Parlamentul României

Legea nr. 137/2015 pentru acceptarea jurisdicției obligatorii a Curții Internaționale de Justiție

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 13.06.2015

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. -

Se acceptă jurisdicția obligatorie a Curții Internaționale de Justiție, în baza art. 36 alin. (2) și (3) din Statutul Curții Internaționale de Justiție, parte integrantă a Cartei Organizației Națiunilor Unite.

Art. 2. -

România formulează următoarea declarație:

"

România declară că recunoaște ca obligatorie ipso facto și fără acord special, în relația cu orice alt stat care acceptă aceeași obligație, adică sub condiție de reciprocitate, jurisdicția Curții Internaționale de Justiție, în conformitate cu prevederile articolului 36 alineatul (2) al Statutului Curții, în legătură cu orice diferend referitor la fapte sau situații apărute după data formulării acestei declarații, cu excepția:

a) oricărui diferend cu privire la care părțile în cauză au fost de acord sau vor fi de acord să recurgă la altă metodă de soluționare pașnică în vederea obținerii unei decizii definitive și obligatorii;

b) oricărui diferend cu un alt stat care a acceptat jurisdicția obligatorie a Curții Internaționale de Justiție în conformitate cu articolul 36 alineatul (2) al Statutului Curții cu mai puțin de 12 luni înainte de depunerea cererii de chemare în judecată în fața Curții sau în cazul în care această acceptare a fost făcută numai în scopul soluționării unui anumit diferend;

c) oricărui diferend referitor la protecția mediului înconjurător;

d) oricărui diferend referitor la sau în legătură cu ostilități, război, conflicte armate, acțiuni individuale sau colective întreprinse în legitimă apărare sau în îndeplinirea de funcții în conformitate cu orice decizie sau recomandare a Organizației Națiunilor Unite, desfășurarea de forțe armate în străinătate, precum și decizii cu privire la acestea;

e) oricărui diferend care se referă la sau este legat de folosirea în scop militar a teritoriului României, inclusiv a spațiului aerian și a mării teritoriale sau a zonelor maritime, unde România exercită drepturi suverane și jurisdicție suverană;

f) oricărui diferend referitor la chestiuni care, conform dreptului internațional, aparțin exclusiv jurisdicției naționale a României.

Această declarație rămâne în vigoare până la data notificării adresate Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite prin care se retrage sau se modifică prezenta declarație, cu efect imediat de la data notificării."

Art. 3. -

Declarația prevăzută la art. 2 se depune la Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALERIU-ȘTEFAN ZGONEA
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
CRISTIAN-SORIN DUMITRESCU

București, 8 iunie 2015.

Nr. 137.

;
se încarcă...