Tribunalul de Primă Instanță al Comunităților Europene

Regulamentul de procedură al Tribunalului
Număr celex: 32015Q0423(01)Ò

În vigoare de la 23 aprilie 2015

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

sau autentifică-te

  •  
TRIBUNALUL,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 19,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 254 al cincilea paragraf,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a alineatul (1),

având în vedere Protocolul privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, în special articolul 19 al șaselea paragraf, articolul 63 și articolul 64 al doilea paragraf,

întrucât:

(1) Regulamentul de procedură din 2 mai 1991 a fost modificat în mai multe rânduri pentru a înzestra instanța, în mod succesiv, cu dispoziții care să îi permită să examineze în cele mai bune condiții cauzele de naturi diferite și din domenii din ce în ce mai variate.

(2) O revizuire completă a textului este necesară pentru a da o nouă coerență acestui ansamblu de norme, pentru a favoriza omogenitatea mecanismelor procedurale care reglementează contenciosul dedus judecății instanțelor Uniunii Europene, pentru a prezerva capacitatea instanței de a se pronunța într-un termen rezonabil, pentru a clarifica drepturile recunoscute părților, pentru a preciza așteptările pe care instanța le are de la reprezentanții părților și pentru a adapta un anumit număr de dispoziții în scopul de a se ține seama de anumite evoluții, inclusiv tehnologice, în ceea ce privește depunerea și notificarea actelor de procedură și de dificultățile întâlnite cu ocazia punerii lor în aplicare.

(3) Acțiunile introduse în domeniul proprietății intelectuale și recursurile formulate împotriva deciziilor Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene trebuie să fie supuse, din cauza particularităților lor, unor norme procedurale speciale cuprinse în titluri distincte, fiind în același timp reglementate, în rest, de dispozițiile procedurale aplicabile acțiunilor directe. Normele referitoare la acțiunile directe, la acțiunile în domeniul proprietății intelectuale și la recursuri constituie, așadar, structura acestui regulament.

(4) În lumina experienței dobândite, se constată, pe de altă parte, că este necesar să se completeze sau să se clarifice, în atenția justițiabililor, normele aplicabile fiecăreia dintre proceduri. Acestea privesc în special întinderea drepturilor conferite părților principale și cea a drepturilor recunoscute intervenienților sau, în cauzele de proprietate intelectuală, dobândirea statutului de intervenient și întinderea drepturilor acestuia din urmă. Respectarea principiului contradictorialității și necesitatea de prezervare, în anumite situații, a confidențialității unor informații sensibile, care sunt pertinente pentru soluționarea litigiului, fac obiectul unor dispoziții specifice. În ceea ce privește recursurile formulate împotriva deciziilor Tribunalului Funcției Publice, trebuie să se opereze, în plus, o distincție mai clară între recursurile formulate cu titlu principal și recursurile formulate cu titlu incident, subsecvente notificării unui recurs principal. Aceeași distincție trebuie operată, în ceea ce privește cauzele din domeniul proprietății intelectuale, între acțiunea inițială și acțiunea incidentă formulată de intervenient subsecvent notificării cererii de sesizare.

(5) Punerea în aplicare a anumitor proceduri a relevat complexitatea prea mare a acestora. Prin urmare, se impune simplificarea lor. În acest sens, normele de stabilire a limbii de procedură în cauzele de proprietate intelectuală asigură o mai mare previzibilitate a situațiilor în favoarea persoanelor interesate și un tratament simplificat din partea instanței. Normele referitoare la procedura de judecare în lipsă urmăresc să permită o soluționare mai promptă a cauzei, în interesul reclamantului, care, atunci când obține câștig de cauză, este expus riscului unei opoziții formulate de pârâtul judecat în lipsă.

(6) Din preocupare pentru o lizibilitate sporită, se impune, de asemenea, regruparea în titlul privind acțiunile directe a tuturor cererilor referitoare la hotărâri și ordonanțe, actualmente dispersate în mai multe titluri și capitole distincte din Regulamentul de procedură. De asemenea, pentru a favoriza lectura textului, procedurile ulterioare trimiterii spre rejudecare dispusă de Curtea de Justiție, fie după o anulare, fie după o reexaminare, sunt prezentate în unul și același titlu.

(7) Deși trebuie să facă față unui contencios din ce în ce mai abundent, instanța trebuie să continue să judece cauzele într-un termen rezonabil. Prin urmare, este esențial să fie continuate eforturile întreprinse în vederea reducerii duratei procedurilor desfășurate în fața sa, printre altele prin prevederea faptului că faza scrisă a procedurii în cauzele de proprietate intelectuală este limitată la un singur schimb de memorii, prin încadrarea cererilor de adaptare a concluziilor care figurează în cererea introductivă, prin scurtarea anumitor termene legale, prin simplificarea regimului intervenției, eliminându-se categoria intervențiilor care pot fi admise după expirarea termenului legal care urmează după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, prin prevederea posibilității ca Tribunalul să se pronunțe fără parcurgerea fazei orale a procedurii în acțiunile directe atunci când niciuna dintre părțile principale nu a solicitat organizarea unei ședințe de audiere a pledoariilor și atunci când Tribunalul se consideră suficient de lămurit de înscrisurile și mijloacele materiale de probă de la dosar, precum și a posibilității acestuia de a se pronunța fără parcurgerea fazei orale a procedurii în recursuri, prin extinderea competențelor decizionale ale președinților de cameră, și, în sfârșit, prin creșterea numărului de situații în care se statuează pe cale de simplă decizie.

(8) Din perspectiva aceluiași obiectiv, titlul referitor la organizarea Tribunalului este îmbogățit cu dispoziții care vizează printre altele să precizeze situațiile în care o cauză poate face obiectul unei reatribuiri și să extindă competențele judecătorului unic pentru a-i permite să judece cauze de proprietate intelectuală.

(9) Desfășurarea procesului cu respectarea principiului contradictorialității este confirmată prin afirmarea acestui principiu într-un articol specific, precum și printr-o încadrare normativă strictă a situațiilor în care prezervarea confidențialității anumitor informații furnizate de o parte principală care sunt indispensabile pentru pronunțarea asupra litigiului justifică, cu titlu excepțional, necomunicarea acestora din urmă celeilalte părți principale. De asemenea, dispoziții noi înzestrează instanța cu un cadru oficial pentru ipotezele de abținere sau de dezînvestire a unui judecător. Reforma vizează totodată să introducă în regulamentul de procedură unele dispoziții care existau anterior în Instrucțiunile practice pentru părți, precum cea referitoare la întinderea memoriilor, sau în Instrucțiunile pentru grefierul Tribunalului, precum cea referitoare la anonimat și cea care precizează condițiile în care un terț poate avea acces la dosarul cauzei.

(10) În sfârșit, lectura textului este facilitată de suprimarea anumitor norme desuete sau neaplicate, de numerotarea tuturor paragrafelor articolelor din prezentul regulament, de adăugarea unui titlu specific pentru fiecare articol și de o armonizare a termenilor,

cu acordul Curții de Justiție,

cu aprobarea dată de Consiliu la 10 februarie 2015,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...