Back

Parlamentul României

Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 07.09.1990

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. - Jurisprudență (4)

Unităţile economice de stat, indiferent de organul în subordinea căruia îşi desfăşoară activitatea, se organizează şi funcţionează, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi, sub formă de regii autonome sau societăţi comerciale.
Jurisprudență (2)

De asemenea, unităţi economice, bunuri sau activităţi pot fi, după caz, concesionate sau închiriate cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Regiile autonome şi societăţile comerciale pot, în condiţiile prezentei legi, să se asocieze pentru realizarea în comun de activităţi productive şi de comercializare.
Jurisprudență (1)

CAPITOLUL II Regiile autonome

Art. 2. -

Regiile autonome se organizează şi funcţionează în ramurile strategice ale economiei naţionale - industria de armament, energetică, exploatarea minelor şi a gazelor naturale, poştă şi transporturi feroviare - precum şi în unele domenii aparţinînd altor ramuri stabilite de guvern.

Art. 3. - Jurisprudență (7)

Regiile autonome sînt persoane juridice şi funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară.

Regii autonome se pot înfiinţa prin hotărîre a guvernului, pentru cele de interes naţional, sau prin hotărîre a organelor judeţene şi municipale ale administraţiei de stat, pentru cele de interes local, din ramurile şi domeniile stabilite potrivit art. 2.

Art. 4. - Jurisprudență (1)

Prin actul de înfiinţare a regiei autonome se vor stabili obiectul său de activitate, patrimoniul, denumirea şi sediul principal.

Regiile autonome pot înfiinţa în cadrul structurii lor: uzine, fabrici, ateliere, servicii, sucursale şi alte asemenea subunităţi necesare realizării obiectului de activitate. Modalitatea de constituire a acestora şi relaţiile lor din cadrul regiei autonome şi cu terţii sînt stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al regiei autonome, elaborat de consiliul de administraţie şi aprobat de organul care a înfiinţat regia respectivă.
Jurisprudență (1)

Art. 5. - Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (11)

Regia autonomă este proprietara bunurilor din patrimoniul său.
Jurisprudență (3)

În exercitarea dreptului de proprietate, regia autonomă posedă, foloseşte şi dispune, în mod autonom, de bunurile pe care le are în patrimoniu, sau le culege fructele, după caz, în vederea realizării scopului pentru care a fost constituită.

Înstrăinarea bunurilor imobile aparţinînd regiei autonome sau încheierea de tranzacţii în litigii cu o valoare de peste zece milioane de lei se face cu aprobarea ministerului de resort.

Art. 6. -

Regia autonomă trebuie să acopere, cu veniturile provenite din activitatea sa toate cheltuielile, inclusiv dobînzile, amortizarea investiţiilor şi rambursarea creditelor şi să obţină profit.

Cheltuielile vor putea depăşi veniturile numai pentru motive temeinice - în special pentru executarea de lucrări şi servicii în interes public - cu aprobarea, pentru fiecare caz în parte, a ministrului de stat pentru orientarea economică, pe baza propunerii ministerului de resort, avizată de Ministerul Finanţelor. În asemenea cazuri, o dată cu aprobarea, se vor stabili cuantumul şi sursele de compensare a pierderilor suferite de regie.

Art. 7. -

Regia autonomă întocmeşte anual buget de venituri şi cheltuieli, bilanţ contabil şi cont de profit şi pierderi, după modele stabilite de Ministerul Finanţelor.

Bilanţul contabil anual şi contul de profit şi pierderi se aprobă de Ministerul Finanţelor, sau, după caz, de direcţiile financiare teritoriale de la sediul regiei în cauză.

Bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi al regiilor autonome organizate la nivel naţional se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, iar pentru regiile de interes local publicarea se face în presa locală.

Art. 8. -

Din veniturile realizate, după acoperirea cheltuielilor, regia autonomă constituie fondul de rezervă şi fondul de dezvoltare, asigură sumele necesare satisfacerii unor necesităţi social-culturale şi sportive ori de perfecţionare-recalificare ale personalului angajat, precum şi pentru cointeresarea prin premiere a acestuia, plăteşte impozitele, taxele, cotele de asigurări şi securitate socială şi celelalte vărsăminte prevăzute de lege.

Consiliul de administraţie al regiei autonome poate hotărî şi crearea altor fonduri în afara celor menţionate la alineatul precedent.

Partea din venituri rămasă după constituirea fondurilor proprii şi efectuarea plăţilor menţionate la alineatul 1 reprezintă profitul net al regiei. Din acest profit 5% se utilizează pentru constituirea unui fond de participare a angajaţilor la profituri, iar restul se varsă, după caz, la bugetul statului sau al organului administraţiei locale.

Art. 9. -

Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situaţia în care, în cursul unui an, mijloacele regiei autonome nu sînt suficiente, regia poate contracta credite financiare cu Banca Naţională a României sau alte bănci, în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent.

Pentru acoperirea eventualelor deficite, regiile autonome pot beneficia de subvenţii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale ori pot contracta credite bancare.

Subvenţiile se acordă şi se administrează de guvern sau de organele locale ale administraţiei de stat, după caz, în limitele fondurilor prevăzute în bugetele acestora şi pot fi utilizate numai potrivit scopurilor pentru care au fost acordate.

Art. 10. -

Regia autonomă hotărăşte cu privire la investiţiile ce urmează a fi realizate, potrivit obiectului său de activitate, şi care se finanţează din surse proprii, credite bancare sau alocaţii de la bugetul statului, ori, după caz, de la bugetele locale.

Contractarea de credite pentru investiţii mai mari de 50 milioane lei se efectuează pe baza aprobării prealabile a ministrului de stat pentru orientare economică.

Art. 11. -

Operaţiunile de încasări şi plăţi ale regiei autonome se efectuează prin conturi deschise la bănci.

În limitele celor stabilite de Banca Naţională a României, pentru necesităţi curente, regia autonomă poate efectua operaţiuni de încasări şi plăţi în lei şi în valută prin casieria proprie.

Operaţiunile de încasări şi plăţi cu străinătatea se vor efectua prin unităţile Băncii Române de Comerţ Exterior sau alte bănci.

Art. 12. - Modificări (1), Jurisprudență (4)

Conducerea regiei autonome revine consiliului de administraţie, compus din 7-15 persoane, din care una este directorul sau directorul general al regiei.

Consiliul de administraţie se numeşte prin ordin al ministrului de resort sau, după caz, prin decizia conducătorului administraţiei teritoriale locale. Din consiliul de administraţie fac parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Finanţelor şi, după caz, reprezentanţi ai Ministerului Resurselor şi Industriei, Ministerului Comerţului şi Turismului şi ministerului economic de resort. Ceilalţi membri vor fi numiţi dintre ingineri, tehnicieni, economişti şi jurişti specializaţi în domeniul de activitate al respectivei regii.

Consiliul de administraţie îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu propriul său regulament de organizare şi funcţionare şi hotărăşte în toate problemele privind activitatea regiei, cu excepţia celor care, potrivit legii, sînt date în competenţa altor organe.

Art. 13. - Modificări (1), Jurisprudență (3)

Membrii consiliului de administraţie:

a) se numesc pentru o perioadă de 4 ani, iar jumătate din ei pot fi înlocuiţi la fiecare doi ani;

b) nu pot face parte din mai mult de două consilii de administraţie sau participa la societăţi comerciale cu care respectiva regie autonomă întreţine relaţii de afaceri sau are interese contrare;

c) îşi păstrează calitatea de angajaţi la instituţia sau unitatea de la care provin şi toate drepturile şi obligaţiile derivînd din această calitate;

d) sînt plătiţi cu o indemnizaţie stabilită de consiliul de administraţie pentru activitatea desfăşurată în această calitate.

Consiliul de administraţie poate propune organului care l-a numit, potrivit art. 12, înlocuirea unui membru necorespunzător.

Art. 14. - Jurisprudență (1)

În prima lună a fiecărui an, consiliul de administraţie prezintă ministerului de resort, sau, după caz, administraţiei teritoriale locale, un raport asupra activităţii desfăşurate de regie în anul precedent şi asupra programului de activitate pentru anul în curs.

Art. 15. - Jurisprudență (2)

Activitatea curentă a regiei autonome este condusă de un director general sau un director numit de consiliul de administraţie, cu avizul ministrului de resort, sau, după caz, al conducătorului administraţiei locale de stat.

CAPITOLUL III Societăţi comerciale

Art. 16. - Jurisprudență (11)

Unităţile economice de stat, cu excepţia celor care se constituie ca regii autonome, vor fi organizate sub formă de societăţi pe acţiuni sau societăţi cu răspundere limitată, în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 17. - Jurisprudență (14)

Unităţile economice de interes republican se organizează ca societăţi comerciale prin hotărîre a guvernului, iar cele de interes local, prin decizia organului administraţiei locale de stat.

Art. 18. - Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (11)

Prin actul de înfiinţare se aprobă statutul societăţii comerciale şi se vor stabili:

a) forma juridică, obiectul de activitate, denumirea şi sediul principal al societăţii;

b) capitalul social subscris, structura şi modalitatea de constituire a acestuia;

c) modalitatea de preluare a activului şi pasivului unităţii economice de stat care se constituie în societate comercială.
Jurisprudență (1)

În baza actului de înfiinţare, societatea comercială se înscrie în registrul camerelor de comerţ şi industrie. Actul de înfiinţare se publică în Monitorul Oficial al României.

Art. 19. - Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (24)

Inventarierea patrimoniului unităţilor economice de stat supuse transformării în societăţi comerciale, precum şi evaluarea şi stabilirea capitalului societăţilor comerciale înfiinţate pe această cale se fac în condiţiile stabilite prin hotărîre a guvernului.

Art. 20. - Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (86)

Iniţial, capitalul social al societăţilor comerciale constituite potrivit art. 17 este deţinut integral de statul român sub formă de acţiuni sau părţi sociale, în raport cu forma juridică a societăţii şi va fi vărsat în întregime la data constituirii societăţii.
Jurisprudență (6)

Bunurile din patrimoniul societăţii comerciale sînt proprietatea acesteia, cu excepţia celor dobîndite cu alt titlu.
Acțiuni respinse (6), Jurisprudență (80)

Art. 21. - Jurisprudență (3)

Societăţile comerciale înfiinţate conform prezentei legi au un acţionar, respectiv deţinător de părţi sociale, unic pînă la transferul total sau parţial al acţiunilor sau părţilor sociale către terţe părţi din sectorul public sau privat, din ţară sau din străinătate, în conformitate cu legislaţia specială.

Art. 22. -

În vederea pregătirii, organizării şi coordonării activităţii de transfer a acţiunilor sau părţilor sociale se constituie Agenţia naţională pentru privatizare, în subordinea guvernului.

Atribuţiile agenţiei sînt cele stabilite prin lege specială, precum şi prin prezenta lege, iar structura organizatorică a acesteia se va stabili prin hotărîre a guvernului.

Art. 23. -

Societăţile comerciale, constituite potrivit prezentei legi, vor transmite Agenţiei naţionale pentru privatizare un titlu de valoare egal cu 30% din cuantumul capitalului social stabilit, în termen de 30 de zile de la constituirea lor.

În temeiul titlurilor astfel primite, Agenţia naţională pentru privatizare va emite înscrisuri nominative de valoare a cîte 5.000 lei pe care le va distribui în mod egal şi gratuit tuturor cetăţenilor români cu domiciliul în ţară, care pînă la data de 31 decembrie 1990 au împlinit vîrsta de 18 ani.

Fac excepţie persoanele condamnate pentru delapidare, furt, tîlhărie, distrugere cu intenţie, înşelăciune, gestiune frauduloasă, abuz de încredere comis în dauna avutului obştesc sau particular, speculă, omor, omor calificat, omor deosebit de grav, viol, luare de mită, arestare nelegală şi cercetare abuzivă şi infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Prevederile alineatului precedent nu se aplică celor condamnaţi pentru sustrageri de produse agricole de pe cîmp săvârşite pînă la 22 decembrie 1989.

Negocierea şi transmiterea înscrisurilor nominative de valoare, prin acte între vii, va putea avea loc după trecerea unui an de la publicarea prezentei legi numai între cetăţenii români cu domiciliul în ţară şi exclusiv prin intermediul Agenţiei naţionale pentru privatizare, tranzacţiile neînregistrate de aceasta fiind nule de drept.

Înscrisurile de valoare vor fi utilizate de către titular în limitele valorii lor nominale, pentru achiziţionarea de acţiuni sau părţi sociale la societăţile comerciale constituite prin transformarea actualelor unităţi economice de stat, potrivit legislaţiei speciale.

Guvernul va prezenta parlamentului programul şi principiile acţiunii de privatizare, urmărind formularea unor soluţii fundamentate pe criterii economice şi diferenţiate în funcţie de specificul fiecărui sector economic şi fiecărei unităţi, precum şi crearea unui regim de protecţie şi de preferinţă pentru salariaţii societăţilor comerciale care urmează a fi privatizate.

Operaţiunile cu înscrisurile nominative de valoare sînt supuse unei taxe de timbru de 1%.

Art. 24. - Jurisprudență (2)

Societăţile comerciale cu capital de stat întocmesc anual buget de venituri şi cheltuieli, bilanţ contabil şi cont de profit şi pierderi, în condiţiile prevăzute de lege.

Bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

CAPITOLUL IV Concesionarea, închirierea şi locaţia gestiunii

Art. 25. -

Prin hotărîre a guvernului, la propunerea ministrului de stat pentru industrie şi comerţ, activităţi economice, servicii publice, unităţi de producţie ale unor regii autonome şi terenuri proprietate de stat pot face obiectul unor concesiuni.

Concesiunea se acordă numai pe bază de licitaţie publică şi cu condiţia ca prin concesionare să se asigure statului un venit fix anual, cel puţin egal cu media beneficiilor nete realizate prin exploatarea, în ultimii 5 ani, a obiectului concesiunii, ori a unor obiecte similare. Acest venit nu va putea fi mai mic decît rata dobînzii Băncii Naţionale, aplicată la valoarea estimată a concesiunii stabilită prin hotărîre a guvernului.

Unităţi de producţie pot fi concesionate fără acordul regiei autonome respective, dacă în ultimii doi ani premergători concesionării regia în cauză a recurs la subvenţii de stat.

Concesionar poate fi orice persoană fizică sau juridică, română sau străină.

Examinarea şi acceptarea ofertelor prezentate la licitaţie se efectuează de către Agenţia naţională pentru privatizare.

Art. 26. -

Organizarea licitaţiei privind concesionarea, precum şi caietul de sarcini cuprinzînd condiţiile concesiunii se aprobă de guvern şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi în presă, cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii licitaţiei.

Art. 27. -

Caietul de sarcini şi contractul de concesiune vor cuprinde dispoziţii privind:

a) obiectul concesiunii;

b) durata concesiunii, care nu poate fi mai mare de 20 ani;

c) programul minimal al lucrărilor ce urmează a fi executate de concesionar şi al eventualelor investiţii noi;

d) preţul concesiunii şi plata eventualelor redevenţe în natură din rezultatele producţiei;

e) transmiterea, la data expirării concesiunii, a tuturor bunurilor concesionate sau dobîndite pe perioada concesiunii şi destinate exploatării acesteia, în proprietatea concedentului, libere de orice sarcini;

f) condiţiile în care se poate răscumpăra concesiunea;

g) condiţiile rezilierii contractului de concesiune şi răspunderea concesionarului în cazul rezilierii contractului din culpa sa;

h) răspunderea concesionarului pentru neîndeplinirea obligaţiilor impuse de caietul de sarcini;

i) controlul activităţii concesionarului de către reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor şi ai ministerului economic de resort;

j) alte obligaţii în raport cu obiectul concesiunii.

se încarcă...