Back

Parlamentul României

Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 29.01.2006

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Disponibil şi în en

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. - Jurisprudență (3)

Prezenta lege stabileşte condiţiile în care cetăţenii români îşi pot exercita dreptul la liberă circulaţie în străinătate, precum şi limitele exercitării acestui drept.

Art. 2. - Jurisprudență (7), Referințe în cărți (1)

(1) Cetăţenilor români care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege le este garantat dreptul de a călători în străinătate, de a emigra şi de a reveni oricând în ţară. Nici o autoritate română nu îi poate interzice, în nici o situaţie, unui cetăţean român să se reîntoarcă pe teritoriul României.
Jurisprudență (3)

(2) Cetăţenii români minori pot călători în străinătate numai însoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali, în condiţiile prezentei legi. În sensul prezentei legi, prin reprezentant legal se înţelege persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de minor.
Jurisprudență (7)

Art. 3. - Jurisprudență (2)

(1) Limitarea exercitării dreptului cetăţenilor români la liberă circulaţie în străinătate se poate face numai temporar, în cazurile şi în condiţiile prevăzute în prezenta lege, şi constă în suspendarea sau, după caz, restrângerea exercitării acestui drept.
Jurisprudență (12)

(2) Suspendarea exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate reprezintă interdicţia temporară de părăsire a teritoriului României, instituită de drept sau, după caz, de către autorităţile competente, în condiţiile prezentei legi. Această măsură are caracter individual, cu excepţia situaţiilor în care este instituită prin lege specială, în cazul apariţiei unor situaţii de natură să o justifice în raport cu necesitatea asigurării apărării ţării sau a securităţii naţionale.
Jurisprudență (4)

(3) Restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie în străinătate reprezintă interdicţia temporară de a călători în anumite state, dispusă de autorităţile competente române, în condiţiile prezentei legi.
Jurisprudență (4)

(4) Autorităţile competente au obligaţia să informeze în scris, în condiţiile prezentei legi, persoana împotriva căreia s-a instituit o măsură de limitare a exercitării dreptului de liberă circulaţie, asupra motivelor care au determinat această măsură, precum şi asupra perioadei pentru care s-a limitat exerciţiul acestui drept.
Jurisprudență (1)

Art. 4. -

(1) Pe perioada şederii în străinătate orice cetăţean român are dreptul la asistenţă şi protecţie din partea misiunilor diplomatice, precum şi a oficiilor consulare ale României.

(2) Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate au obligaţia să acorde sprijin şi asistenţă, în condiţiile legii, cu sprijinul instituţiilor competente din ţară, cetăţenilor români aflaţi în dificultate sau care solicită ajutorul în vederea întoarcerii în ţară, precum şi de a întreprinde toate demersurile necesare pentru informarea cetăţenilor români asupra apariţiei unor situaţii de natură să le pună în pericol siguranţa ori sănătatea.

(3) Pe baza informaţiilor furnizate de Ministerul Afacerilor Externe, organele poliţiei de frontieră sunt obligate să îi informeze pe cetăţenii români care urmează să călătorească în străinătate asupra apariţiei, pe teritoriile statelor de tranzit şi de destinaţie, a unor situaţii de natură să le pună în pericol siguranţa ori sănătatea.

Art. 5. - Jurisprudență (172)

Pe perioada şederii lor în străinătate, cetăţenii români au următoarele obligaţii:
Jurisprudență (3)

a) să respecte legislaţia României şi să nu desfăşoare activităţi de natură să compromită imaginea României ori care să contravină obligaţiilor asumate de România prin documente internaţionale;
Jurisprudență (26)

b) să respecte legislaţia statului în care se află, precum şi scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra şi, după caz, de a rămâne pe teritoriul statului respectiv, în condiţiile stabilite prin legislaţia acestuia sau prin documentele internaţionale încheiate cu România;
Jurisprudență (17)

c) să depună toate diligenţele în vederea acordării de ajutor cetăţenilor români aflaţi în dificultate pe teritoriul statului pe care se află, informând cu privire la astfel de situaţii misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din statul respectiv;

d) în cazul stabilirii reşedinţei sau a domiciliului în străinătate, să informeze cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României;
Jurisprudență (3)

e) să informeze cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României cu privire la orice schimbare intervenită în starea lor civilă.

CAPITOLUL II Documente de călătorie în străinătate

SECŢIUNEA 1 Tipuri de documente de călătorie

Art. 6. - Modificări (1), Puneri în aplicare (2)

(1) Tipurile de documente de călătorie pe baza cărora cetăţenii români pot călători în străinătate, eliberate în condiţiile prezentei legi, sunt următoarele:
Modificări (1)

a) paşaport diplomatic;

b) paşaport de serviciu;

c) paşaport simplu;

d) titlu de călătorie.

(2) Documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) sunt proprietatea statului român şi fac dovada, în faţa autorităţilor române şi străine, a identităţii, cetăţeniei, calităţii, precum şi a dreptului titularului de a călători în străinătate.
Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

(3) Cetăţenii români pot călători în străinătate şi în baza altor documente stabilite prin acordurile internaţionale la care România sau, după caz, Guvernul României este parte.

(4) Procedura depunerii şi soluţionării cererilor pentru eliberarea documentelor de călătorie în străinătate, actele care trebuie prezentate de solicitanţi la depunerea cererilor, precum şi termenele în care se soluţionează acestea se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Modificări (1)

Art. 7. - Modificări (2)

Forma şi conţinutul documentelor de călătorie prevăzute la art. 6 alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Ministerului Afacerilor Externe.

SECŢIUNEA a 2-a Paşaportul diplomatic
Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

Art. 8. -

(1) Paşaportul diplomatic este documentul de călătorie care se eliberează de Ministerul Afacerilor Externe, în condiţiile prezentei legi, următoarelor categorii de persoane, în scopul facilitării reprezentării de către acestea a intereselor statului român în străinătate:
Modificări (1)

a) preşedintele României;

b) preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor;

c) membrii Senatului şi membrii Camerei Deputaţilor;
Modificări (1)

d) primul-ministru, membrii Guvernului şi persoanele asimilate miniştrilor;

e) preşedintele şi judecătorii Curţii Constituţionale;

f) avocatul poporului şi adjuncţii acestuia;

g) preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

h) membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

i) preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii de Conturi;

j) procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul general financiar al Curţii de Conturi şi adjuncţii acestora;
Modificări (1)

k) preşedintele şi preşedinţii de secţie ai Consiliului Legislativ;

l) guvernatorul şi viceguvernatorii Băncii Naţionale a României;

m) preşedintele şi vicepreşedinţii Academiei Române;

n) patriarhul, cardinalul, mitropoliţii şi şefii cultelor din România, recunoscute de stat;

o) secretarii de stat şi persoanele asimilate acestora;

p) funcţionarii cu grad diplomatic şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în Ministerul Afacerilor Externe, prin detaşare de la alte instituţii, pe funcţii corespunzătoare funcţionarilor cu grad diplomatic;
Modificări (1)

q) funcţionarii cu grad consular şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în Ministerul Afacerilor Externe, prin detaşare de la alte instituţii, pe funcţii corespunzătoare funcţionarilor cu grad consular;

r) ataşaţii militari şi ataşaţii de afaceri interne, adjuncţii acestora, precum şi funcţionarii superiori din organizaţiile internaţionale şi interguvernamentale;
Modificări (1)

s) curierii diplomatici;

t) soţul, soţia şi copiii minori ai persoanelor prevăzute la lit. a)-r);

u) persoanele trimise în misiune oficială în străinătate, pentru susţinerea unor interese naţionale, pe bază de mandat şi pe durata acestuia, cu aprobarea ministrului afacerilor externe;

v) foştii şefi ai statului român, foştii preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor şi foştii prim-miniştri.
Modificări (1)

(2) Paşapoartele diplomatice se eliberează persoanelor prevăzute la alin. (1), după cum urmează:
Modificări (1)

a) la începutul mandatului cu care au fost învestiţi, în cazul celor prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d), e), g), i), j), l) şi m);

b) înaintea primei deplasări care necesită utilizarea paşaportului diplomatic, în cazul celorlalte persoane prevăzute la alin. (1).
Modificări (1)

Art. 9. -

(1) Paşapoartele diplomatice se eliberează de Ministerul Afacerilor Externe, prin structura sa specializată, la solicitarea instituţiilor sau a autorităţilor publice interesate, care vor preciza scopul şi calitatea în care titularii urmează să se deplaseze în străinătate pe baza acestor documente de călătorie.
Modificări (1)

(2) În cazul în care structura specializată din cadrul Ministerului Afacerilor Externe constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 8, poate refuza eliberarea paşaportului diplomatic, informând în acest sens instituţia solicitantă.
Modificări (1)

Art. 10. -

(1) Paşapoartele diplomatice se eliberează, de regulă, cu o valabilitate de 5 ani, care poate fi prelungită o singură dată, fără a se putea depăşi 10 ani de la data emiterii.

(2) În cazul persoanelor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. c), o) -r) şi u), paşapoartele diplomatice se pot elibera şi pentru o perioadă solicitată de instituţiile din care acestea fac parte, fără a se putea depăşi perioada maximă prevăzută la alin. (1).

Art. 11. -

(1) Titularii paşapoartelor diplomatice sunt obligaţi să le predea instituţiei din care fac parte, după cum urmează:
Modificări (1)

a) persoanele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. e), g), i), j), l) şi m), la încheierea mandatului cu care au fost învestite;

b) persoanele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f), h), k) şi n), în termen de 5 zile de la întoarcerea din deplasarea în străinătate care a determinat necesitatea folosirii paşaportului diplomatic.

(2) Persoanele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. u) sunt obligate să predea paşaportul diplomatic la Ministerul Afacerilor Externe, în termen de 5 zile de la întoarcerea din deplasarea în străinătate care a determinat necesitatea folosirii paşaportului diplomatic.

(3) La încetarea calităţii prevăzute la art. 8 alin. (1), instituţia din cadrul căreia face parte titularul are obligaţia să predea documentul Ministerului Afacerilor Externe, în vederea anulării.
Modificări (2)

SECŢIUNEA a 3-a Paşaportul de serviciu
Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

Art. 12. -

Paşaportul de serviciu este documentul de călătorie care se eliberează de Ministerul Afacerilor Externe, în condiţiile prezentei legi, următoarelor categorii de persoane:
Modificări (1)

a) magistraţilor, când călătoresc în misiuni oficiale;

b) prefecţilor şi subprefecţilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, primarilor municipiilor, oraşelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, când călătoresc în misiuni oficiale;

c) funcţionarilor din aparatul central al administraţiei publice şi ai Parlamentului, când călătoresc în misiuni oficiale;

d) personalului tehnico-administrativ şi de serviciu al misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare, al reprezentanţelor permanente pe lângă organizaţiile internaţionale, lectorilor trimişi în misiune de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, precum şi soţului, soţiei şi copiilor minori ai acestora;

e) preşedinţilor şi vicepreşedinţilor organizaţiilor şi asociaţiilor profesionale la nivel naţional, legal constituite, când călătoresc în misiuni oficiale;

f) preşedinţilor organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, legal constituite, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale, când se deplasează în străinătate în interes de serviciu;

g) altor persoane, cu aprobarea ministrului afacerilor externe, când călătoresc în străinătate în misiuni oficiale.

Art. 13. - Modificări (1)

(1) Paşapoartele de serviciu se eliberează de Ministerul Afacerilor Externe, prin structura sa specializată, la solicitarea instituţiilor, autorităţilor publice sau organizaţiilor interesate, care vor preciza scopul şi calitatea în care titularii urmează să se deplaseze în străinătate în baza acestor documente de călătorie.

(2) Paşapoartele de serviciu se eliberează cu o valabilitate de 5 ani, care poate fi prelungită o singură dată, fără a se putea depăşi 10 ani de la data emiterii.

Art. 14. -

(1) Paşapoartele de serviciu pot fi folosite de titularii acestora numai atunci când se deplasează în străinătate în calitate oficială, în interesul autorităţii sau instituţiei publice din care face parte.
Modificări (1)

(2) În termen de 5 zile de la întoarcerea în ţară, titularul are obligaţia de a preda paşaportul de serviciu, spre păstrare, la autoritatea sau instituţia publică din care face parte. Pe cale de excepţie, şeful autorităţii sau instituţiei publice poate dispune ca paşaportul de serviciu să rămână în posesia titularului atunci când acesta, prin natura activităţii desfăşurate, se deplasează frecvent în străinătate, cu condiţia ca perioada de şedere pe teritoriul României, între două deplasări, să nu depăşească 30 de zile.
Modificări (1)

(3) La încetarea calităţii prevăzute la art. 12, autoritatea sau instituţia din cadrul căreia face parte titularul are obligaţia să predea paşaportul de serviciu Ministerului Afacerilor Externe, în vederea anulării.
Modificări (2)

SECŢIUNEA a 4-a Paşaportul simplu
Modificări (2), Puneri în aplicare (1)

Art. 15. - Modificări (2), Jurisprudență (1)

(1) Paşaportul simplu se eliberează, la cerere, cetăţenilor români care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege şi nu se află în una dintre situaţiile de suspendare a dreptului de a călători în străinătate.

(2) Cererile pentru eliberarea paşapoartelor simple se depun personal de către solicitanţi, în ţară, la serviciile publice comunitare pentru evidenţa persoanelor ori la serviciile publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, în a căror rază de competenţă au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, iar în străinătate, la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

(3) Persoanele care, din motive obiective, nu se pot prezenta personal la serviciile publice comunitare pot depune cererile prin mandatar, cu procură specială, autentificată în ţară de notarul public, iar în străinătate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale României.

(4) Eliberarea paşapoartelor simple este supusă taxelor consulare prevăzute de lege.
Modificări (1)

(5) În situaţia în care titularul constată faptul că datele de identitate înscrise în paşaport sunt incomplete sau inexacte, trebuie să sesizeze autoritatea emitentă, care este obligată să îi elibereze un nou document. În acest caz, eliberarea noului paşaport nu este supusă taxelor prevăzute la alin. (4).
Modificări (1)

se încarcă...