Back

Consiliul Uniunii Europene

Decizia nr. 415/2014 privind modalităţile de punere în aplicare de către Uniune a clauzei de solidaritate Număr celex: 32014D0415

În vigoare de la 01.07.2014

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă în varianta PDF sau Kindle

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 222 alineatul (3) prima teză,

având în vedere propunerea comună a Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate,

întrucât:

(1) Prezenta decizie vizează punerea în aplicare de către Uniune a articolului 222 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) (în continuare "clauza de solidaritate"). Aceasta nu vizează punerea în aplicare de către statele membre a clauzei de solidaritate în temeiul articolului 222 alineatul (2) din TFUE. În conformitate cu Declaraţia (nr. 37) privind articolul 222 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, un stat membru poate alege cel mai adecvat mijloc de a se achita de obligaţia sa de solidaritate faţă de alt stat membru.

(2) În temeiul articolului 222 alineatul (1) din TFUE, Uniunea şi statele membre acţionează în comun, în spiritul solidarităţii. Ar trebui urmărită coerenţa şi complementaritatea acţiunii Uniunii şi a statelor membre, în beneficiul statului membru care invocă respectiva clauză şi în scopul evitării suprapunerii eforturilor. Având în vedere că statele membre trebuie să se coordoneze în cadrul Consiliului pentru a se achita de obligaţiile lor de solidaritate în temeiul articolului 222 alineatul (2) din TFUE, ar trebui ca, în scopul punerii în aplicare de către Uniune a clauzei de solidaritate, să se prevadă mecanisme de coordonare în cadrul Consiliului.

(3) Mecanismele de coordonare în cadrul Consiliului ar trebui să se bazeze pe mecanismele integrate ale UE referitoare la un răspuns politic la criză (denumite în continuare "IPCR"), astfel cum au fost aprobate de Consiliu la 25 iunie 2013, în care se afirmă că IPCR sprijină, de asemenea, mecanismele de punere în aplicare a clauzei de solidaritate. Consiliul ar trebui să adapteze mecanismele IPCR, în special în cazul unei reexaminări.

(4) Punerea în aplicare de către Uniune a clauzei de solidaritate ar trebui să se bazeze într-o măsură cât mai mare posibil pe instrumentele existente, să sporească eficacitatea prin asigurarea unei coordonări mai bune şi prin evitarea suprapunerilor, să funcţioneze fără resurse suplimentare, să asigure o interfaţă simplă şi clară la nivelul Uniunii pentru statele membre şi să respecte competenţele instituţionale acordate fiecărei instituţii şi fiecărui serviciu ale Uniunii.

(5) Clauza de solidaritate solicită Uniunii să mobilizeze toate instrumentele aflate la dispoziţia sa. Printre instrumentele relevante se numără Strategia de securitate internă a Uniunii Europene, mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene instituit prin Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (denumit în continuare "mecanismul Uniunii"), Decizia nr. 1082/2013/UE a Parlamentului European şi a Consiliului şi structurile create în cadrul politicii de securitate şi apărare comune (PSAC).

(6) Domeniul de aplicare al modalităţilor de punere în aplicare de către Uniune a clauzei de solidaritate ar trebui să fie definit cu claritate.

(7) În ceea ce priveşte combaterea terorismului, cadrul strategic al acţiunii Uniunii Europene îl constituie Strategia UE de combatere a terorismului. Există diferite instrumente, cum sunt instrumentele care consolidează protecţia infrastructurilor critice de energie şi transporturi (1). De asemenea, au fost instituite acţiuni ca urmare a Comunicării Comisiei intitulată "Politica UE de combatere a terorismului: principale realizări şi viitoare provocări", ca de exemplu acţiunile care îmbunătăţesc cooperarea între autorităţile de aplicare a legii, consolidează acţiunile de prevenire a radicalizării, în special prin constituirea Reţelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare şi care limitează accesul teroriştilor la fonduri şi la explozivi (2), la materiale chimice, biologice, radiologice şi nucleare, precum şi acţiuni de consolidare a securităţii explozibililor.

(1) Astfel cum au fost identificate în Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice europene şi evaluarea necesităţii de îmbunătăţire a protecţiei acestora.

(2) Regulamentul (UE) nr. 98/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind comercializarea şi utilizarea precursorilor de explozivi.

(8) Pe baza unei solicitări politice la nivel înalt înaintate de statul (statele) membru (membre) în cauză şi cu sprijinul unui punct de contact unic la nivelul Uniunii, ar trebui să fie definite la nivelul Uniunii un mecanism de invocare şi un mecanism de eliminare treptată a modalităţilor prevăzute de prezenta decizie.

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

se încarcă...