Back

Comisia Europeană

Decizia nr. 746/2014 de stabilire pentru perioada 2015-2019, în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a listei sectoarelor şi subsectoarelor considerate a fi expuse unui risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon [notificată cu numărul C(2014) 7809] (Text cu relevanţă pentru SEE) Număr celex: 32014D0746

În vigoare de la 18.11.2014

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă în varianta PDF sau Kindle

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, în special articolul 10a alineatul (13),

întrucât:

(1) Directiva 2003/87/CE prevede că licitaţia trebuie să fie principiul de bază pentru alocarea, începând din 2013, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră către operatorii instalaţiilor care intră sub incidenţa Schemei Uniunii de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră ("EU ETS"). Cu toate acestea, în perioada 2013-2020, operatorii eligibili continuă să primească certificate gratuite, în conformitate cu normele stabilite în Directiva 2003/87/CE şi în Decizia 2011/278/UE a Comisiei.

(2) Lipsa unui acord internaţional ambiţios privind schimbările climatice, care să urmărească limitarea creşterii temperaturii globale la 2 °C, poate submina efectele benefice ale acţiunilor întreprinse de Uniune. Lipsa unor măsuri obligatorii la nivel internaţional poate conduce la o creştere a emisiilor de gaze cu efect de seră în ţările terţe în care industria nu este supusă unor restricţii comparabile în ceea ce priveşte carbonul ("relocarea emisiilor de dioxid de carbon"). Pentru a preveni riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, Directiva 2003/87/CE prevede că, sub rezerva rezultatului negocierilor internaţionale, Comisia trebuie să stabilească o listă a sectoarelor şi subsectoarelor considerate a fi expuse unui risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon ("lista sectoarelor şi subsectoarelor"). Aceste sectoare şi subsectoare ar trebui să primească certificate gratuite reprezentând 100% din cantitatea stabilită conform Directivei 2003/87/CE şi Deciziei 2011/278/UE, sub rezerva aplicării factorului de corecţie transsectorial menţionat la articolul 10a alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE şi stabilit în anexa II la Decizia 2013/448/UE a Comisiei.

(3) În acest sens, Comisia a analizat măsura în care ţările terţe ce deţin o cotă decisivă din producţia globală în sectoarele şi subsectoarele incluse în lista referitoare la riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon se angajează ferm să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în sectoarele respective, precum şi dacă aceste angajamente sunt comparabile cu cele ale Uniunii şi sunt îndeplinite în aceleaşi termene. În plus, a fost examinată şi măsura în care eficienţa instalaţiilor situate în ţările respective este comparabilă cu eficienţa instalaţiilor situate în Uniune. Comisia a concluzionat că, în ceea ce priveşte angajamentul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, nu se poate stabili o comparabilitate suficientă şi, prin urmare, comparabilitatea eficienţei de reducere a emisiilor de dioxid de carbon nu este relevantă.

(4) Prima listă a sectoarelor şi subsectoarelor considerate a fi expuse unui risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon a fost elaborată în 2009 pentru anii 2013 şi 2014, prin Decizia 2010/2/UE a Comisiei.

(5) Evaluarea ar trebui să se bazeze pe o serie de criterii cantitative şi calitative şi pe datele din ultimii trei ani. În acest sens, Comisia a utilizat date din anii 2009, 2010 şi 2011, deoarece datele din 2012 erau disponibile numai pentru o parte din parametri.

(6) Pentru a întocmi lista sectoarelor şi subsectoarelor, Comisia a evaluat riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon din sectoare şi subsectoare la nivelul NACE-4 al Nomenclatorului statistic al activităţilor economice din Uniune stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului. NACE-4 este nivelul care defineşte sectoarele cu precizie, corespunzând unei disponibilităţi optime a datelor. Sectoarele sunt identificate la nivelul Nomenclatorului NACE printr-un cod de 4 cifre, iar subsectoarele sunt identificate la nivelul CPA sau Prodcom printr-un cod de 6 cifre sau, respectiv, de 8 cifre, corespunzând nomenclatorului bunurilor utilizat pentru statisticile privind producţia industrială în Uniune, care derivă direct din Nomenclatorul NACE.

(7) Sectoarele au fost evaluate mai întâi pe baza criteriilor cantitative stabilite la articolul 10a alineatele (15) şi (16) din Directiva 2003/87/CE. Pentru a aplica aceste criterii cantitative, Comisia a trebuit să determine suma costurilor suplimentare directe şi indirecte generate de punerea în aplicare a Directivei 2003/87/CE.

(8) Costurile suplimentare directe, generate de cantitatea de certificate pe care un sector trebuie să le cumpere dacă nu este considerat a fi expus unui risc semnificativ de relocare a emisiilor de dioxid de carbon, au fost calculate pe baza datelor privind emisiile directe de CO2 la nivel sectorial. Datele din Registrul de tranzacţii al Uniunii Europene ("EUTL") sunt considerate a fi cea mai precisă şi transparentă sursă de date privind emisiile de CO2 la nivel de instalaţie şi, prin urmare, au fost utilizate pentru a calcula costurile directe ale sectoarelor. Pentru sectoarele şi gazele cu efect de seră incluse în EU ETS de la 1 ianuarie 2013, nu sunt disponibile în EUTL date privind emisiile. Prin urmare, Comisia a utilizat în aceste cazuri datele privind emisiile directe de CO2 furnizate de statele membre în cadrul Măsurilor naţionale de punere în aplicare, elaborate în temeiul Deciziei 2011/278/UE.

(9) Pentru a determina costurile suplimentare indirecte, Comisia a colectat din statele membre date privind consumul de energie electrică la nivel sectorial, asigurându-se că, la diferitele coduri NACE, nu a avut loc nicio dublă contabilizare a energiei electrice consumate. Pentru a determina emisiile legate de producţia energiei electrice consumate de diferitele sectoare de pe lista sectoarelor şi subsectoarelor stabilită de Decizia 2010/2/UE, Comisia a utilizat factorul de emisie mediu, determinat pentru întregul mix energetic aferent producţiei de energie electrică, deoarece s-a considerat că acesta se bazează pe cele mai precise date. Acelaşi factor de emisie mediu a fost utilizat în evaluările care stau la baza prezentei decizii.

(10) De asemenea, pentru a determina costurile suplimentare directe şi indirecte, Comisia a trebuit să estimeze preţul mediu al carbonului. În vederea întocmirii primei liste a sectoarelor şi subsectoarelor, s-a utilizat pentru evaluări un preţ estimat al carbonului de 30 EUR pe tona de echivalent CO2. În perioada de aplicare a Deciziei 2010/2/UE, s-a înregistrat o diferenţă substanţială între preţul estimat al carbonului, utilizat pentru evaluări, şi preţul real al carbonului, acesta din urmă fiind considerabil mai scăzut. Cu toate acestea, în comunicarea sa intitulată "Un cadru pentru politica privind clima şi energia în perioada 2020-2030", Comisia a propus un obiectiv necondiţionat de reducere, până în 2030, a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% faţă de nivelul din 1990, precum şi un obiectiv corespunzător privind sursele regenerabile de energie. Comisia a propus, de asemenea, crearea în EU ETS a unei rezerve de stabilitate a pieţei. În aceste circumstanţe, este de aşteptat ca preţul carbonului să fie, în viitor, mai puternic influenţat de reducerea emisiilor pe termen mediu şi lung. Prin urmare, se consideră justificată utilizarea în continuare a unui preţ al carbonului de 30 EUR pe tona de echivalent CO2 pentru evaluările care stau la baza prezentei decizii.

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

se încarcă...