Consiliul Frontului Salvării Naționale

Decretul-lege nr. 10/1990 privind regimul pașapoartelor și al călătoriilor în străinătate

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 10.01.1990

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

În vederea asigurării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români, în conformitate cu dispozițiile constituționale, tratatele și convențiile internaționale la care România este parte,

Consiliul Frontului Salvării Naționale d e c r e t e a z ă:

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

Cetățenii români, fără deosebire de rasă, naționalitate, sex, limbă, religie, convingeri politice, ocupație, se bucură de dreptul de a călători liber în străinătate.

Art. 2. -

Fiecare cetățean român are dreptul la eliberarea unui pașaport pe baza căruia să poată călători în străinătate, vizele române de intrare-ieșire fiind desființate.

Prin hotărîre a guvernului se vor stabili sumele ce se asigură, prin schimb valutar, cetățenilor români care călătoresc peste graniță.

Art. 3. -

Dreptul de a călători liber în străinătate nu poate face obiectul unor restricții, exceptînd cazurile prevăzute în prezentul decret-lege.

Art. 4. -

Documentele pe baza cărora cetățenii români pot călători în străinătate sînt: pașaport diplomatic, pașaport oficial, pașaport simplu, titlu de călătorie, precum și alte documente emise de organele competente potrivit legii (carnet de marinar, permis de călătorie pentru micul trafic de frontieră și trecerile simple etc.).

Art. 5. -

Pașaportul dă dreptul la ieșirea și intrarea în țară prin toate punctele de frontieră deschise traficului de călători, precum și prin locurile stabilite prin înțelegeri internaționale la care România este parte.

Art. 6. -

În străinătate pașaportul dovedește identitatea, cetățenia titularului, dînd dreptul la protecție și asistență din partea misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României.

Art. 7. -

Pașapoartele cetățenilor români se emit pe o perioadă de 5 ani și se pot prelungi pînă la 10 ani, de la data emiterii.

Art. 8. -

Cetățenilor români cu domiciliul în străinătate li se eliberează, la cerere, pașapoarte valabile pe o durată de 5 ani, care se pot prelungi pînă la 10 ani.

Art. 9. -

Persoanelor apatride care domiciliază în România li se eliberează, la cerere, pașapoarte de persoane fără cetățenie, care dovedesc identitatea titularului și conferă dreptul de călătorie în străinătate. Valabilitatea acestui document este de 2 ani, cu posibilitatea de prelungire succesivă pînă la 10 ani.

Art. 10. -

Pentru cetățenii români aflați în străinătate, care din diferite cauze nu mai posedă documente de trecere a frontierei de stat, misiunile diplomatice și oficiile consulare române vor elibera, la cerere, titluri de călătorie valabile pentru o singură deplasare la destinație.

Art. 11. -

Categoriile de cetățeni români cărora li se eliberează pașapoarte diplomatice și oficiale se stabilesc prin hotărîri guvernamentale.

CAPITOLUL II Eliberarea și păstrarea pașapoartelor

Art. 12. -

(1) Pașapoartele se eliberează, la cerere, persoanelor care au împlinit vîrsta de 14 ani.

(2) Copiii care nu au împlinit vîrsta de 14 ani vor fi înscriși în pașapoartele însoțitorilor. În cazul cînd călătoresc neînsoțiți li se eliberează pașapoarte individuale.

Art. 13. -

Pașapoartele simple, pașapoartele cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, pașapoartele persoanelor fără cetățenie și titlurile de călătorie pentru cetățenii străini aflați în România se eliberează, la cerere, de către Direcția pentru pașapoarte și evidența străinilor, precum și de compartimentele teritoriale ale acesteia. Ele se păstrează de titulari.

Art. 14. -

(1) Pașapoartele diplomatice și oficiale se emit și se eliberează de Ministerul Afacerilor Externe.

(2) Pașapoartele oficiale se eliberează la cererea conducerii ministerelor și a instituțiilor centrale.

(3) Pașapoartele diplomatice se păstrează de Ministerul Afacerilor Externe. Pașapoartele oficiale se păstrează de ministere, instituțiile centrale și de unitățile pe care acestea le vor stabili.

(4) La înapoierea din misiuni, deținătorii pașapoartelor diplomatice și oficiale sînt obligați să le predea în termen de 5 zile lucrătoare instituțiilor de la care le-au ridicat.

Art. 15. -

Vizele străine necesare călătoriei pot fi solicitate direct de către titularul pașaportului sau de către instituțiile îndreptățite să păstreze pașapoartele.

Art. 16. -

Se refuză eliberarea pașaportului, iar cînd acesta a fost eliberat se dispune retragerea sau anularea acestuia în următoarele situații:

a) cînd împotriva persoanei în cauză a început urmărirea penală ori este condamnată la o pedeapsă privativă de libertate;
Acțiuni respinse (2), Referințe (1)

b) dacă persoana în cauză este urmărită pentru debite către stat, persoane juridice sau fizice, iar achitarea acestora nu este garantată;

c) cînd solicitanții sînt cunoscuți pe bază de fapte confirmate că desfășoară activități care afectează ordinea și stabilitatea publică, precum și bunele moravuri.

Art. 17. -

(1) Pașapoartele simple se eliberează de către Direcția pentru pașapoarte și evidența străinilor și organele sale teritoriale în termen de cel mult 20 de zile de la data depunerii cererii.

(2) În caz de deces, afecțiuni medicale grave ale unei rude apropiate, citare într-un proces, efectuare a unui tratament medical de urgență și alte situații justificate, cererile pentru eliberarea unui pașaport vor fi soluționate în cel mult 3 zile.

(3) Cererile pentru eliberarea de pașapoarte din partea cetățenilor români care doresc să-și stabilească domiciliul în străinătate vor fi soluționate de Direcția pentru pașapoarte și evidența străinilor în termen de cel mult 3 luni. Cererile aflate deja la Direcția pentru pașapoarte și evidența străinilor vor fi rezolvate în termen de 20 de zile de la data emiterii prezentului decret-lege.

Art. 18. -

(1) Refuzul eliberării, retragerea sau anularea pașaportului trebuie să fie motivate și comunicate în scris solicitantului în termen de 15 zile de la data luării acestei măsuri. Neeliberarea pașaportului în termenul prevăzut de prezentul decret-lege echivalează cu refuzul eliberării.

(2) Persoana nemulțumită de măsura luată poate face contestație la organul ierarhic superior celui care a luat hotărîrea. Contestația trebuie rezolvată în termen de 15 zile de la înregistrarea ei.

(3) Dacă solicitantul nu este mulțumit de soluția dată sau contestația nu este rezolvată în termenul prevăzut la alineatul precedent, acesta se poate adresa instanțelor judecătorești locale.

Art. 19. -

Cetățenii români cu domiciliul în străinătate pot reveni definitiv în țară, în condițiile legii.

CAPITOLUL III Viza pentru cetățenii străini

Art. 20. -

(1) Pentru trecerea frontierei de stat a României de către cetățenii străini aparținînd statelor cu care România nu a încheiat înțelegeri bilaterale de desființare a vizelor se acordă următoarele categorii de viză: viză diplomatică, viză oficială, viză de ședere temporară, viză turistică și viză de tranzit. Viza poate fi acordată pentru una sau mai multe călătorii.

(2) În sensul prezentului decret-lege apatrizii cu domiciliul în străinătate sînt asimilați cetățenilor străini.

Art. 21. -

Vizele dau dreptul de ședere pe teritoriul României pentru următoarele perioade:

a) viza diplomatică și viza oficială: pe durata misiunii;

b) viza de ședere temporară: pînă la 1 an, cu posibilitatea de prelungire pe noi perioade de cîte 1 an;

c) viza turistică: pînă la 60 de zile, cu drept de prelungire pentru o nouă perioadă de pînă la 60 de zile.

Art. 22. -

Viza de tranzit dă dreptul la tranzitarea României și este valabilă 4 zile de la trecerea frontierei române. Această viză se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, precum și de către punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.

Art. 23. -

Vizele se acordă pe bază de pașaport, după cum urmează:

a) viza diplomatică: de către Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României;

b) toate celelalte vize: de către punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, misiunile diplomatice, oficiile consulare ale României, Direcția pentru pașapoarte și evidența străinilor și de către Ministerul Afacerilor Externe.

CAPITOLUL IV Contravenții

Art. 24. -

Constituie contravenție următoarele fapte:

a) nerespectarea de către organele însărcinate cu emiterea pașapoartelor a prevederilor art. 17 și 18 din prezentul decret-lege;

b) reținerea neautorizată a pașaportului sau transmiterea acestuia unor persoane neîndreptățite;

c) pierderea, deteriorarea sau distrugerea pașaportului eliberat de autoritățile române, din culpa titularului;

d) nepredarea pașapoartelor diplomatice și oficiale în termen de 5 zile lucrătoare de la intrarea în țară către instituțiile în drept;

e) efectuarea de modificări sau adăugiri scrise sau ștampilate în pașaport, dacă fapta nu a fost săvîrșită în condiții încît, potrivit legii, să constituie infracțiune

Art. 25. - Modificări (1)

Contravențiile prevăzute la art. 24 lit. a), b), c) și d) se sancționează cu amendă de la 300 pînă la 500 lei, iar cele prevăzute la lit. e), cu amendă de la 500 pînă la 1000 lei.

Art. 26. -

(1) Contravențiile se constată și se aplică de către persoanele care au atribuții cu privire la regimul pașapoartelor.

(2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se poate face plîngere, în termen de 15 zile de la comunicare, la conducătorul organului din care face parte agentul constatator.

CAPITOLUL V Dispoziții finale

Art. 27. -

(1) Pașapoartele și alte documente de călătorie străine, valabil eliberate, dau dreptul la trecerea frontierei române dacă sînt recunoscute sau acceptate de statul român.

(2) Pașapoartele sau alte documente colective de trecere a frontierei de stat trebuie să conțină date strict necesare pentru identificarea persoanelor incluse în ele.

Art. 28. -

(1) Cetățenii străini aflați în România, care din diverse motive nu mai sînt în posesia documentelor de trecere a frontierei de stat, se vor adresa celui mai apropiat organ de poliție în vederea eliberării unei dovezi care să ateste Dispariția acestora. Noile documente de călătorie eliberate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale țărilor ai căror cetățeni sînt vor fi prezentate organelor competente române pentru aplicarea vizelor necesare.

(2) Cetățenilor străini aflați în situații similare, ale căror țări nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România, li se va elibera un document intitulat titlu de călătorie, care să le asigure ajungerea la destinație.

Art. 29. -

Tipurile, forma și conținutul pașapoartelor și ale altor documente de trecere a frontierei de stat se stabilesc de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Direcția pentru pașapoarte și evidența străinilor, conform uzanțelor internaționale.

Confecționarea pașapoartelor și a altor documente de călătorie se va face prin grija Ministerului Afacerilor Externe și a Direcției pentru pașapoarte și evidența străinilor.

Art. 30. -

Decretul nr. 156/1970 privind regimul pașapoartelor, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare prezentului decret-lege, se abrogă.

Art. 31. -

Direcția pentru pașapoarte și evidența străinilor se subordonează ministrului de interne.

PREȘEDINTELE
CONSILIULUI FRONTULUI SALVÃRII NAȚIONALE
ION ILIESCU

București, 8 ianuarie 1990.

Nr. 10.

;
se încarcă...