Back

Consiliul Frontului Salvării Naţionale

Decretul-lege nr. 10/1990 privind regimul paşapoartelor şi al călătoriilor în străinătate

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 10.01.1990

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

În vederea asigurării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români, în conformitate cu dispoziţiile constituţionale, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte,

Consiliul Frontului Salvării Naţionale d e c r e t e a z ă:

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. -

Cetăţenii români, fără deosebire de rasă, naţionalitate, sex, limbă, religie, convingeri politice, ocupaţie, se bucură de dreptul de a călători liber în străinătate.

Art. 2. -

Fiecare cetăţean român are dreptul la eliberarea unui paşaport pe baza căruia să poată călători în străinătate, vizele române de intrare-ieşire fiind desfiinţate.

Prin hotărîre a guvernului se vor stabili sumele ce se asigură, prin schimb valutar, cetăţenilor români care călătoresc peste graniţă.

Art. 3. -

Dreptul de a călători liber în străinătate nu poate face obiectul unor restricţii, exceptînd cazurile prevăzute în prezentul decret-lege.

Art. 4. -

Documentele pe baza cărora cetăţenii români pot călători în străinătate sînt: paşaport diplomatic, paşaport oficial, paşaport simplu, titlu de călătorie, precum şi alte documente emise de organele competente potrivit legii (carnet de marinar, permis de călătorie pentru micul trafic de frontieră şi trecerile simple etc.).

Art. 5. -

Paşaportul dă dreptul la ieşirea şi intrarea în ţară prin toate punctele de frontieră deschise traficului de călători, precum şi prin locurile stabilite prin înţelegeri internaţionale la care România este parte.

Art. 6. -

În străinătate paşaportul dovedeşte identitatea, cetăţenia titularului, dînd dreptul la protecţie şi asistenţă din partea misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României.

Art. 7. -

Paşapoartele cetăţenilor români se emit pe o perioadă de 5 ani şi se pot prelungi pînă la 10 ani, de la data emiterii.

Art. 8. -

Cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate li se eliberează, la cerere, paşapoarte valabile pe o durată de 5 ani, care se pot prelungi pînă la 10 ani.

Art. 9. -

Persoanelor apatride care domiciliază în România li se eliberează, la cerere, paşapoarte de persoane fără cetăţenie, care dovedesc identitatea titularului şi conferă dreptul de călătorie în străinătate. Valabilitatea acestui document este de 2 ani, cu posibilitatea de prelungire succesivă pînă la 10 ani.

Art. 10. -

Pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate, care din diferite cauze nu mai posedă documente de trecere a frontierei de stat, misiunile diplomatice şi oficiile consulare române vor elibera, la cerere, titluri de călătorie valabile pentru o singură deplasare la destinaţie.

Art. 11. -

Categoriile de cetăţeni români cărora li se eliberează paşapoarte diplomatice şi oficiale se stabilesc prin hotărîri guvernamentale.

CAPITOLUL II Eliberarea şi păstrarea paşapoartelor

Art. 12. -

(1) Paşapoartele se eliberează, la cerere, persoanelor care au împlinit vîrsta de 14 ani.

(2) Copiii care nu au împlinit vîrsta de 14 ani vor fi înscrişi în paşapoartele însoţitorilor. În cazul cînd călătoresc neînsoţiţi li se eliberează paşapoarte individuale.

Art. 13. -

Paşapoartele simple, paşapoartele cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, paşapoartele persoanelor fără cetăţenie şi titlurile de călătorie pentru cetăţenii străini aflaţi în România se eliberează, la cerere, de către Direcţia pentru paşapoarte şi evidenţa străinilor, precum şi de compartimentele teritoriale ale acesteia. Ele se păstrează de titulari.

Art. 14. -

(1) Paşapoartele diplomatice şi oficiale se emit şi se eliberează de Ministerul Afacerilor Externe.

(2) Paşapoartele oficiale se eliberează la cererea conducerii ministerelor şi a instituţiilor centrale.

(3) Paşapoartele diplomatice se păstrează de Ministerul Afacerilor Externe. Paşapoartele oficiale se păstrează de ministere, instituţiile centrale şi de unităţile pe care acestea le vor stabili.

(4) La înapoierea din misiuni, deţinătorii paşapoartelor diplomatice şi oficiale sînt obligaţi să le predea în termen de 5 zile lucrătoare instituţiilor de la care le-au ridicat.

Art. 15. -

Vizele străine necesare călătoriei pot fi solicitate direct de către titularul paşaportului sau de către instituţiile îndreptăţite să păstreze paşapoartele.

Art. 16. -

Se refuză eliberarea paşaportului, iar cînd acesta a fost eliberat se dispune retragerea sau anularea acestuia în următoarele situaţii:

a) cînd împotriva persoanei în cauză a început urmărirea penală ori este condamnată la o pedeapsă privativă de libertate;
Acțiuni respinse (2), Referințe (1)

b) dacă persoana în cauză este urmărită pentru debite către stat, persoane juridice sau fizice, iar achitarea acestora nu este garantată;

c) cînd solicitanţii sînt cunoscuţi pe bază de fapte confirmate că desfăşoară activităţi care afectează ordinea şi stabilitatea publică, precum şi bunele moravuri.

Art. 17. -

(1) Paşapoartele simple se eliberează de către Direcţia pentru paşapoarte şi evidenţa străinilor şi organele sale teritoriale în termen de cel mult 20 de zile de la data depunerii cererii.

(2) În caz de deces, afecţiuni medicale grave ale unei rude apropiate, citare într-un proces, efectuare a unui tratament medical de urgenţă şi alte situaţii justificate, cererile pentru eliberarea unui paşaport vor fi soluţionate în cel mult 3 zile.

(3) Cererile pentru eliberarea de paşapoarte din partea cetăţenilor români care doresc să-şi stabilească domiciliul în străinătate vor fi soluţionate de Direcţia pentru paşapoarte şi evidenţa străinilor în termen de cel mult 3 luni. Cererile aflate deja la Direcţia pentru paşapoarte şi evidenţa străinilor vor fi rezolvate în termen de 20 de zile de la data emiterii prezentului decret-lege.

Art. 18. -

(1) Refuzul eliberării, retragerea sau anularea paşaportului trebuie să fie motivate şi comunicate în scris solicitantului în termen de 15 zile de la data luării acestei măsuri. Neeliberarea paşaportului în termenul prevăzut de prezentul decret-lege echivalează cu refuzul eliberării.

(2) Persoana nemulţumită de măsura luată poate face contestaţie la organul ierarhic superior celui care a luat hotărîrea. Contestaţia trebuie rezolvată în termen de 15 zile de la înregistrarea ei.

(3) Dacă solicitantul nu este mulţumit de soluţia dată sau contestaţia nu este rezolvată în termenul prevăzut la alineatul precedent, acesta se poate adresa instanţelor judecătoreşti locale.

Art. 19. -

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot reveni definitiv în ţară, în condiţiile legii.

CAPITOLUL III Viza pentru cetăţenii străini

Art. 20. -

(1) Pentru trecerea frontierei de stat a României de către cetăţenii străini aparţinînd statelor cu care România nu a încheiat înţelegeri bilaterale de desfiinţare a vizelor se acordă următoarele categorii de viză: viză diplomatică, viză oficială, viză de şedere temporară, viză turistică şi viză de tranzit. Viza poate fi acordată pentru una sau mai multe călătorii.

(2) În sensul prezentului decret-lege apatrizii cu domiciliul în străinătate sînt asimilaţi cetăţenilor străini.

Art. 21. -

Vizele dau dreptul de şedere pe teritoriul României pentru următoarele perioade:

a) viza diplomatică şi viza oficială: pe durata misiunii;

b) viza de şedere temporară: pînă la 1 an, cu posibilitatea de prelungire pe noi perioade de cîte 1 an;

c) viza turistică: pînă la 60 de zile, cu drept de prelungire pentru o nouă perioadă de pînă la 60 de zile.

Art. 22. -

Viza de tranzit dă dreptul la tranzitarea României şi este valabilă 4 zile de la trecerea frontierei române. Această viză se acordă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi de către punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.

Art. 23. -

Vizele se acordă pe bază de paşaport, după cum urmează:

a) viza diplomatică: de către Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României;

b) toate celelalte vize: de către punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, misiunile diplomatice, oficiile consulare ale României, Direcţia pentru paşapoarte şi evidenţa străinilor şi de către Ministerul Afacerilor Externe.

CAPITOLUL IV Contravenţii

Art. 24. -

Constituie contravenţie următoarele fapte:

a) nerespectarea de către organele însărcinate cu emiterea paşapoartelor a prevederilor art. 17 şi 18 din prezentul decret-lege;

b) reţinerea neautorizată a paşaportului sau transmiterea acestuia unor persoane neîndreptăţite;

c) pierderea, deteriorarea sau distrugerea paşaportului eliberat de autorităţile române, din culpa titularului;

d) nepredarea paşapoartelor diplomatice şi oficiale în termen de 5 zile lucrătoare de la intrarea în ţară către instituţiile în drept;

e) efectuarea de modificări sau adăugiri scrise sau ştampilate în paşaport, dacă fapta nu a fost săvîrşită în condiţii încît, potrivit legii, să constituie infracţiune

Art. 25. - Modificări (1)

Contravenţiile prevăzute la art. 24 lit. a), b), c) şi d) se sancţionează cu amendă de la 300 pînă la 500 lei, iar cele prevăzute la lit. e), cu amendă de la 500 pînă la 1000 lei.

Art. 26. -

(1) Contravenţiile se constată şi se aplică de către persoanele care au atribuţii cu privire la regimul paşapoartelor.

(2) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se poate face plîngere, în termen de 15 zile de la comunicare, la conducătorul organului din care face parte agentul constatator.

CAPITOLUL V Dispoziţii finale

Art. 27. -

(1) Paşapoartele şi alte documente de călătorie străine, valabil eliberate, dau dreptul la trecerea frontierei române dacă sînt recunoscute sau acceptate de statul român.

(2) Paşapoartele sau alte documente colective de trecere a frontierei de stat trebuie să conţină date strict necesare pentru identificarea persoanelor incluse în ele.

Art. 28. -

(1) Cetăţenii străini aflaţi în România, care din diverse motive nu mai sînt în posesia documentelor de trecere a frontierei de stat, se vor adresa celui mai apropiat organ de poliţie în vederea eliberării unei dovezi care să ateste Dispariţia acestora. Noile documente de călătorie eliberate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale ţărilor ai căror cetăţeni sînt vor fi prezentate organelor competente române pentru aplicarea vizelor necesare.

(2) Cetăţenilor străini aflaţi în situaţii similare, ale căror ţări nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România, li se va elibera un document intitulat titlu de călătorie, care să le asigure ajungerea la destinaţie.

Art. 29. -

Tipurile, forma şi conţinutul paşapoartelor şi ale altor documente de trecere a frontierei de stat se stabilesc de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Direcţia pentru paşapoarte şi evidenţa străinilor, conform uzanţelor internaţionale.

Confecţionarea paşapoartelor şi a altor documente de călătorie se va face prin grija Ministerului Afacerilor Externe şi a Direcţiei pentru paşapoarte şi evidenţa străinilor.

Art. 30. -

Decretul nr. 156/1970 privind regimul paşapoartelor, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentului decret-lege, se abrogă.

Art. 31. -

Direcţia pentru paşapoarte şi evidenţa străinilor se subordonează ministrului de interne.

PREŞEDINTELE
CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE
ION ILIESCU

Bucureşti, 8 ianuarie 1990.

Nr. 10.

se încarcă...