Back

Parlamentul României

Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 03.03.1992

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Disponibil şi în en

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Coordonarea, controlul şi atribuţiile

Art. 1. -

Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Parlament. Anual sau cînd Parlamentul hotărăşte, directorul Serviciului Român de Informaţii prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, potrivit legii.
Jurisprudență (1)

În vederea exercitării controlului concret şi permanent, se constituie o comisie comună a celor două Camere.

Organizarea, funcţionarea şi modalităţile de exercitare a controlului se stabilesc prin hotărîre adoptată de Parlament.

Art. 2. -

Serviciul Român de Informaţii organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României.

Art. 3. -

Serviciul Român de Informaţii asigură apărarea secretului de stat şi prevenirea scurgerii de date sau informaţii care, potrivit legii, nu pot fi divulgate.

În aplicarea prevederilor legale privind apărarea secretului de stat, Serviciul Român de Informaţii organizează şi execută transportul corespondenţei oficiale cu asemenea caracter pe întreg teritoriul României.

Art. 4. -

La cererea conducătorului instituţiei publice, regiei autonome sau societăţii comerciale, Serviciul Român de Informaţii verifică şi oferă date cu privire la persoanele care urmează să ocupe funcţii în respectivele unităţi, ce presupun accesul la informaţii şi activităţi cu caracter secret de stat sau care, potrivit legii, nu pot fi divulgate.

Sînt exceptaţi de la prevederile alin. 1 judecătorii, procurorii, funcţionarii publici din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Protecţie şi Pază, care îşi stabilesc măsuri proprii de apărare a secretului de stat, potrivit legii.

Art. 5. -

La cererea persoanelor fizice sau juridice din sectorul privat, Serviciul Român de Informaţii acordă asistenţă de specialitate pentru apărarea secretelor aflate în posesia acestora şi prevenirea scurgerii de date sau informaţii ce nu pot fi aduse la cunoştinţa publicului. Asistenţa de specialitate se acordă, contra cost, potrivit tarifelor convenite.

Asistenţa de specialitate se acordă gratuit persoanelor prevăzute la alin. 1, care execută comenzi pentru stat, în limita şi pe durata acestora, precum şi celor care desfăşoară activitate de cercetare ori de producţie în probleme sau cu privire la aspecte de interes naţional.

Art. 6. -

Prin unităţile sale, Serviciul Român de Informaţii:

a) execută activităţi informative şi tehnice de prevenire şi combatere a terorismului;

b) execută intervenţia antiteroristă asupra obiectivelor atacate sau ocupate de terorişti, în scopul capturării sau anihilării acestora, eliberării ostaticilor şi restabilirii ordinii legale. Intervenţia antiteroristă se realizează cu aprobarea Biroului executiv al Serviciului Român de Informaţii;

c) asigură protecţia antiteroristă a demnitarilor români şi străini, precum şi a altor persoane oficiale, conform normelor stabilite de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Serviciul Român de Informaţii concură la realizarea protecţiei antiteroriste a demnitarilor gardaţi de Serviciul de Protecţie şi Pază, în situaţia cînd aceştia sînt vizaţi de ameninţări cu acte de terorism.

Serviciul Român de Informaţii poate asigura protecţie antiteroristă şi altor persoane, la cererea acestora, potrivit tarifelor convenite.

Art. 7. -

Serviciul Român de Informaţii acţionează pentru descoperirea şi contracararea acţiunilor de iniţiere, organizare sau constituire pe teritoriul României a unor structuri informative care pot aduce atingere siguranţei naţionale, a activităţilor de aderare la acestea sau de sprijinire a lor în orice mod ori de confecţionare, deţinere sau folosire ilegală de mijloace de interceptare a comunicaţiilor, precum şi de culegere şi transmitere de informaţii cu caracter secret sau confidenţial.

Art. 8. -

Serviciul Român de Informaţii este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea şi stocarea informaţiilor privitoare la siguranţa naţională, în condiţiile legii.

Art. 9. - Modificări (1), Jurisprudență (1), Reviste (1)

În vederea stabilirii existenţei ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, cadre anume desemnate din Serviciul Român de Informaţii pot efectua, cu respectarea legii, verificări prin: solicitarea şi obţinerea de obiecte, înscrisuri sau relaţii oficiale de la instituţii publice; consultarea de specialişti ori experţi; primirea de sesizări sau note de relaţii, fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace tehnice; constatări personale, inclusiv prin operaţiuni tehnice.

Art. 10. - Modificări (1), Jurisprudență (1)

În situaţiile care constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României, Serviciul Român de Informaţii, prin cadre stabilite în acest scop, solicită procurorului eliberarea mandatului prevăzut de art. 13 din Legea privind siguranţa naţională a României pentru desfăşurarea activităţilor autorizate de acesta.

Art. 11. - Modificări (1), Acțiuni respinse (1), Reviste (1)

Activităţile prevăzute la art. 9 şi 10 se consemnează în acte de constatare care, întocmite cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, pot constitui mijloace de probă.

Art. 12. -

În cazul constatării unei infracţiuni flagrante la regimul siguranţei naţionale stabilit de lege, a unui atentat sau act terorist ori a unor tentative sau acte preparatorii la asemenea infracţiuni, dacă sînt pedepsite de lege, cadrele Serviciului Român de Informaţii pot reţine pe făptuitor, predîndu-l de îndată organelor judiciare competente împreună cu actul de constatare şi corpurile delicte.

La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din Serviciul Român de Informaţii pot acorda sprijin la realizarea unor activităţi de cercetare penală pentru infracţiuni privind siguranţa naţională.

Organele de urmărire penală au obligaţia să comunice Serviciului Român de Informaţii orice date sau informaţii privitoare la siguranţa naţională, rezultate din activitatea de urmărire penală.
Reviste (1)

Art. 13. - Modificări (1), Reviste (2)

Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest.

Art. 14. -

În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Serviciul Român de Informaţii colaborează cu Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Direcţia Generală a Vămilor, precum şi cu celelalte organe ale administraţiei publice.

Organele prevăzute la alin. 1 au obligaţia să-şi acorde reciproc sprijinul necesar în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege.

Art. 15. -

Cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Serviciul Român de Informaţii poate stabili relaţii cu organisme similare din străinătate.

CAPITOLUL II Organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii

Secţiunea 1 Consiliul director

Art. 16. -

Pentru îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin lege, Serviciul Român de Informaţii este condus de către Consiliul director, organ deliberativ, compus din directorul Serviciului Român de Informaţii, primul-adjunct al directorului, adjuncţii directorului, şefii unor unităţi centrale şi teritoriale.

Componenţa Consiliului director se stabileşte prin Regulamentul de funcţionare a Serviciului Român de Informaţii, iar încadrarea nominală a acestuia se face de către director.

Preşedintele Consiliului director este directorul Serviciului Român de Informaţii. În lipsa directorului, atribuţiile de preşedinte se îndeplinesc de primul-adjunct, iar în absenţa acestuia, de un adjunct al directorului anume desemnat.

Art. 17. -

Consiliul director al Serviciului Român de Informaţii se întruneşte, de regulă, trimestrial, şedinţele fiind convocate de preşedintele acestuia.

În caz de urgenţă, la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor săi sau la solicitarea directorului, Consiliul director se întruneşte ori de cîte ori este necesar.

Art. 18. -

Consiliul director al Serviciului Român de Informaţii îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărîri cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor.

Art. 19. -

La şedinţele Consiliului director pot fi invitaţi, după caz, reprezentanţi ai unor ministere sau altor organe ale administraţiei publice, interesate în examinarea problemelor supuse dezbaterii, precum şi specialişti din cadrul Serviciului Român de Informaţii sau din afara acestuia.

Art. 20. -

Pentru analizarea unor probleme de interes general privind siguranţa naţională, Consiliul director poate constitui colective de lucru cuprinzînd specialişti din cadrul Serviciului Român de Informaţii sau din afara acestuia. Desemnarea specialiştilor din afara Serviciului Român de Informaţii se va face cu acordul conducerilor organelor centrale respective.

Invitaţii şi specialiştii din afara Serviciului Român de Informaţii prevăzuţi la art. 19 şi la alin. 1 al prezentului articol se vor conforma dispoziţiilor legale privind apărarea secretului de stat.

Secţiunea a 2-a Biroul executiv al Consiliului director

Art. 21. - Jurisprudență (1)

Conducerea operativă a Serviciului Român de Informaţii şi asigurarea îndeplinirii hotărîrilor Consiliului director se realizează de Biroul executiv al acestuia.

Biroul executiv este alcătuit din director, primul-adjunct al directorului şi adjuncţii directorului.

Preşedintele Biroului executiv este directorul Serviciului Român de Informaţii.

Art. 22. -

Biroul executiv al Consiliului director al Serviciului Român de Informaţii se întruneşte bilunar, şedinţele fiind convocate de către director.

Dispoziţiile art. 18 şi art. 19 se aplică în mod corespunzător şi Biroului executiv.

Secţiunea a 3-a Directorul Serviciului Român de Informaţii

Art. 23. -

Serviciul Român de Informaţii este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţă comună, la propunerea Preşedintelui României, în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, care va prezenta un raport în faţa celor două Camere ale Parlamentului.

La numirea în funcţie, directorul depune în faţa Parlamentului următorul jurămînt: "Eu, .........., jur că voi îndeplini cu bună-credinţă şi nepărtinire, în deplinul respect al Constituţiei şi legilor ţării, atribuţiile ce-mi revin în calitate de director al Serviciului Român de Informaţii".

În executarea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, directorul emite, potrivit legii, ordine şi instrucţiuni.

Eliberarea din funcţie a directorului Serviciului Român de Informaţii se face de Parlament, în şedinţă comună a celor două Camere, la propunerea Preşedintelui României sau a cel puţin o treime din numărul total al deputaţilor ori al senatorilor.

Art. 24. -

Directorul Serviciului Român de Informaţii are un prim-adjunct, care este şi înlocuitorul legal al acestuia, precum şi 3 adjuncţi.

Prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii şi adjuncţii directorului au rang de secretari de stat şi sînt numiţi de Preşedintele României, la propunerea directorului Serviciului Român de Informaţii.

Secţiunea a 4-a Structura Serviciului Român de Informaţii

Art. 25. - Jurisprudență (2)

În componenţa Serviciului Român de Informaţii intră unităţi şi subunităţi, în concordanţă cu specificul activităţii sale, echivalente structurilor din ministere.
Jurisprudență (2)

Unităţile Serviciului Român de Informaţii sînt subordonate numai conducerii acestuia.

Art. 26. -

Structura, efectivele, mobilizarea rezerviştilor Serviciului Român de Informaţii, precum şi Regulamentul de funcţionare a acestuia se aprobă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Biroul executiv al Serviciului Român de Informaţii, în funcţie de nevoi, în limitele stabilite de lege şi ale efectivelor aprobate, propune Consiliului Suprem de Apărare a Ţării îmbunătăţirea structurilor Serviciului Român de Informaţii şi redistribuirea efectivelor.

CAPITOLUL III Personalul Serviciului Român de Informaţii

Art. 27. -

Personalul Serviciului Român de Informaţii se compune din cadre militare permanente şi salariaţi civili, care îndeplinesc atribuţii operative şi administrative.

Nu pot activa în Serviciul Român de Informaţii aceia care, făcînd parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii şi colaboratorii securităţii, precum şi foştii activişti ai partidului comunist, vinovaţi de fapte îndreptate împotriva drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Cadrele militare ale Serviciului Român de Informaţii au toate drepturile şi obligaţiile prevăzute, pentru militarii armatei române, de reglementările legale, statutele şi regulamentele militare.

Salariaţii civili sînt supuşi dispoziţiilor Codului muncii şi celorlalte prevederi legale şi regulamentare ale Serviciului Român de Informaţii.

Art. 28. - Modificări (1)

Ofiţerii operativi ai Serviciului Român de Informaţii îşi desfăşoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a siguranţei naţionale.

Serviciul Român de Informaţii va asigura protecţia şi încadrarea în alte unităţi sau compartimente de muncă a ofiţerilor operativi care, lucrînd acoperit, sînt desconspiraţi în împrejurări care exclud culpa acestora.

Art. 29. -

Personalul militar se constituie din absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt din sistemul propriu, cadre militare selecţionate şi transferate de la Ministerul Apărării Naţionale sau de la Ministerul de Interne, în baza cererilor nominale ale directorului, cu acordul miniştrilor respectivi, precum şi din specialişti chemaţi în cadrele active.

Personalul militar transferat de la Ministerul Apărării Naţionale, de la Ministerul de Interne sau din alte sectoare de activitate intră în subordinea exclusivă a conducerii Serviciului Român de Informaţii.

Art. 30. -

Selecţionarea, încadrarea, acordarea gradelor şi înaintarea în grad şi în funcţii, transferarea, trecerea în rezervă, încetarea sau desfacerea contractului de muncă se fac potrivit legii, Regulamentului de funcţionare a Serviciului Român de Informaţii, statutelor corpurilor ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor şi altor dispoziţii legale.

se încarcă...