Back

Parlamentul României

Legea nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Preşedintelui şi Guvernului României, precum şi a personalului Preşedinţiei, Guvernului şi al celorlalte organe ale puterii executive

În vigoare de la 01.04.1991

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. -

Salarizarea Preşedintelui şi a Guvernului României, precum şi a personalului Preşedinţiei, Guvernului României şi al celorlalte organe ale puterii executive se face ţinând seama de rolul, importanţa şi răspunderea ce revin acestor organe în conducerea societăţii.

Art. 2. -

Salariul de bază al Preşedintelui României este prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 3. -

Salariile de bază pentru funcţiile din Guvernul României sunt cele prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 4. -

Salariile de bază pentru funcţiile de conducere şi de execuţie de specialitate specifice serviciilor Preşedinţiei şi aparatului Guvernului sunt prevăzute în anexele nr. 3 şi 4.

Art. 5. - Jurisprudență (1)

În serviciile Preşedinţiei şi aparatului Guvernului, persoanele care coordonează activitatea unor direcţii, sectoare sau compartimente au salariile de bază corespunzătoare funcţiei de execuţie de specialitate specifice sau, după caz, funcţiei de execuţie în care sunt încadrate, la care se adaugă o indemnizaţie de conducere, potrivit anexei nr. 5, care face parte din salariul de bază, diferenţiată în raport cu răspunderea funcţiei de conducere îndeplinite, precum şi cu ponderea muncii respective faţă de activitatea de execuţie pe care o realizează.

Art. 6. -

Salariile de bază pentru funcţiile de conducere din instituţiile centrale asimilate cu cele de nivel guvernamental sunt prevăzute în anexa nr. 6.

Art. 7. -

Salariile de bază ale funcţiilor din conducerea prefecturilor şi consiliilor locale sunt prevăzute în anexa nr. 7.

Art. 8. -

(1) Salariile de bază ale personalului cu funcţii de conducere şi de execuţie din compartimentele de specialitate din aparatul ministerelor şi celorlalte organe centrale de specialitate, din aparatul propriu al prefecturilor, consiliilor locale şi al organelor teritoriale de specialitate ale administraţiei publice, precum şi din serviciile de contencios ale organelor puterii executive sunt prevăzute în anexele nr. 8, 9 şi 10.
Jurisprudență (1)

(2) Salariile de bază pentru personalul de execuţie sunt diferenţiate pe funcţii şi în cadrul fiecărei funcţii pe grade profesionale sau trepte profesionale. Salariile de bază pentru fiecare grad sau treaptă profesională sunt stabilite pe 3-4 gradaţii.

(3) Salariile de bază pentru personalul de conducere prevăzut în anexele nr. 8, 9 şi 10 - director general, director, şef serviciu şi şef birou, adjuncţi şi asimilaţi ai acestora - sunt cele corespunzătoare funcţiei de execuţie, gradului sau treptei profesionale şi gradaţiei deţinute, la care se adaugă o indemnizaţie de conducere care face parte din salariul de bază, diferenţiată în raport cu răspunderea funcţiei de conducere îndeplinite, cu mărimea unităţilor şi compartimentelor, precum şi cu ponderea muncii de conducere faţă de activitatea de execuţie pe care o realizează. Atribuţiile funcţiei de execuţie se stabilesc de ministere, celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei publice, sub forma unor obligaţii minime, prin statute, regulamente sau norme proprii pe domenii de activitate. Indemnizaţia de conducere se stabileşte anual de conducătorul instituţiei publice competente, potrivit legii, în raport cu rezultatele obţinute şi răspunderea ce îi revine.

(4) Ponderea funcţiilor de conducere, inclusiv a celor prevăzute la art. 9, nu poate depăşi 20% din totalul personalului din instituţiile prevăzute în anexele nr. 8 şi 9 şi se stabileşte de ministru sau de conducătorul instituţiei centrale şi locale a administraţiei publice.

Art. 9. -

Personalul de execuţie care primeşte sarcina de a coordona realizarea unor programe, studii complexe şi altele asemenea poate fi încadrat temporar pe o funcţie de conducere stabilită în raport cu complexitatea sarcinii primite, beneficiind de o indemnizaţie în limitele prevăzute de prezenta lege.

Art. 10. -

(1) Pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, personalul poate primi un salariu de merit, care face parte din salariul de bază. Acesta poate fi de până la 15% aplicat la salariul de bază.

(2) Persoanele care beneficiază de salariu de merit se stabilesc o dată pe an, de regulă după aprobarea bugetului, în raport cu rezultatele obţinute în activitatea desfăşurată. Pentru personalul nou-angajat, salariul de merit se poate acorda după o perioadă de 6 luni de la angajare.

(3) Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult 15% din numărul total de posturi prevăzut în statul de funcţii al instituţiei, din care cel puţin două treimi vor fi utilizate pentru funcţiile de execuţie.

Art. 11. - Jurisprudență (1)

(1) Trecerea în gradaţia imediat superioară sau majorarea salariului, în cazul în care acesta este prevăzut între limite, precum şi stabilirea indemnizaţiei de conducere, se fac o dată pe an, de regulă după aprobarea bugetului, la propunerea şefului compartimentului în care lucrează persoana respectivă, cu aprobarea conducătorului instituţiei.

(2) La trecerea în gradaţia imediat superioară se ţine seama de calităţile personale concretizate prin rezultatele obţinute în activitatea profesională, notate cu calificativul "foarte bun" sau "bun" în anul precedent. Vechimea minimă necesară pentru trecerea în gradaţia imediat superioară este de 2 ani.

(3) În mod excepţional, vechimea minimă prevăzută la alin. (2) poate fi redusă la 6 luni.

Art. 12. -

(1) Pentru personalul prevăzut în anexele nr. 8, 9 şi 10, angajarea şi avansarea în funcţii, în grade sau trepte profesionale se fac prin concurs, în condiţiile legii, în raport cu competenţa profesională şi rezultatele obţinute în activitate. Încadrarea la avansare se face în toate cazurile la gradaţia 1. Vechimea minimă în grad sau treaptă profesională pentru avansarea în gradul sau treapta imediat superioară este de cel puţin 2 ani. Fac excepţie de la această prevedere persoanele încadrate în funcţiile prevăzute cu salariu de debutant.

(2) În mod excepţional, pentru personalul având valoare profesională deosebită, ministrul sau conducătorul instituţiei centrale şi locale a administraţiei publice poate aproba nominal prezentarea la concurs pentru avansarea în gradul sau treapta profesională imediat superioară, fără îndeplinirea condiţiei de vechime prevăzute la alineatul precedent.

(3) Stabilirea concretă a vechimii minime pentru avansarea în grade sau trepte profesionale pe funcţii, precum şi a altor cerinţe suplimentare pentru avansare - doctorat, cursuri postuniversitare, cunoaşterea unor limbi străine, specializări, atestări şi altele - se face de către ministere, celelalte instituţii centrale şi locale ale administraţiei publice pentru activităţi proprii.

Art. 13. -

Activitatea profesională se apreciază anual cu calificative: "foarte bun", "bun", "satisfăcător" sau "slab".

Art. 14. - Jurisprudență (32)

(1) Persoanele salarizate potrivit prezentei legi beneficiază, la funcţia de bază, de un spor de vechime în muncă de până la 25% calculat la salariul de bază, corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal de lucru, astfel:
Jurisprudență (9)

Tranşe de vechime în muncă Cota din salariul de bază
între 3 şi 5 ani 5%
de la 5 la 10 ani 10%
de la 10 la 15 ani 15%
de la 15 la 20 de ani 20%
peste 20 de ani 25%

(2) Sporul de vechime în muncă se plăteşte cu începere de la 1 al lunii următoare aceleia în care s-a împlinit vechimea în muncă.

(3) Sporul de vechime în muncă se ia în calcul la stabilirea pensiilor şi a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă.

(4) Pensionarii pentru limită de vârstă care se reangajează în muncă, potrivit legii, beneficiază de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândită după data pensionării.

Art. 15. -

(1) Orele prestate peste durata normală a timpului de lucru de personalul încadrat în funcţii de execuţie se compensează cu timp liber corespunzător. Dacă munca astfel prestată nu a putut fi compensată cu timp liber corespunzător, orele suplimentare se vor salariza cu un spor din salariul de bază, astfel:

a) 50% din salariul de bază pentru primele două ore de depăşire a duratei normale a zilei de lucru;

b) 100% din salariul de bază pentru orele următoare. Cu spor de 100% se plătesc şi orele lucrate în zilele de repaus săptămânal sau în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează.

(2) Munca peste durata normală poate fi prestată şi sporurile prevăzute la alin. (1) se pot plăti numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de şeful ierarhic, fără a se depăşi 120 ore anual. În cazuri cu totul deosebite se poate aproba efectuarea orelor suplimentare şi peste acest plafon, dar nu mai mult de 360 ore anual.

(3) La locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depăşirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, în situaţii cu totul deosebite, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător.

Art. 16. - Jurisprudență (1)

(1) Pentru condiţii grele de muncă în unităţile tipografice şi de multiplicare se poate acorda un spor de până la 15% din salariul de bază corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective. Locurile de muncă, categoriile de personal şi cuantumul sporului se aprobă de conducătorii instituţiilor respective.

(2) Salariaţii care lucrează, potrivit contractului de muncă, numai în zone izolate, beneficiază de un spor de 10-20% din salariul de bază. Criteriile de acordare, categoriile de personal şi mărimea concretă a sporului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3) Personalul care, potrivit programului de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin jumătate din programul normal de lucru.

Art. 17. - Jurisprudență (24)

Pentru premierea individuală a personalului se constituie un fond de premiere lunar prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salarii prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţii. Din acest fond pot fi acordate premii în cursul anului salariaţilor care au realizat sau au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate apreciate ca valoroase.
Jurisprudență (8)

Art. 18. - Jurisprudență (20)

(1) Pentru activitatea desfăşurată, personalul salarizat potrivit prezentei legi beneficiază la sfârşitul anului calendaristic de un premiu anual de până la un salariu mediu lunar de bază realizat în anul pentru care se face plata.
Jurisprudență (7)

(2) Premiul anual poate fi redus sau anulat în cazul salariaţilor care în cursul anului au desfăşurat o activitate profesională slabă sau necorespunzătoare sau au avut abateri pentru care au fost sancţionaţi disciplinar.

Art. 19. -

Pentru acordarea de ajutoare, recompense, stimulente, contribuţii la acţiuni umanitare, burse, se constituie fondul Preşedintelui României şi primului-ministru, care se aprobă anual prin buget.

Art. 20. -

(1) Persoanele utilizate în cadrul Preşedinţiei şi Guvernului în calitate de colaboratori beneficiază de drepturile prevăzute în anexa nr. 11.
Jurisprudență (1)

(2) Cuantumul indemnizaţiei, stabilit în limita şi condiţiile prevăzute în anexa nr. 11, se aprobă de secretarul general al Preşedinţiei sau Guvernului, după caz.
Jurisprudență (1)

(3) De drepturile prevăzute la alin. (1) beneficiază şi persoanele utilizate temporar în calitate de colaboratori în ministere şi în celelalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate, prefecturi şi consilii judeţene. Cuantumul indemnizaţiei se aprobă de ministru sau, după caz, de conducătorul organului central de specialitate, de prefect sau de preşedintele consiliului judeţean.
Jurisprudență (1)

Art. 21. -

Angajarea personalului prin cumul de funcţii se face cu acordul conducerii instituţiei la care persoana în cauză are funcţia de bază, dacă o parte din programul funcţiei cumulate se suprapune celui de la funcţia în care, este încadrat. În acest caz, se va asigura decalarea programului respectiv.

Art. 22. -

Persoanele numite temporar în locul unei persoane cu funcţie de conducere, care lipseşte din instituţie o perioadă mai mare de 30 de zile calendaristice şi care nu beneficiază de salariu pe perioada respectivă, primesc, pe lângă salariul de bază al funcţiei, gradului sau treptei profesionale în care sunt încadrate, indemnizaţia corespunzătoare funcţiei de conducere pe care o preiau.

Art. 23. -

(1) Pe durata delegării, detaşării sau trecerii temporare într-o altă muncă persoana în cauză îşi păstrează funcţia, gradul sau treapta profesională şi salariul avute anterior.

(2) Când detaşarea sau trecerea temporară în altă muncă se face într-o funcţie la care este stabilit un salariu mai mare, persoana detaşată sau trecută temporar în altă muncă are dreptul la acest salariu în condiţiile prevăzute de lege.

(3) Drepturile ce se acordă pe timpul detaşării sau trecerii temporare în altă muncă se suportă de instituţia unde personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea.

(4) Drepturile personalului mutat în altă localitate sunt cele ce se acordă personalului din unităţile bugetare.

Art. 24. -

Salariaţilor care trec, în cadrul aceleiaşi unităţi, din funcţii cu salarii fixe sau între limite în funcţii unde salariile sunt stabilite pe gradaţii, li se va acorda un număr de gradaţii care să le asigure un salariu de bază apropiat de cel avut.

Art. 25. -

În cazul reorganizării, prin acte normative, a instituţiilor publice, salariaţii care exercită aceleaşi atribuţii vor fi încadraţi pe funcţii, grade sau trepte profesionale şi gradaţii care să le asigure salariul avut anterior reorganizării.

Art. 26. -

(1) În limita fondului destinat plăţii salariilor, aprobat prin bugetul de stat şi bugetele locale, fiecare minister, instituţie publică centrală şi locală a administraţiei publice defalcă fondul respectiv pentru aparatul propriu şi pentru unităţile subordonate.

(2) Statele de funcţii pentru aparatul propriu al ministerelor şi al celorlalte instituţii centrale ale administraţiei publice se avizează de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi de Ministerul Finanţelor.

Art. 27. -

(1) Pentru încasarea unor amenzi, despăgubiri, contribuţii, taxe, cheltuieli de judecată transmise spre urmărire şi încasare aparatului fiscal de către organele competente care le-au stabilit, unităţile din subordinea direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat pot folosi, pentru localităţile unde volumul debitelor o justifică, personal angajat prin convenţii civile, plătit pe bază de tarife.

(2) Tarifele pentru plata personalului care efectuează operaţiuni de încasare a veniturilor bugetare, pentru care nu se justifică încadrarea de salariaţi cu contract de muncă, se stabilesc de Ministerul Finanţelor, cu avizul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Art. 28. -

(1) Pentru personalul încadrat în muncă după data aplicării prezentei legi, conducerea unităţii poate aproba luarea în considerare pentru acordarea sporului de vechime în muncă a perioadelor lucrate în alte sectoare decât cele bugetare, dacă vechimea respectivă se apreciază că este utilă realizării sarcinilor şi atribuţiilor ce-i revin.

(2) Trecerea într-o tranşă superioară de vechime în muncă pentru acordarea sporului se face numai în cazul persoanelor care în ultimii 2 ani au obţinut cel puţin calificativul "bun".

(3) În vechimea în muncă ce se ia în considerare pentru acordarea sporului de vechime nu se includ perioadele în care persoana respectivă a obţinut calificativul "slab".

Art. 29. -

(1) Prevederile art. 17 şi 18 se vor aplica începând cu anul 1994. Pentru anul 1993 se vor acorda premii anuale în limita unui fond de 3% din fondul de salarii realizat.

(2) În cazurile în care ordonatorii principali de credite bugetare realizează economii prin reducerea cheltuielilor de personal, pot acorda premii, în cursul anului, în limita a 2% din fondul de salarii prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli. Premiile individuale se aprobă de conducătorul unităţii.

(3) Ministerele şi celelalte instituţii centrale şi locale ale administraţiei publice care, potrivit legii, au dreptul să procedeze la confiscarea şi valorificarea de bunuri sau să aplice şi să încaseze penalităţi, pot constitui un fond de până la 15% din valoarea acestora pentru stimularea personalului. Nivelurile de constituire pentru fiecare sursă şi condiţiile de utilizare a fondului se stabilesc prin norme aprobate de Guvern.

Art. 30. -

(1) Soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor, acordarea gradaţiilor, sporurilor, premiilor şi a altor drepturi care se stabilesc potrivit prevederilor prezentei legi este de competenţa Secretariatului general al Preşedinţiei, Secretariatului general al Guvernului, consiliului de administraţie al ministerului, instituţiilor de specialitate ale administraţiei publice centrale, prefectului şi a consiliilor judeţene şi locale pentru aparatul propriu.

(2) Contestaţiile vor fi depuse în termen de 5 zile de la data luării la cunoştinţă.

(3) Organele prevăzute la alin. (1) vor lua măsuri de soluţionare a contestaţiilor în termen de 30 de zile.

(4) Împotriva măsurii unităţii de modificare unilaterală a salariilor, stabilite potrivit prevederilor prezentei legi, cei interesaţi se pot adresa cu contestaţie la judecătorie, în termen de 30 de zile de la data când au luat cunoştinţă de măsura contestată.

Art. 31. -

Persoanele încadrate în funcţiile prevăzute în anexele la prezenta lege, cu salariu de debutant, vor fi salarizate astfel până la expirarea perioadei de probă şi avansare, pe bază de concurs, în gradul sau treapta profesională imediat superioară.

Art. 32. -

Statele de funcţii pentru ministere, celelalte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale şi prefecturi se elaborează cu respectarea numărului de posturi aprobat prin hotărâri ale Guvernului.

se încarcă...