Back

Organizaţia Naţiunilor Unite - ONU

Convenţia privind diversitatea biologică din 05.06.1992*)

În vigoare de la 02.08.1994

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

*) Traducere.

PREAMBUL

Părţile contractante,

conştiente de valoarea intrinsecă a diversităţii biologice şi de valoarea ecologică, genetică, socială, economică, ştiinţifică, educaţională, culturală, recreativă şi estetică a diversităţii biologice şi a componentelor sale,

conştiente, de asemenea, de importanţa diversităţii biologice pentru evoluţie şi pentru conservarea sistemelor de susţinere a biosferei,

afirmând că, conservarea diversităţii biologice este o preocupare comună a umanităţii,

reafirmând că statele au drepturi suverane asupra propriilor lor resurse biologice,

reafirmând, de asemenea, că statele sunt responsabile de conservarea diversităţii lor biologice şi de utilizarea durabilă a resurselor lor biologice,

preocupate de faptul că diversitatea biologică este redusă semnificativ de anumite activităţi umane,

conştiente de lipsa generală de informaţii şi cunoştinţe privind diversitatea biologică şi de necesitatea urgentă de a dezvolta capacitatea ştiinţifică, tehnică şi instituţională proprie care să asigure înţelegerea fundamentală necesară planificării şi implementării măsurilor adecvate,

notând că este vitală anticiparea, prevenirea şi atacarea la sursă a cauzelor reducerii semnificative sau pierderii diversităţii biologice,

notând, de asemenea, că acolo unde există ameninţarea unei reduceri semnificative sau a pierderii diversităţii biologice, lipsa certitudinii ştiinţifice totale nu trebuie folosită ca motiv pentru amânarea măsurilor de evitare sau de reducere a acestui pericol,

notând, în continuare, că cerinţa fundamentală pentru conservarea diversităţii biologice este conservarea "in situ" a ecosistemelor şi habitatelor naturale şi menţinerea şi refacerea populaţiilor viabile de specii în mediul lor natural,

notând, în continuare, că măsurile "ex situ", de preferinţă în ţara de origine, au, de asemenea, un rol important,

recunoscând că un număr mare de comunităţi locale şi de populaţii autohtone depind de resursele biologice pe care se bazează modurile de viaţă tradiţionale şi că este de dorit împărţirea echitabilă a beneficiilor care provin din utilizarea cunoştinţelor, inovaţiilor şi practicilor tradiţionale privind conservarea diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a elementelor sale,

recunoscând, de asemenea, rolul vital pe care-l joacă femeile în conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi afirmând necesitatea asigurării deplinei lor participări la toate nivelurile de elaborare şi de implementare a politicilor de conservare a diversităţii biologice,

subliniind importanţa şi necesitatea promovării cooperării internaţionale, regionale şi globale între state şi organizaţii, interguvernamentale şi sectorul neguvernamental pentru conservarea diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor sale,

recunoscând că asigurarea de noi resurse financiare suplimentare şi accesul corespunzător la tehnologii pertinente pot influenţa substanţial capacitatea lumii de a trata problema pierderii diversităţii biologice,

recunoscând, de asemenea, că sunt necesare măsuri speciale pentru a rezolva necesităţile ţărilor în curs de dezvoltare, inclusiv, asigurarea de noi resurse suplimentare financiare şi accesul corespunzător la tehnologii pertinente,

notând, în această privinţă, condiţiile speciale ale ţărilor cel mai puţin dezvoltate şi ale statelor insulare mici,

recunoscând că sunt necesare investiţii substanţiale pentru conservarea diversităţii biologice şi că există perspectiva unui domeniu larg de beneficii ecologice, economice şi sociale din aceste investiţii,

recunoscând că dezvoltarea economică şi socială şi eradicarea sărăciei sunt primele şi cele mai importante priorităţi pentru ţările în curs de dezvoltare,

conştiente de faptul că utilizarea durabilă şi conservarea diversităţii biologice sunt de importanţă majoră pentru rezolvarea necesităţilor de hrană, de sănătate şi a altor cerinţe ale populaţiei planetei în continuă creştere, motiv pentru care accesul la resurse genetice şi la tehnologii, cât şi împărţirea acestora sunt esenţiale,

notând că, în cele din urmă, conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice vor întări relaţiile de prietenie dintre state şi vor contribui la pacea umanităţii,

dorind lărgirea şi completarea acordurilor internaţionale existente privind conservarea diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor sale, şi

hotărâte să conserve şi să utilizeze durabil diversitatea biologică, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare,

au convenit după cum urmează:

ARTICOLUL 1 Obiective

Obiectivele prezentei convenţii, ce trebuie urmate în conformitate cu dispoziţiile sale pertinente, sunt conservarea diversităţii biologice, utilizarea durabilă a componentelor sale şi împărţirea corectă şi echitabilă a beneficiilor ce rezultă din utilizarea resurselor genetice, inclusiv prin accesul corespunzător la resursele genetice, prin transferul adecvat de tehnologii pertinente, ţinând cont de toate drepturile asupra acelor resurse şi tehnologii, şi prin finanţarea corespunzătoare.

ARTICOLUL 2 Utilizarea termenilor

În înţelesul prezentei convenţii:

Diversitatea biologică înseamnă variabilitatea organismelor vii din toate sursele, inclusiv, printre altele, a ecosistemelor terestre, marine şi a altor ecosisteme acvatice şi a complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, dintre specii şi a ecosistemelor.

Resursele biologice includ resurse genetice, organisme sau părţi din ele, populaţii sau orice alte componente biotice ale ecosistemelor având folosinţă sau valoare efectivă sau potenţială pentru umanitate.

Biotehnologie înseamnă orice aplicaţie tehnologică ce foloseşte sisteme biologice, organisme vii sau derivate din ele, pentru a realiza sau a modifica produse sau procese pentru utilizare specifică.

Ţara de origine a resurselor genetice înseamnă ţara care posedă acele resurse genetice în condiţii "in situ".

Ţara care asigură resurse genetice înseamnă ţara care furnizează resurse genetice luate din surse "in situ", inclusiv populaţii de specii sălbatice şi domestice, sau din surse "ex situ", care pot sau nu să-şi aibă originea în acea ţară.

Specii domestice sau cultivate înseamnă speciile la care a fost influenţat procesul de evoluţie de către oameni pentru a răspunde necesităţilor lor.

Ecosistem înseamnă un complex dinamic de comunităţi de plante, animale şi microorganisme şi mediul lor fără viaţă, care interacţionează ca o unitate funcţională.

Conservare "ex situ" înseamnă conservarea componentelor diversităţii biologice în afara habitatelor lor naturale.

Material genetic înseamnă orice material de origine vegetală, animală, microbiană sau altele care conţine unităţi funcţionale de ereditate.

Resurse genetice înseamnă materialul genetic de valoare actuală sau potenţială.

Habitat înseamnă locul sau tipul de loc unde există în mod natural un organism sau o populaţie.

Condiţii "in situ" înseamnă condiţiile în care resursele genetice există în cadrul ecosistemelor şi al habitatelor naturale şi, în cazul speciilor domestice şi cultivate, în mediul în care s-au dezvoltat caracterele lor distincte.

Conservare "in situ" înseamnă conservarea ecosistemelor şi habitatelor naturale şi menţinerea şi refacerea populaţiilor viabile de specii în mediul lor natural şi, în cazul speciilor domestice sau cultivate, în mediul în care şi-au dezvoltat caracterele lor distincte.

Zonă protejată înseamnă o zonă delimitată geografic care este desemnată sau reglementată şi administrată pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare.

Organizaţie de integrare economică regională înseamnă o organizaţie constituită din state suverane ale unei zone date, căreia statele membre i-au transferat competenţe cu privire la probleme guvernate de prezenta convenţie şi care a fost autorizată din timp, conform procedurilor sale interne, să semneze, să ratifice, să accepte, să aprobe sau să adere la aceasta.

Utilizare durabilă înseamnă utilizarea componentelor diversităţii biologice într-un mod şi ritm care să nu ducă la scăderea pe termen lung a diversităţii biologice, menţinându-i astfel potenţialul de a răspunde necesităţilor şi aspiraţiilor generaţiilor prezente şi viitoare.

Tehnologie include biotehnologia.

ARTICOLUL 3 Principiu

În conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu principiile dreptului internaţional, statele au dreptul suveran de a exploata propriile lor resurse, în conformitate cu propriile lor politici de mediu, şi responsabilitatea să asigure ca activităţile de sub jurisdicţia şi controlul lor să nu cauzeze prejudicii mediului altor state sau zonelor din afara limitelor jurisdicţiei lor naţionale.

ARTICOLUL 4 Domeniul de aplicare

Sub rezerva drepturilor altor state şi cu excepţia cazului în care se prevede altfel în mod expres în prezenta convenţie, dispoziţiile prezentei convenţii se aplică, pentru fiecare parte contractantă:

a) în cazul componentelor diversităţii biologice, în zonele din cadrul jurisdicţiei sale naţionale; şi

b) în cazul proceselor şi activităţilor efectuate sub jurisdicţia sau controlul său, indiferent unde apar efectele lor, în zona jurisdicţiei sale naţionale sau dincolo de limitele jurisdicţiei naţionale.

ARTICOLUL 5 Cooperare

Fiecare parte contractantă, în măsura posibilităţilor şi în funcţie de necesităţi, va coopera direct sau, unde este cazul, prin organizaţii internaţionale competente, cu alte părţi contractante în domenii din afara jurisdicţiei naţionale şi în alte probleme de interes reciproc, pentru conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice.

ARTICOLUL 6 Măsuri generale pentru conservare şi utilizare durabilă

Fiecare dintre părţile contractante, în funcţie de condiţiile specifice şi posibilităţi:

a) va elabora strategii, planuri şi programe naţionale pentru a asigura conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice sau va adapta în acest scop strategiile, planurile şi programele existente ţinând seama, printre altele, de măsurile stabilite în prezenta convenţie, importante pentru partea contractantă în cauză; şi

b) va integra, în măsura posibilităţilor şi în funcţie de necesităţi, conservarea şi utilizarea durabilă, a diversităţii biologice în planurile, programele şi politicile sectoriale şi intersectoriale pertinente.

ARTICOLUL 7 Identificare şi monitorizare

Fiecare parte contractantă, în măsura posibilităţilor şi în funcţie de necesităţi, în special pentru obiectivele art. 8-10:

a) va identifica componentele diversităţii biologice importante pentru conservarea şi utilizarea sa durabilă, având în vedere lista indicatoare de categorii din anexa nr. I;

b) va monitoriza, prin prelevare de eşantioane şi alte tehnici, componentele diversităţii biologice identificate conform subparagrafului a) de mai sus, acordând atenţie specială celor care necesită măsuri de conservare urgentă şi celor care oferă cel mai ridicat potenţial pentru utilizare durabilă;

c) va identifica procesele şi categoriile de activităţi care au sau este foarte probabil să aibă impact negativ semnificativ asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice şi va monitoriza efectele lor prin prelevare de eşantioane şi alte tehnici; şi

d) va întreţine şi organiza, prin orice sistem, datele obţinute din activităţile de identificare şi monitorizare, conform subparagrafelor a), b) şi c) de mai sus.

ARTICOLUL 8 Conservare "in situ"

În măsura posibilităţilor şi în funcţie de necesităţi, fiecare parte contractantă:

a) va stabili un sistem de zone protejate sau zone unde sunt necesare măsuri speciale pentru conservarea diversităţii biologice;

b) va elabora, unde este necesar, linii directoare pentru selectarea, stabilirea şi administrarea zonelor protejate sau a zonelor unde trebuie luate măsuri speciale pentru conservarea diversităţii biologice;

c) va reglementa sau administra resursele biologice importante pentru conservarea diversităţii biologice, în interiorul sau în afara zonelor protejate, pentru a le asigura conservarea şi utilizarea durabilă;

d) va promova protecţia ecosistemelor, habitatelor naturale şi menţinerea populaţiilor viabile de specii în mediul natural;

e) va promova dezvoltarea durabilă şi ecologic raţională în zonele adiacente zonelor protejate, în vederea asigurării unei protecţii sporite a acestor zone;

f) va reface şi reconstrui ecosistemele degradate şi va promova recuperarea speciilor ameninţate, printre altele, prin dezvoltarea şi implementarea de planuri şi alte strategii de administrare;

g) va stabili sau menţine mijloace de reglementare, administrare sau control al riscurilor legate de utilizarea şi eliberarea de organisme vii şi modificate, rezultate din biotehnologie, care ar putea avea impact negativ asupra mediului, care ar putea afecta conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice, luând în considerare şi riscurile asupra sănătăţii umane;

h) va preveni introducerea, va controla sau eradica acele specii străine care ameninţă ecosisteme, habitate sau alte specii;

i) va face eforturi pentru a asigura condiţiile necesare compatibilităţii dintre utilizările actuale şi conservarea diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor sale;

j) conform legislaţiei sale naţionale, va respecta, va menţine şi va păstra cunoştinţele, inovaţiile şi practicile comunităţilor indigene şi locale cu stiluri de viaţă tradiţionale necesare pentru conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice şi va promova aplicarea lor mai largă, cu aprobarea şi implicarea deţinătorilor de astfel de cunoştinţe, inovaţii sau practici şi va încuraja împărţirea echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea unor astfel de cunoştinţe, inovaţii şi practici;

k) va dezvolta sau menţine legislaţia necesară şi/sau alte prevederi regulamentare pentru protecţia speciilor sau populaţiilor ameninţate;

l) în cazul în care un efect negativ semnificativ asupra diversităţii biologice a fost determinat conform art. 7, va reglementa sau controla procesele şi categoriile de activităţi în cauză; şi

m) va coopera în asigurarea de suport financiar sau orice alt suport pentru conservarea "in situ", subliniată la subparagrafele a)-l) de mai sus, în special pentru ţările în curs de dezvoltare.

ARTICOLUL 9 Conservare "ex situ"

Fiecare parte contractantă, în măsura posibilităţilor şi în funcţie de necesităţi, în special în scopul completării măsurilor "in situ":

a) va adopta măsuri pentru conservarea "ex situ" a componentelor diversităţii biologice, de preferinţă în ţara de origine a acestor componente;

b) va stabili şi menţine facilităţi pentru conservarea "ex situ" şi cercetarea plantelor, animalelor şi microorganismelor, de preferinţă în ţara de origine a resurselor genetice;

c) va adopta măsuri pentru recuperarea şi refacerea speciilor ameninţate şi pentru reintroducerea lor în habitatele naturale, în condiţii adecvate;

d) va reglementa şi administra colectarea de resurse biologice din habitate naturale în scopul conservării "ex situ", astfel încât să nu se ameninţe ecosisteme şi populaţii de specii "in situ", cu excepţia cazului în care sunt necesare măsuri speciale "ex situ", conform subparagrafului c) de mai sus; şi

e) va coopera pentru asigurarea suportului financiar şi de alt tip pentru conservarea "ex situ", subliniată la subparagrafele a)-d) de mai sus şi pentru crearea şi menţinerea mijloacelor de conservare "ex situ" în ţările în curs de dezvoltare.

ARTICOLUL 10 Utilizarea durabilă a componentelor
diversităţii biologice

În măsura posibilităţilor şi în funcţie de necesităţi, fiecare parte contractantă:

a) va integra cerinţele conservării şi utilizării durabile a resurselor biologice în luarea deciziilor la nivel naţional;

b) va adopta măsuri legate de utilizarea resurselor biologice pentru a evita sau a reduce impactul negativ asupra diversităţii biologice;

c) va proteja şi încuraja utilizarea curentă a resurselor biologice, în conformitate cu practicile culturale tradiţionale care sunt compatibile cu conservarea şi utilizarea durabilă;

d) va ajuta populaţiile locale în dezvoltarea şi implementarea acţiunilor de reconstrucţie ecologică în zonele degradate unde s-a redus diversitatea biologică; şi

e) va încuraja cooperarea dintre autorităţile sale guvernamentale şi sectorul său privat în dezvoltarea de metode pentru utilizarea durabilă a resurselor biologice.

ARTICOLUL 11 Măsuri stimulative

În măsura posibilităţilor şi în funcţie de necesităţi, fiecare parte contractantă va adopta măsuri sigure din punct de vedere economic şi social care să acţioneze ca stimulente pentru conservarea şi utilizarea durabilă a componentelor diversităţii biologice.

ARTICOLUL 12 Cercetare şi instruire

Luând în considerare necesităţile speciale ale ţărilor în curs de dezvoltare, părţile contractante:

a) vor stabili şi menţine programe pentru educare şi instruire ştiinţifică şi tehnică cu privire la măsurile de identificare, conservare şi utilizare durabilă a diversităţii biologice şi a componentelor sale şi vor asigura sprijin pentru astfel de programe de educare şi instruire pentru necesităţile specifice ale ţărilor în curs de dezvoltare;

b) vor promova şi încuraja cercetarea care contribuie la conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice, în special în ţările în curs de dezvoltare, între altele, în conformitate cu deciziile conferinţei părţilor, ţinând cont de recomandările organului subsidiar pentru consultare ştiinţifică, tehnică şi tehnologică; şi

c) respectând dispoziţiile art. 16, 18 şi 20, vor promova şi vor coopera la utilizarea progreselor ştiinţifice privind diversitatea biologică, pentru a pune la punct metodele de conservare şi utilizare durabilă a resurselor biologice.

se încarcă...