite prin statut.

Art. 12.

(1) Partidele politice pot avea ca subdiviziuni organizaţii teritoriale, care au numărul minim de membri prevăzut de statut.

(2) Organele locale pot reprezenta partidul politic faţă de terţi la nivelul local corespunzător, pot deschide conturi la bancă şi răspund de gestionarea acestora.

Art. 13.

(1) Adunarea generală a membrilor şi organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au în statutul fiecărui partid, sunt foruri obligatorii de conducere ale partidului politic şi ale eventualelor organizaţii teritoriale ale sale. Conducerile organizaţiilor teritoriale se aleg pentru o perioadă determinată, prevăzută de statut.

(2) Statutul poate prevedea şi alte organe, cu atribuţii formulate explicit.

Art. 14.

(1) Adunarea generală a membrilor partidului politic sau a delegaţilor acestora, la nivel naţional, este organul suprem de decizie al partidului. Întrunirea acestuia are loc cel puţin o dată la 4 ani.

(2) Pentru partidele care optează pentru organizaţii atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, delegaţii la adunare sunt aleşi de organizaţiile teritoriale, prin vot secret.

(3) În statutul partidelor se pot prevedea şi alte modalităţi de reprezentare a membrilor organizaţiilor locale.

Art. 15.

(1) Pentru soluţionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceştia şi conducerile organizaţiilor partidului se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului şi al organizaţiilor sale teritoriale.

(2) Membrii comisiei de arbitraj sunt aleşi pe o durată de cel mult 4 ani.

(3) Comisia de arbitraj este organizată şi funcţionează conform unui regulament aprobat de organul statutar, care trebuie să asigure părţilor dreptul la opinie şi dreptul de a se apăra, precum şi proceduri echitabile de decizie.

Art. 16.

(1) Organele împuternicite ale partidului politic hotărăsc primirea de membri, în condiţiile stabilite de statut, ca urmare a cererilor scrise depuse de solicitanţi.

(2) Membrii au dreptul de a demisiona din partid în orice moment, cu efect imediat.

(3) *) Dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.
Jurisprudență (1)

*) Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 530/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, a constatat că dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, cu modificările ulterioare, sunt neconstituţionale.

Art. 17.

(1) Hotărârile partidului politic şi ale organizaţiilor sale teritoriale se adoptă cu votul majorităţii prevăzute în statut.

(2) Alegerea membrilor conducerii partidului politic şi ai conducerilor organizaţiilor sale teritoriale se face prin vot secret.

(3) Statutul trebuie să prevadă dreptul fiecărui membru la iniţiativă politică şi posibilitatea examinării acesteia într-un cadru organizat.

CAPITOLUL IV Înregistrarea partidelor politice

Art. 18. Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (2), Reviste (1)

(1) Pentru înregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul Bucureşti următoarele documente:
Jurisprudență (1)

a) cererea de înregistrare, semnată de conducătorul organului executiv al partidului politic şi de cel puţin 2 membri fondatori;

b) statutul partidului, întocmit conform prevederilor art. 10;
Jurisprudență (1)

c) programul partidului;

d) actul de constituire, semnat de cel puţin 3 membri fondatori;

e) o declaraţie privitoare la sediu şi la patrimoniul partidului;
Jurisprudență (1)

f) dovada deschiderii contului bancar.

(2) Cererea de înregistrare se afişează la sediul Tribunalului Bucureşti timp de 15 zile.
Jurisprudență (1)

(3) În termen de 3 zile de la data depunerii cererii de înregistrare, anunţul cu privire la aceasta se publică de către solicitant într-un ziar central de mare tiraj.
Jurisprudență (1)

Art. 19. Jurisprudență (1), Reviste (1)

(1) Lista semnăturilor membrilor fondatori trebuie să conţină numele şi prenumele, data naşterii, adresa, felul actului de identitate, seria şi numărul acestuia, precum şi semnătura. Membrii fondatori ai unui partid politic pot fi numai cetăţeni cu drept de vot.

(2) Lista va fi însoţită de o declaraţie pe propria răspundere a persoanei care a întocmit-o, care să ateste autenticitatea semnăturilor, sub sancţiunea prevăzută la art. 326 din Codul penal.
Reviste (1)

(3) Lista trebuie să cuprindă cel puţin 3 membri fondatori.
Reviste (1)

(4) Modelul listei semnăturilor membrilor fondatori şi al declaraţiei pe propria răspundere prevăzute la alin. (2) sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. 20.

(1) Tribunalul Bucureşti examinează cererea de înregistrare a partidului politic în şedinţă publică, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.

(2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, dacă depun o cerere de intervenţie în interes propriu, potrivit Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată. Cererea de intervenţie se comunică din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare.

Art. 21.

(1) Tribunalul Bucureşti se pronunţă asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 18 alin. (2).

(2) Împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti pot face apel la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2).

(3) Curtea de Apel Bucureşti va examina apelul în şedinţă publică, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acestuia.

(4) Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.

se încarcă...