Act Internațional

Convenția privind concilierea și arbitrajul în cadrul Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa din 15.12.1992 *)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 13.03.1996

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 2

Cumpără forma actualizată

*) Traducere.

Statele-părți la această convenție, fiind state participante la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa,

conștiente de obligația lor, potrivit art. 2 paragraful 3 și art. 33 ale Cartei Națiunilor Unite, de a soluționa diferendele dintre ele în mod pașnic,

subliniind că ele nu intenționează în nici un fel să aducă atingere competenței altor instituții sau mecanisme existente, inclusiv Curtea Internațională de Justiție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Curtea de Justiție a Comunităților Europene și Curtea Permanentă de Arbitraj,

reafirmând angajamentul lor solemn de a-și soluționa diferendele prin mijloace pașnice și hotărârea lor de a institui mecanisme pentru soluționarea diferendelor dintre statele participante,

reamintind că aplicarea integrală a tuturor principiilor și angajamentelor C.S.C.E. constituie, prin ea însăși, un element esențial în prevenirea diferendelor dintre statele participante la C.S.C.E.,

preocupate să întărească și să îndeplinească angajamentele cuprinse, în special, în Raportul Reuniunii de experți privind soluționarea pașnică a diferendelor, adoptat la La Valletta, și aprobat de către Consiliul Miniștrilor Afacerilor Externe ai C.S.C.E. la întâlnirea sa de la Berlin din 19-20 iunie 1991,

au convenit după cum urmează:

CAPITOLUL I Dispoziții generale

ARTICOLUL 1 Înființarea Curții

Se înființează Curtea de Conciliere și Arbitraj pentru a soluționa, prin conciliere și, când va fi cazul, prin arbitraj, diferendele care îi vor fi supuse în conformitate cu prevederile acestei convenții.

ARTICOLUL 2 Comisii de conciliere și tribunale arbitrale

1. Concilierea va fi făcută de Comisia de conciliere constituită pentru fiecare diferend. Comisia va fi compusă din conciliatori desemnați de pe o listă întocmită potrivit prevederilor art. 3.

2. Arbitrajul va fi făcut de către Tribunalul arbitral constituit pentru fiecare diferend. Tribunalul arbitral va fi compus din arbitri desemnați de pe o listă întocmită potrivit prevederilor art. 4.

3. Conciliatorii și arbitrii, împreună, vor constitui Curtea de conciliere și arbitraj în cadrul C.S.C.E., denumită în continuare Curtea.

ARTICOLUL 3 Desemnarea conciliatorilor

1. Fiecare stat-parte la această convenție va desemna, în termen de două luni de la intrarea ei în vigoare, doi conciliatori, dintre care cel puțin unul este cetățean al statului care l-a desemnat. Celălalt conciliator poate fi cetățean al altui stat participant la C.S.C.E. Statul care devine parte la această convenție, după intrarea ei în vigoare, își va desemna conciliatorii în termen de două luni după intrarea în vigoare a convenției în privința sa.

2. Conciliatorii trebuie să fie persoane care dețin sau au deținut funcții înalte pe plan internațional sau național și care posedă competențe recunoscute în domeniul dreptului internațional, al relațiilor internaționale sau al soluționării diferendelor.

3. Conciliatorii vor fi desemnați pentru o perioadă de 6 ani, care poate fi reînnoită. Statul care i-a desemnat nu poate dispune încheierea funcțiilor lor în cursul mandatului. În caz de deces, demisie sau imposibilitate de a acționa, constatată de Biroul Curții, statul în cauză va desemna un nou conciliator, pentru perioada de timp rămasă din mandatul predecesorului.

4. La expirarea mandatului lor, conciliatorii vor continua să se ocupe de cazurile cu care au fost sesizați.

5. Numele conciliatorilor vor fi notificate grefierului, care le va înscrie într-o listă ce va fi comunicată Secretariatului C.S.C.E. pentru a fi transmisă statelor participante la C.S.C.E.

ARTICOLUL 4 Desemnarea arbitrilor

1. Fiecare stat parte la această convenție va desemna, în termen de două luni de la intrarea ei în vigoare, un arbitru și un supleant, care pot fi cetățeni ai acestui stat sau ai oricărui alt stat participant la C.S.C.E. Statul care devine parte la această convenție, după intrarea ei în vigoare, va desemna un arbitru și un supleant în termen de două luni de la intrarea în vigoare a convenției în privința sa.

2. Arbitrii și supleanții lor trebuie să întrunească condițiile cerute de țările lor pentru exercitarea celor mai înalte funcții judiciare sau să fie jurisconsulți, având o competență recunoscută în domeniul dreptului internațional.

3. Arbitrii și supleanții lor sunt desemnați pentru un mandat de 6 ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Statul-parte care i-a desemnat nu poate dispune încetarea funcțiilor lor în cursul mandatului. În caz de deces, demisie sau imposibilitate de a acționa, constatată de Biroul Curții, arbitrul va fi înlocuit de supleantul său.

4. Dacă un arbitru și supleantul său decedează, demisionează sau sunt, ambii, în imposibilitate de a acționa, faptul fiind constatat de Birou, se va proceda la noi desemnări potrivit paragrafului 1. Noul arbitru și supleantul său vor încheia mandatul predecesorilor.

5. Regulamentul Curții poate prevedea reînnoirea parțială a arbitrilor și a supleanților lor.

6. La expirarea mandatului lor, arbitrii vor continua să se ocupe de cazurile cu care au fost sesizați.

7. Numele arbitrilor vor fi notificate grefierului, care le va înscrie pe o listă ce va fi comunicată Secretariatului C.S.C.E., pentru a fi transmisă statelor participante la C.S.C.E.

ARTICOLUL 5 Independența membrilor Curții și a grefierului

Conciliatorii, arbitrii și grefierul își vor exercita funcțiile în deplină independență. Înainte de a-și prelua funcțiile, ei vor face o declarație prin care se vor angaja să-și exercite funcțiile în mod imparțial și potrivit conștiinței lor.

ARTICOLUL 6 Privilegii și imunități

Conciliatorii, arbitrii, grefierul, precum și agenții și consilierii părților în litigiu se vor bucura, pe timpul cât își îndeplinesc funcțiile pe teritoriul statelor părți la această convenție, de privilegiile și de imunitățile acordate persoanelor care îndeplinesc funcții similare în cadrul Curții Internaționale de Justiție.

ARTICOLUL 7 Biroul Curții

1. Biroul Curții va fi format din președinte, un vicepreședinte și trei membri.

2. Președintele Curții va fi ales de către membrii Curții, reuniți în colegiu. Președintele prezidează Biroul.

3. Conciliatorii și arbitrii vor alege, în cadrul colegiilor lor respective, doi membri ai Biroului și pe supleanții acestora.

4. Biroul își va alege vicepreședintele dintre membrii săi. Vicepreședintele va fi ales dintre conciliatori, dacă președintele este un arbitru, și dintre arbitri, dacă președintele este un conciliator.

5. Regulamentul Curții va stabili modalitățile pentru alegerea președintelui, a celorlalți membrii ai Biroului și a supleanților acestora.

ARTICOLUL 8 Procedura de luare a deciziilor

1. Deciziile Curții vor fi luate cu votul majorității membrilor care participă la vot. Membrii care se abțin nu sunt considerați ca participanți la vot.

2. Deciziile Biroului vor fi luate cu votul majorității membrilor săi.

3. Deciziile comisiilor de conciliere și cele ale tribunalelor arbitrale vor fi luate cu votul majorității membrilor lor, care nu au dreptul de a se abține de la vot.

4. În caz de vot egal, votul președintelui va prevala.

ARTICOLUL 9 Grefierul

Curtea își va numi grefierul și va putea să prevadă numirea altor funcționari necesari. Statutul personalului grefei va fi elaborat de Birou și va fi adoptat de către statele-părți la prezenta convenție.

ARTICOLUL 10 Sediul

1. Sediul Curții este stabilit la Geneva.

2. La cererea părților în litigiu și cu acordul Biroului Curții, o comisie de conciliere sau un tribunal arbitral se pot întruni în afara sediului Curții.

ARTICOLUL 11 Regulamentul Curții

1. Curtea va adopta propriul său regulament, care va fi supus aprobării statelor-părți la prezenta convenție.

2. Regulamentul Curții va stabili, în special, regulile de procedură care trebuie aplicate de către comisiile de conciliere și de tribunalele arbitrale, constituite în conformitate cu prezenta convenție. El va preciza de la care dintre aceste reguli nu se va putea deroga, prin acordul părților în litigiu.

ARTICOLUL 12 Limbile de lucru

Regulamentul Curții va stabili regulile aplicabile în privința limbilor de lucru.

ARTICOLUL 13 Protocol financiar

Cu excepția prevederilor art. 17, toate cheltuielile Curții vor fi suportate de statele-părți la prezenta convenție.

Dispozițiile privind calcularea cheltuielilor, întocmirea și aprobarea bugetului anual al Curții, repartizarea cheltuielilor între statele-părți la această convenție, verificarea conturilor Curții și problemele conexe vor fi cuprinse într-un protocol financiar, care va fi adoptat de către Comitetul Înalților Funcționari. Un stat este legat de protocol în momentul când devine parte la convenție.

ARTICOLUL 14 Raport periodic

Biroul va prezenta, anual, Consiliului C.S.C.E., prin Comitetul Înalților Funcționari, un raport asupra activităților desfășurate în baza prezentei convenții.

ARTICOLUL 15 Notificarea cererilor de conciliere sau de arbitraj

Grefierul Curții va informa Secretariatul C.S.C.E. despre toate cererile de conciliere sau de arbitraj, pentru a fi comunicate imediat statelor participante la C.S.C.E.

ARTICOLUL 16 Comportarea părților; măsurile provizorii

1. În timpul procedurii, părțile în litigiu se vor abține de la orice acțiune care ar putea agrava situația sau care ar putea îngreuna ori împiedica soluționarea diferendului.

2. Comisia de conciliere poate atrage atenția părților în litigiul cu care a fost sesizată asupra măsurilor pe care le-ar putea lua pentru a preveni agravarea diferendului și pentru ca soluționarea acestuia să nu devină mai dificilă.

3. Tribunalul arbitral, constituit pentru a soluționa un diferend, poate indica măsurile provizorii care ar trebui să fie luate de către părțile în litigiu, în conformitate cu prevederile paragrafului 4 al art. 26.

ARTICOLUL 17 Cheltuielile de procedură

Părțile în litigiu și orice parte intervenientă își vor suporta, fiecare, propriile cheltuieli de procedură.

CAPITOLUL II Competența

ARTICOLUL 18 Competența comisiei și a tribunalului

1. Orice stat parte la prezenta convenție poate supune unei comisii de conciliere orice diferend cu un alt stat parte, care nu a putut fi soluționat, într-o perioadă de timp rezonabilă, prin negocieri.

2. Un diferend poate fi supus unui tribunal arbitral în condițiile prevăzute la art. 26.

ARTICOLUL 19 Menținerea mijloacelor existente de soluționare

1. Comisia de conciliere sau tribunalul arbitral constituite pentru soluționarea unui diferend va înceta examinarea acestuia:

a) dacă, înainte de sesizarea comisiei sau a tribunalului, acest diferend a fost supus unei curți sau unui tribunal a cărui competență părțile în litigiu sunt obligate să o accepte sau, dacă o asemenea instanță a pronunțat deja o hotărâre asupra fondului acestui diferend;

b) dacă părțile în litigiu au acceptat, dinainte, competența exclusivă a unui organ jurisdicțional, altul decât tribunalul prevăzut de prezenta convenție, și dacă acest organ este competent să decidă, cu forță obligatorie, asupra diferendului ce i-a fost supus, sau dacă părțile în litigiu au convenit să caute soluționarea acestuia exclusiv prin alte mijloace.

2. Comisia de conciliere, constituită pentru soluționarea unui diferend, încetează examinarea acestuia chiar și după ce a fost sesizată, dacă una sau toate părțile în litigiu supun diferendul unei curți sau unui tribunal a cărui competență părțile respective sunt obligate să o accepte.

3. Comisia de conciliere va suspenda examinarea diferendului dacă, mai înainte, acesta a fost supus altui organ care are competență să formuleze propuneri cu privire la acest diferend. Dacă prin acest demers anterior nu se ajunge la soluționarea diferendului, comisia își va relua lucrările, la cererea părților în litigiu sau a uneia dintre ele, sub rezerva prevederilor paragrafului 1 al art. 26.

4. Un stat poate, în momentul semnării sau ratificării convenției, sau al aderării la aceasta, să facă o rezervă pentru a asigura compatibilitatea mecanismului de soluționare a diferendelor, instituit de această convenție, cu alte mijloace de soluționare a diferendelor care rezultă din angajamentele internaționale aplicabile acestui stat.

5. Dacă, în orice moment, părțile reușesc să soluționeze diferendul, comisia sau tribunalul scoate cauza de pe rol, după ce a primit o confirmare scrisă de la toate părțile că ele au soluționat diferendul.

6. Orice dezacord între părțile în litigiu cu privire la competența comisiei sau a tribunalului este soluționat de comisie sau de tribunal.

CAPITOLUL III Concilierea

ARTICOLUL 20 Cererea pentru constituirea unei comisii de conciliere

1. Orice stat-parte la prezenta convenție poate adresa grefierului o cerere pentru a solicita constituirea unei comisii de conciliere pentru soluționarea unui diferend între el și unul sau mai multe state-părți. Două sau mai multe state-părți pot, de asemenea, să adreseze grefierului o cerere comună.

2. Constituirea unei comisii de conciliere poate fi cerută, de asemenea, prin acordul a două sau mai multe state părți sau între unul sau mai multe state-părți și unul sau mai multe state participante la C.S.C.E. Acordul trebuie să fie notificat grefierului.

ARTICOLUL 21 Constituirea comisiei de conciliere

1. Fiecare parte în litigiu va numi un conciliator de pe lista conciliatorilor, stabilită în conformitate cu art. 3, pentru a face parte din comisia de conciliere.

2. Când mai mult de două state sunt părți la același diferend, părțile care au aceleași interese se pot înțelege să numească un singur conciliator. Dacă nu procedează în acest sens, fiecare dintre cele două părți în litigiu va numi un număr egal de conciliatori, până la un maximum stabilit de Birou.

3. Orice stat care este parte la un diferend supus unei comisii de conciliere, fără a fi parte la această convenție, poate numi, pentru a face parte din comisie, o persoană aleasă fie de pe lista de conciliatori stabilită în conformitate cu art. 3, fie dintre cetățenii unui stat participant la C.S.C.E. În acest caz, aceștia din urmă vor avea, în scopul examinării diferendului, aceleași drepturi și aceleași obligații ca și ceilalți membri ai comisiei. Ei își vor exercita funcțiile în deplină independență și vor face declarația cerută de art. 5, înainte de a-și ocupa locurile în comisie.

4. Imediat după primirea cererii sau a acordului prin care părțile în litigiu solicită constituirea unei comisii de conciliere, președintele Curții va consulta părțile în litigiu în privința componenței restului comisiei.

5. Biroul va numi alți trei conciliatori pentru a face parte din comisia de conciliere. Acest număr poate fi majorat sau redus de către Birou, cu condiția să fie impar. Membrii Biroului și supleanții lor, care se află pe lista conciliatorilor, pot fi numiți pentru a face parte din comisie.

6. Comisia de conciliere își alege președintele din rândul membrilor numiți de Birou.

7. Regulamentul Curții va stabili regulile aplicabile pentru situația în care, la începutul sau în cursul procedurii, unul dintre membrii numiți să facă parte din comisie este recuzat, nu poate sau refuză să participe.

8. Orice problemă în legătură cu aplicarea acestui articol va fi soluționată de către Birou ca o chestiune preliminară.

ARTICOLUL 22 Procedura de constituire a unei comisii de conciliere

1. Dacă constituirea unei comisii de conciliere este solicitată pe calea unei cereri, cererea va enunța obiectul diferendului, partea sau părțile împotriva cărora este formulată cererea și numele conciliatorului sau ale conciliatorilor numiți de către partea sau părțile solicitante. Cererea va indica, pe scurt, și mijloacele de soluționare la care s-a recurs anterior.

2. De îndată ce s-a primit o cerere, grefierul o va notifica celeilalte sau celorlalte părți în litigiu menționate în cerere. Cealaltă parte sau celelalte părți dispun de un termen de 15 zile de la notificare pentru a numi pe conciliatorul sau pe conciliatorii care vor face parte din comisia de conciliere. Dacă, în acest termen, una sau mai multe părți în litigiu nu au ales membrul sau membrii comisiei pe care au dreptul să-i numească, Biroul va numi numărul corespunzător de conciliatori. Această numire se va face dintre conciliatorii desemnați în conformitate cu art. 3 de către partea sau de către fiecare dintre părțile în cauză sau, dacă aceste părți nu au desemnat încă conciliatori, dintre conciliatorii care nu au fost desemnați de către cealaltă parte sau de către celelalte părți în litigiu.

3. Dacă constituirea unei comisii de conciliere este cerută în baza unui acord, acordul trebuie să enunțe obiectul diferendului. Dacă nu există acord, în întregime sau în parte, asupra obiectului diferendului, fiecare parte își poate formula propria sa poziție în legătură cu obiectul acestuia.

4. În cazul în care constituirea comisiei de conciliere este cerută în baza unui acord, fiecare parte va notifica grefierului numele conciliatorului sau ale conciliatorilor pe care i-a numit să facă parte din comisie.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...