Back

Parlamentul României

Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 06.01.1994

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. - Jurisprudență (1)

Se constituie Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", denumită în cele ce urmează rezervaţie, zonă de importanţă ecologică naţională şi internaţională, care cuprinde următoarele unităţi fizico-geografice: Delta Dunării, sărăturile Murighiol-Plopu, complexul lagunar Razim-Sinoe, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabilă, litoralul Mării Negre de la Braţul Chilia până la Capul Midia, apele maritime interioare şi marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv.

Limita continentală a rezervaţiei este reprezentată de contactul Podişului Dobrogean cu zonele umede şi palustre, potrivit anexei.

Art. 2. -

Prin rezervaţie a biosferei, în sensul prezentei legi, se înţelege zona geografică cu suprafeţele de uscat şi de ape, inclusiv terenuri aflate permanent sub ape, în care există elemente şi formaţiuni fizico-geografice, specii de plante şi animale care îi conferă o importanţă biogeografică, ecologică şi estetică deosebită, cu valoare de patrimoniu natural naţional şi universal, fiind supusă unui regim special de administrare în scopul protecţiei şi conservării acesteia, prin dezvoltarea aşezărilor umane şi organizarea activităţilor economice în corelare cu capacitatea de suport a mediului deltaic şi a resurselor sale naturale.

Art. 3. - Modificări (1)

Teritoriul rezervaţiei este delimitat, potrivit anexei, în următoarele zone:

a) zone cu regim de protecţie integrală;

b) zone tampon cu regim diferenţiat de protecţie în care se pot desfăşura unele activităţi umane, precum şi zone de reconstrucţie ecologică;

c) zone economice în care se pot desfăşura activităţi economice tradiţionale.

Zonele cu regim de protecţie integrală sunt protejate, în mod obligatoriu, de zone tampon.

Art. 4. - Modificări (4), Jurisprudență (1)

Pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes naţional al rezervaţiei, precum şi pentru refacerea şi protecţia unităţilor fizico-geografice definite la art. 1, se înfiinţează Administraţia Rezervaţiei, instituţie publică cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Tulcea în subordinea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

Conducerea Administraţiei Rezervaţiei este realizată de Consiliul ştiinţific, în subordinea căruia se află Colegiul executiv, ca organ de aplicare a hotărârilor Consiliului ştiinţific. Guvernatorul este preşedintele Consiliului ştiinţific şi al Colegiului executiv. Din Consiliul ştiinţific fac parte şi 3 personalităţi din teritoriu, propuse de Consiliul Judeţean Tulcea. Guvernatorul şi membrii Consiliului ştiinţific sunt numiţi de Guvern, la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, cu avizul prefectului judeţului Tulcea şi al Academiei Române.

Funcţia de guvernator este asimilată cu funcţia de subsecretar de stat.

Consiliul ştiinţific adoptă hotărâri în domeniile fundamentale ale rezervaţiei.

În componenţa Administraţiei Rezervaţiei funcţionează Corpul de inspecţie şi pază. Corpul de inspecţie şi pază realizează supravegherea întregului teritoriu al rezervaţiei şi sancţionează nerespectarea măsurilor de protecţie stabilite în statutul rezervaţiei.

Art. 5. -

Organizarea şi funcţionarea Administraţiei Rezervaţiei se stabilesc prin statut propriu, avizat de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi Academia Română şi aprobat de Guvern, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. La întocmirea statutului se va avea în vedere alinierea la cerinţele internaţionale în problema protecţiei şi reconstrucţiei mediului, precum şi la convenţiile internaţionale la care România este parte, privind exploatarea căilor navigabile ale Dunării şi a sectorului maritim aferent rezervaţiei.

La propunerea Administraţiei Rezervaţiei, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului emite norme tehnice privind desfăşurarea activităţii economico-productive, de turism şi agrement, pe teritoriul rezervaţiei, în vederea prevenirii poluării şi a perturbării echilibrului ecologic.

Art. 6. -

Administraţia Rezervaţiei are următoarele atribuţii:
Modificări (1)

a) evaluează starea ecologică a patrimoniului natural, organizează cercetarea ştiinţifică, asigură măsurile necesare conservării şi protecţiei genofondului şi biodiversităţii;
Modificări (1)

b) stabileşte şi aplică măsurile de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor deltaice;
Modificări (1)

c) identifică, delimitează şi propune Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului declararea zonelor funcţionale ale rezervaţiei;
Modificări (1)

d) evaluează starea resurselor naturale şi a nivelului de valorificare a acestora, în acord cu potenţialul lor de regenerare şi cu capacitatea de suport a ecosistemelor;
Modificări (1)

e) emite acordul şi autorizaţia de mediu privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor economico-productive, de turism şi agrement de către persoane fizice sau juridice, în concordanţă cu cerinţele conservării biodiversităţii şi a structurilor ecologice specifice;
Modificări (3)

f) exercită controlul asupra modului de aplicare a prevederilor autorizaţiilor prevăzute la lit. e);
Modificări (1)

g) sprijină şi protejează activităţile economice tradiţionale ale populaţiei locale;

h) avizează, sub raportul protecţiei ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism de pe teritoriul rezervaţiei, elaborate potrivit legii;
Modificări (1)

i) stabileşte, împreună cu titularul dreptului de administrare, locurile şi condiţiile de desfăşurare a activităţilor de vânătoare şi pescuit sportiv;
Modificări (1)

j) promovează activităţi de cercetare şi cooperare ştiinţifică internaţională;

k) organizează acţiunile de informare şi educaţie ecologică;

l) conlucrează cu Regia Autonomă a Apelor "Apele Române" în vederea gospodăririi apelor şi efectuării lucrărilor hidrotehnice necesare;
Modificări (4)

m) cooperează cu comisiile interdepartamentale şi comisiile judeţene de apărare împotriva calamităţilor sau catastrofelor;
Modificări (1)

n) colaborează cu autorităţile administraţiei publice pentru protejarea intereselor localnicilor, precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi a standardului de civilizaţie;
Modificări (3)

o) stabileşte, împreună cu Ministerul Transporturilor, regulile de circulaţie şi acces pe braţele Dunării pentru bărci, şalupe, nave fluviale şi maritime;
Modificări (2)

p) exercită activitatea de control cu privire la respectarea normelor de protecţie a mediului în porturi, la instalaţiile portuare din perimetrul rezervaţiei.
Modificări (2)

Art. 7. - Modificări (1)

Cheltuielile Administraţiei Rezervaţiei vor fi acoperite din subvenţii de la bugetul de stat, din donaţii şi din surse proprii,
Modificări (1)

Art. 8. -

Dreptul populaţiei locale din teritoriul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" de a păstra obiceiurile specifice locale şi activităţile economice tradiţionale este garantat.

Administraţia Rezervaţiei va asigura, după caz, prin compensaţii, continuitatea activităţilor economice tradiţionale.
Modificări (1)

Art. 9. -

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va aproba delimitarea zonelor funcţionale stabilite conform art. 3.

Art. 10. - Modificări (5), Derogări (1), Jurisprudență (2)

Suprafeţele terestre şi acvatice, inclusiv terenurile aflate permanent sub apă, care intră în componenţa Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", împreună cu resursele naturale pe care le generează, constituie patrimoniu natural, domeniu public de interes naţional, în administrarea directă a organului unic de conducere a rezervaţiei.
Derogări (1),

Sunt exceptate de la prevederile alin. 1 terenurile care se află în perimetrul rezervaţiei şi care, potrivit legii, sunt obiect al dreptului de proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice sau aparţin domeniului public ori privat local sau judeţean.

Persoanele fizice sau juridice care deţin, cu titlu de proprietate, terenuri pe teritoriul rezervaţiei sunt obligate să le gospodărească prin mijloace ecologice admise, tradiţionale sau recomandate de autorităţile ştiinţifice.

Pentru valorificarea resurselor terestre şi acvatice din zonele valorificabile economic, Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" propune Guvernului concesionarea, în condiţiile legii, a unor suprafeţe de terenuri şi ape agenţilor economici autorizaţi şi populaţiei locale, care are drept de preempţiune.

Art. 11. - Modificări (2), Acțiuni respinse (1)

Taxele de autorizare pentru organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de turism şi agrement pe teritoriul rezervaţiei se stabilesc, la propunerea Administraţiei Rezervaţiei, de consiliul judeţean.

Desfăşurarea de activităţi economico-productive, de turism şi agrement de către persoane fizice şi juridice, altele decât cele prevăzute la art. 10 alin. 4, se autorizează de Consiliul Judeţean Tulcea pe baza acordului şi autorizaţiei de mediu emise de Administraţia Rezervaţiei.
Modificări (3)

Art. 12. - Modificări (1), Jurisprudență (3)

Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:

1. executarea lucrărilor de amenajare şi construcţie, de orice natură ar fi ele, fără autorizaţia Administraţiei Rezervaţiei;

2. pescuitul sportiv în zone interzise sau în perioadele de prohibiţie;

3. recoltarea sau distrugerea ouălor păsărilor sălbatice, distrugerea cuiburilor sau a locurilor de cuibărit ale acestora;

4. producerea, prin orice mijloace, de zgomote intense în perimetrele zonelor de cuibărit sau de adăpost ale păsărilor, semnalizate în mod corespunzător;

5. pătrunderea ambarcaţiunilor uşoare în zone cu regim de protecţie integrală;

6. fotografierea sau filmarea în scop comercial fără plata taxelor legale;
Modificări (1)

7. vânarea păsărilor sălbatice admise la vânat:

a) fără plata taxei de autorizare a vânatului;

b) în zone interzise vânatului;

c) în perioadele de prohibiţie sau cu depăşirea numărului de piese autorizat pentru vânare de către Administraţia Rezervaţiei.

8. nerespectarea restricţiilor de viteză pe căile de navigaţie de pe cuprinsul rezervaţiei;

9. debarcarea de pasageri sau turişti în zone interzise, cu excepţia cazurilor de forţă majoră;

10. aruncarea în ape, împrăştierea pe teren sau depozitarea în locuri neautorizate a deşeurilor menajere;

11. camparea în zone interzise sau în altfel de condiţii decât cele autorizate de Administraţia Rezervaţiei;
Jurisprudență (1)

12. păşunatul pe terenuri ce constituie domeniul rezervaţiei, fără autorizaţie din partea Administraţiei Rezervaţiei;

13. recoltarea sau incendierea stufului, a papurii şi a fânului din zonele aparţinând patrimoniului natural ale rezervaţiei, fără autorizaţie din partea Administraţiei Rezervaţiei, cu excepţia recoltării stufului, papurii şi a fânului pentru necesităţile populaţiei locale;

14. vânarea sau capturarea mamiferelor sălbatice mici, admise la vânat:

a) fără plata taxei de autorizare a vânatului;

b) în zone interzise vânatului;

c) în perioadele de prohibiţie sau cu depăşirea numărului de piese autorizat pentru vânare de către Administraţia Rezervaţiei.

15. defrişarea vegetaţiei lemnoase din zonele aparţinând patrimoniului natural al rezervaţiei fără autorizaţie din partea Administraţiei Rezervaţiei sau cu încălcarea condiţiilor autorizate;

16. recoltarea, în scopul comercializării, din zonele care aparţin patrimoniului natural al rezervaţiei, a fructelor de pădure, a ciupercilor, plantelor medicinale şi a unor organisme acvatice, altele decât peştii, fără autorizaţie din partea Administraţiei Rezervaţiei;

17. păşunatul în zonele cu regim de protecţie ecologică integrală;

18. folosirea pe teritoriul Deltei, în agricultură şi silvicultură, a unor produse chimice şi utilaje de administrare a acestora, neautorizate de Administraţia Rezervaţiei sau cu nerespectarea condiţiilor autorizate, indiferent de proprietar;

19. deteriorarea malurilor naturale sau amenajate, a terenurilor şi a vegetaţiei prin deplasarea unor utilaje sau prin efectuarea unor lucrări;

20. tăierea sau deteriorarea arborilor declaraţi monumente ale naturii sau din zone cu regim de protecţie ecologică integrală, abandonarea utilajelor sau a ansamblurilor în locuri neamenajate, indiferent de proprietarul terenului;

21. recoltarea speciilor de plante declarate monumente ale naturii;

22. vânarea de căpriori şi de mistreţi:

a) fără plata taxei de autorizare a vânatului;

b) în zone interzise vânatului;

c) în perioadele de prohibiţie sau cu depăşirea numărului de piese şi a condiţiilor de vânare autorizate de Administraţia Rezervaţiei;

23. vânarea de păsări şi mamifere sălbatice ocrotite prin lege;

24. utilizarea de momeli toxice în scopul braconajului sau al distrugerii unor animale sălbatice pe teritoriul rezervaţiei;

25. pătrunderea cu nave de putere medie şi mare în zone interzise de pe teritoriul rezervaţiei;

26. deversarea de pe nave a deşeurilor de orice natură, cu excepţia celor considerate ca periculoase care se sancţionează potrivit art. 13 lit. h);

27. pescuitul industrial, în zonele care constituie patrimoniul natural al rezervaţiei, fără autorizaţie din partea Administraţiei Rezervaţiei sau cu încălcarea condiţiilor de autorizare;

28. pescuitul industrial cu traulere în interiorul zonei maritime de coastă, delimitată de izobata de 20 m;
Modificări (1)

29. neanunţarea imediată a poluărilor accidentale grave, de către cei care le-au cauzat, autorităţilor competente, precum şi neluarea măsurilor posibile pentru limitarea urmărilor acestora;

30. pescuitul industrial în perioadele de prohibiţie;

31. pescuitul sturionilor, în sectoarele dunărene de pe teritoriul rezervaţiei, fără autorizaţie sau cu încălcarea condiţiilor autorizate;

32. transportul, depozitarea, scufundarea sau neutralizarea deşeurilor periculoase pe teritoriul rezervaţiei;

33. organizarea şi desfăşurarea de activităţi economice, de turism şi agrement, în zone aparţinând patrimoniului natural ale rezervaţiei, fără autorizarea prealabilă din partea Administraţiei Rezervaţiei;

34. poluarea apelor şi a terenurilor de pe teritoriul rezervaţiei prin deversarea de ape uzate sau împrăştierea de deşeuri rezultate din activităţi economice.

se încarcă...