Back

Parlamentul României

Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 23.04.2010

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. Jurisprudență (1)

Prezenta lege are ca obiective principale:

1. asigurarea şi menţinerea disciplinei fiscal-bugetare, a transparenţei şi sustenabilităţii pe termen mediu şi lung a finanţelor publice;

2. stabilirea unui cadru de principii şi reguli pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care să conducă la o bună gestiune financiară a resurselor;

3. gestionarea eficientă a finanţelor publice pentru a servi interesul public pe termen lung, asigurarea prosperităţii economice şi ancorarea politicilor fiscal-bugetare într-un cadru durabil.

Art. 2.

Dispoziţiile prezentei legi se aplică autorităţilor, instituţiilor şi entităţilor publice şi/sau de utilitate publică prevăzute la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, finanţate potrivit art. 62 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 67 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi altor entităţi clasificate în administraţia publică conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Uniunea Europeană, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 174 din 26 iunie 2013.

Art. 3. Jurisprudență (1)

În sensul prezentei legi, următorii termeni vor fi definiţi astfel:

1. strategia fiscal-bugetară - documentul de politică publică ce stabileşte obiectivele şi priorităţile în domeniul fiscal-bugetar, ţintele veniturilor şi cheltuielilor bugetului general consolidat şi ale bugetelor componente ale bugetului general consolidat, precum şi evoluţia soldului bugetului general consolidat pe o perioadă de 3 ani;

2. bugetul general consolidat - ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, incluzând bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat şi din bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum şi al altor entităţi clasificate în administraţia publică, agregate, consolidate şi ajustate conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 pentru a forma un întreg;
Jurisprudență (3)

3. cadru fiscal-bugetar - prezentare sintetică a principalilor indicatori bugetari, atât pe partea de venituri, cât şi pe cea de cheltuieli, incluzând o descriere agregată a politicii fiscal- bugetare;

4. datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene - datoria administraţiei publice raportată către Comisia Europeană (Eurostat) şi publicată de Eurostat, exprimată ca procent în produsul intern brut;

5. cheltuielile primare ale bugetului general consolidat - cheltuielile bugetului general consolidat, din care au fost deduse plăţile de dobânzi aferente datoriei publice;

6. soldul bugetului general consolidat - diferenţa dintre veniturile bugetului general consolidat şi cheltuielile bugetului general consolidat;

7. soldul primar al bugetului general consolidat - diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile primare ale bugetului general consolidat;

8. deteriorarea soldului bugetului general consolidat - majorarea deficitului bugetului general consolidat sau diminuarea excedentului bugetului general consolidat faţă de cel prevăzut în strategia fiscal-bugetară pentru anul respectiv;

9. sold structural anual al administraţiei publice - soldul anual ajustat ciclic din care se deduc măsurile cu caracter excepţional şi măsurile temporare, calculat pe baza metodologiei agreate la nivelul Uniunii Europene;

10. obiectiv bugetar pe termen mediu - ţintă a soldului structural anual al administraţiei publice, stabilită potrivit Regulamentului (CE) nr. 1.466/1997 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 209 din 2 august 1997, cu modificările şi completările ulterioare;

11. administraţie publică - unitate instituţională parte componentă a economiei naţionale, definită conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013;

12. circumstanţe extraordinare - un eveniment neobişnuit asupra căruia autorităţile administraţiei publice nu au niciun control şi care are o influenţă majoră asupra poziţiei financiare a administraţiei publice sau perioade de recesiune economică severă, astfel cum este definită în Pactul de stabilitate şi creştere revizuit;

13. Pactul de stabilitate şi creştere - instrument prin care se asigură disciplina bugetară a statelor membre, pentru a evita apariţia deficitului excesiv conform Regulamentului (CE) nr. 1.466/1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi Regulamentului (CE) nr. 1.467/1997 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea şi clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 209 din 2 august 1997, cu modificările şi completările ulterioare;

14. administraţii de securitate socială - are înţelesul prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 549/2013;

15. ciclul economic - definit şi măsurat conform metodologiilor recunoscute la nivelul Uniunii Europene;

16. cheltuielile de personal - totalul cheltuielilor suportate din bugetul general consolidat pentru personalul din sectorul bugetar, pe parcursul unui exerciţiu bugetar, respectiv cheltuielile cu salariile de bază, soldele funcţiilor de bază şi indemnizaţiile lunare de încadrare, sporurile, indemnizaţiile, premiile, stimulentele şi alte drepturi de natură salarială, în bani sau natură, stabilite conform legii, precum şi contribuţiile sociale ce revin în sarcina angajatorului aferente acestora;

17. asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori - asistenţa financiară nerambursabilă primită de România sub forma fondurilor nerambursabile de preaderare şi postaderare potrivit prevederilor memorandumurilor şi acordurilor de finanţare încheiate între Comisia Europeană sau alţi donatori şi Guvernul României;

18. bugetul centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale - veniturile şi cheltuielile bugetelor generale ale unităţilor administrativ-teritoriale, definite la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

19. cheltuieli de investiţii - are înţelesul prevăzut de Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

20. cheltuieli fiscale - totalitatea prevederilor legislaţiei fiscale, reglementări sau norme legislative al căror efect este reducerea veniturilor bugetare sau amânarea încasării acestora, aplicabile anumitor categorii de contribuabili, în raport cu standardele de impozitare stabilite în mod general. Acestea pot include scutiri, deduceri şi facilităţi fiscale, cote reduse de impozitare, reguli diferenţiate de calcul al impozitelor, taxelor şi contribuţiilor stabilite în scopul acordării unui tratament preferenţial unei categorii de contribuabili, precum şi orice alte reglementări fiscale de natură să reducă încasările bugetare.

CAPITOLUL II Principiile, obiectivele şi regulile politicii fiscal-bugetare

SECŢIUNEA 1 Principiile politicii fiscal-bugetare

Art. 4.

(1) Guvernul României va defini şi va derula politica fiscal-bugetară pe baza următoarelor principii:

1. Principiul transparenţei în ceea ce priveşte stabilirea obiectivelor fiscal-bugetare şi derularea politicii fiscale şi bugetare

Guvernul şi autorităţile publice locale au obligaţia de a face publice şi de a menţine în dezbatere un interval de timp rezonabil toate informaţiile necesare ce permit evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale şi bugetare, rezultatelor acestora şi a stării finanţelor publice centrale şi, respectiv, locale.

2. Principiul stabilităţii

Guvernul are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice.

3. Principiul responsabilităţii fiscale

Guvernul are obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent şi de a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung. Sustenabilitatea finanţelor publice presupune ca, pe termen mediu şi lung, Guvernul să aibă posibilitatea să gestioneze riscuri sau situaţii neprevăzute, fără a fi nevoit să opereze ajustări semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social.

4. Principiul echităţii

Guvernul va derula politica fiscal-bugetară luând în calcul impactul financiar potenţial asupra generaţiilor viitoare, precum şi impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu şi lung.

5. Principiul eficienţei

Politica fiscal-bugetară a Guvernului va avea la bază utilizarea eficientă a resurselor publice limitate, va fi definită pe baza eficienţei economice, iar deciziile de alocare a investiţiilor publice, inclusiv cele finanţate din fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeană şi alţi donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economică, precum şi pe evaluarea capacităţii de absorbţie.

6. Principiul gestionării eficiente a cheltuielilor de personal plătite din fonduri publice

Politica salarială şi a numărului de personal aferentă instituţiilor, autorităţilor, entităţilor publice şi/sau de utilitate publică trebuie să fie în conformitate cu ţintele fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetară, cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu această destinaţie.

(2) Principiile prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător şi autorităţilor administraţiei publice locale şi, respectiv, altor entităţi ale căror bugete fac parte din bugetul general consolidat.

SECŢIUNEA a 2-a Obiectivele politicii fiscal-bugetare

Art. 5.

(1) Guvernul are obligaţia să îndeplinească obiectivele de politică fiscal-bugetară, să elaboreze şi să aplice strategia fiscal-bugetară anuală potrivit regulilor fiscal-bugetare prevăzute în prezenta lege.

(2) Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt:

a) menţinerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu şi lung;

b) gestionarea prudentă a resurselor şi a obligaţiilor asumate ale sectorului public şi a riscurilor fiscal-bugetare;

c) menţinerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata serviciului datoriei publice;

d) asigurarea predictibilităţii nivelului cotelor şi bazelor de impozitare sau taxare.

SECŢIUNEA a 3-a Regulile politicii fiscal-bugetare

Art. 6.

În vederea respectării valorilor de referinţă pentru deficitul bugetar şi datoria publică, astfel cum sunt acestea menţionate în Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexă la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, poziţia bugetară a administraţiei publice este echilibrată sau în excedent.

Art. 7.

Regula prevăzută la art. 6 se consideră respectată dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:

a) obiectivul bugetar pe termen mediu nu depăşeşte o limită inferioară a soldului structural anual al administraţiei publice de -0,5% din produsul intern brut la preţurile pieţei;

b) atunci când raportul dintre datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene şi produsul intern brut, la preţurile pieţei, este semnificativ sub nivelul de 60% şi când riscurile în ceea ce priveşte sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice sunt scăzute, limita inferioară a obiectivului bugetar pe termen mediu nu poate depăşi un sold structural anual al administraţiei publice de cel mult -1,0% din produsul intern brut, la preţurile pieţei;

c) deficitul structural anual al administraţiei publice converge către obiectivul bugetar pe termen mediu, conform unui calendar de ajustare agreat cu instituţiile Uniunii Europene, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.466/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8.

(1) Este permisă devierea temporară de la regulile prevăzute la art. 7 şi 14 doar în condiţiile manifestării unor circumstanţe extraordinare, iar această deviere nu periclitează sustenabilitatea fiscal-bugetară pe termen mediu.

(2) În urma analizării periodice a situaţiei macroeconomice, inclusiv a prognozelor indicatorilor macroeconomici, Guvernul anunţă public, dacă este cazul, începerea manifestării unor circumstanţe extraordinare şi solicită opinia Consiliului fiscal asupra acestui aspect.

(3) Consiliul fiscal poate semnala în mod direct Guvernului începerea manifestării unor circumstanţe extraordinare, prezentând totodată o analiză economică, care să susţină această opţiune.

(4) După analizarea opiniei Consiliului fiscal exprimate potrivit prevederilor alin. (2) sau (3), Guvernul informează, dacă este cazul, Parlamentul României şi Comisia Europeană asupra începerii manifestării unor circumstanţe extraordinare şi asupra aplicării prevederilor alin. (1).

(5) În urma analizării periodice a situaţiei macroeconomice, inclusiv a prognozelor indicatorilor macroeconomici, Guvernul anunţă public, dacă este cazul, încetarea manifestării unor circumstanţe extraordinare şi solicită opinia Consiliului fiscal asupra acestui aspect.

(6) Consiliul fiscal poate semnala în mod direct Guvernului încetarea manifestării unor circumstanţe extraordinare, prezentând totodată o analiză economică, care să susţină această opţiune.

(7) După analizarea opiniei Consiliului fiscal, exprimată potrivit prevederilor alin. (5) sau (6), Guvernul informează, dacă este cazul, Parlamentul României şi Comisia Europeană asupra încetării manifestării unor circumstanţe extraordinare şi asupra reintrării sub incidenţa regulilor prevăzute la art. 7 şi 14.

(8) După fiecare situaţie de încetare a manifestării unor circumstanţe extraordinare, măsurile de corectare a devierii, aplicate potrivit prevederilor art. 14, conduc la o îmbunătăţire a soldului structural al bugetului general consolidat cel puţin egală cu cerinţele Pactului de stabilitate şi creştere.

(9) În cazul în care Guvernul nu este de acord cu opiniile Consiliului fiscal emise în sensul aplicării prevederilor art. 6-9 şi art. 14, explică public diferenţele de opinie.

Art. 9.

Datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, nu va depăşi 60% din produsul intern brut.

Art. 10.

În cazul în care raportul dintre datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, şi produsul intern brut depăşeşte valoarea de referinţă de 60% din produsul intern brut, menţionată la art. 1 din Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene, datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an, ca rată de referinţă, astfel cum este prevăzut la art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.467/1997, modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1.177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 306 din 23 noiembrie 2011.

Art. 11.

Pentru îmbunătăţirea coordonării planificării privind contractarea datoriei publice la nivelul Uniunii Europene, Ministerul Finanţelor Publice transmite ex ante Comisiei Europene rapoarte referitoare la planul de contractare a datoriei publice.

Art. 12.

Politica fiscal-bugetară va fi derulată în conformitate cu următoarele reguli fiscale:

a) soldul bugetului general consolidat şi cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, nu pot depăşi plafoanele anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru primii 2 ani acoperiţi de aceasta;
Derogări (4),

b) soldul şi, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, luând în considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar următor, nu vor putea depăşi plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, aprobată de către Parlament;
Derogări (4),

c) cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori şi cheltuielile de personal, luând în considerare bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituţiilor autofinanţate, bugetele fondurilor speciale şi alte bugete componente, nu vor depăşi plafonul specificat în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru anul bugetar următor;
Derogări (5),

d) creşterea anuală a cheltuielilor administraţiei publice respectă prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.466/1997, cu modificările şi completările ulterioare;

e) pe parcursul exerciţiului bugetar, creditele de angajament şi cele bugetare aprobate şi neutilizate pentru cheltuieli de investiţii nu pot fi virate şi utilizate pentru cheltuieli curente;

f) prin excepţie de la prevederile lit. e), pe parcursul exerciţiului bugetar se pot efectua virări de credite de angajament şi bugetare aprobate şi neutilizate pentru cheltuieli de investiţii, în cazul în care aceste virări sunt realizate pentru asigurarea fondurilor necesare proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile preaderare/postaderare şi din fonduri rambursabile sau când sunt realizate în structura acestor proiecte, şi numai în limita a 20% din creditele aprobate pentru cheltuieli de investiţii;

g) în cazul în care soldul pozitiv al bugetului general consolidat pentru anul bugetar respectiv şi în următorii 2 ani va fi mai mare decât cel prognozat, diferenţa respectivă se va utiliza la diminuarea datoriei publice acumulate din anii precedenţi.

Art. 13.

Limite pentru datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene:

1. Dacă datoria publică depăşeşte 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut, Ministerul Finanţelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil.

2. Dacă datoria publică depăşeşte 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:

a) Guvernul prezintă public şi aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;

b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, şi măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;

c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.

3. Dacă datoria publică depăşeşte 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:

a) se aplică prevederile pct. 2;

b) Guvernul iniţiază măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa socială din sistemul public;

c) măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.

4. Dacă datoria publică depăşeşte 60% din produsul intern brut:

a) se aplică prevederile pct. 3;

b) Guvernul iniţiază şi aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10;

c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. b) se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.

5. Prevederile pct. 2, 3 şi pct. 4 lit. a) nu se aplică în condiţiile manifestării unor circumstanţe extraordinare, dacă neaplicarea nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu şi lung.

se încarcă...