Back

Parlamentul României

Legea privind tratatele nr. 590/2003

În vigoare de la 11.02.2004

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Definiţii şi tipuri de tratate

SECŢIUNEA 1 Definiţii

Art. 1. -

Pentru scopurile prezentei legi, prin:

a) tratat se înţelege actul juridic, indiferent de denumire sau de formă, care consemnează în scris un acord la nivel de stat, la nivel guvernamental sau la nivel departamental, având scopul de a crea, de a modifica ori de a stinge drepturi şi obligaţii juridice sau de altă natură, guvernat de dreptul internaţional public şi consemnat într-un instrument unic ori în două sau în mai multe instrumente conexe;

b) încheierea tratatelor se înţelege succesiunea de etape care trebuie urmate, ansamblul de activităţi care trebuie desfăşurate, precum şi ansamblul de proceduri şi reguli care trebuie respectate astfel încât tratatul să intre în vigoare pentru România;
Jurisprudență (1)

c) parafare se înţelege aplicarea iniţialelor numelor reprezentanţilor părţilor la negociere, în vederea autentificării, cu caracter provizoriu, a textului convenit sau adoptat în urma negocierilor;

d) semnare ad referendum se înţelege etapa facultativă a încheierii tratatelor, care constă în semnarea cu menţiunea ad referendum a unui tratat de către reprezentanţii părţilor prezente la negociere, în vederea fixării cu caracter provizoriu a textului convenit sau adoptat în urma negocierii;

e) depline puteri se înţelege documentul eliberat de Ministerul Afacerilor Externe, semnat de ministrul afacerilor externe şi învestit cu sigiliul de stat, potrivit reglementărilor şi practicii internaţionale, care consemnează aprobarea pentru participarea la negocieri, pentru semnarea tratatelor la nivel de stat sau de Guvern ori pentru participarea delegaţiilor române la reuniuni internaţionale;

f) ratificare se înţelege modalitatea de exprimare a consimţământului de a deveni parte la un tratat care a fost semnat de partea română, prin adoptarea unei legi de ratificare de către Parlament sau, în condiţiile legii, prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului;

g) aprobare se înţelege modalitatea de exprimare a consimţământului de a deveni parte la un tratat care a fost semnat de partea română, prin adoptarea unei hotărâri de aprobare de către Guvern;

h) aderare se înţelege modalitatea prin care se exprimă consimţământul de a deveni parte la un tratat multilateral care nu a fost semnat de partea română;

i) acceptare se înţelege modalitatea prin care se exprimă consimţământul de a deveni parte la un tratat multilateral care nu a fost semnat de partea română şi care prevede expres această modalitate;

j) rezervă se înţelege declaraţia unilaterală, oricare ar fi conţinutul sau denumirea sa, formulată cu ocazia semnării, ratificării, aprobării, aderării sau acceptării unui tratat multilateral, prin care se urmăreşte modificarea sau excluderea efectelor juridice ale anumitor prevederi ale acestuia pentru partea română, dacă tratatul nu interzice asemenea rezerve şi ele sunt conforme dreptului internaţional; pentru a produce efecte, rezervele formulate la semnare trebuie confirmate la ratificare sau la aprobare;

k) declaraţie se înţelege menţiunea formulată cu ocazia semnării, ratificării, aprobării, aderării sau acceptării unui tratat multilateral, prin care se interpretează unele prevederi ale tratatului de către partea română sau prin care partea română efectuează notificările cerute de tratat; declaraţiile formulate la semnare trebuie confirmate la ratificare sau la aprobare;

l) instrument de ratificare, aderare, acceptare sau aprobare se înţelege documentul prin care se consemnează ratificarea, aderarea, acceptarea sau aprobarea tratatelor;

m) elemente de identificare a tratatului se înţelege, în cazul tratatelor bilaterale, titlul acestora, data şi locul semnării, iar în cazul tratatelor multilaterale, titlul acestora, data şi locul adoptării şi/sau deschiderii spre semnare;

n) denunţare, renunţare, retragere se înţelege actul unilateral prin care partea română îşi manifestă voinţa de a nu mai fi legată prin tratat, conform dreptului internaţional;

o) contract de stat se înţelege o înţelegere încheiată de către statul sau Guvernul român, precum şi de ministere sau alte autorităţi ale administraţiei publice centrale cu alt stat, guvern, organizaţie internaţională, respectiv cu instituţii financiare sau alte entităţi ce nu au calitatea de subiect de drept internaţional în domeniul economic, comercial, financiar şi în alte domenii şi care nu este guvernată de dreptul internaţional public.

SECŢIUNEA a 2-a Categorii de tratate

Art. 2. -

(1) România, Guvernul României, precum şi ministerele şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, pentru care această atribuţie este expres prevăzută de legislaţia în vigoare, pot încheia tratate la nivel de stat, tratate la nivel guvernamental, respectiv tratate la nivel departamental.

(2) Tratatele prevăzute la alin. (1) se încheie cu respectarea principiilor fundamentale şi a celorlalte norme imperative ale dreptului internaţional, a dreptului comunitar, a normelor cutumiare internaţionale, a Constituţiei României, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

CAPITOLUL II Procedura încheierii tratatelor

SECŢIUNEA 1 Aprobarea iniţierii negocierilor

Art. 3. -

(1) Pentru aprobarea iniţierii negocierilor unui tratat la nivel de stat, Ministerul Afacerilor Externe, singur sau, după caz, împreună cu ministerul sau autoritatea administraţiei publice centrale care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), în competenţele căruia sau căreia se află domeniul principal reglementat prin tratat, elaborează un memorandum, care va fi avizat de către toate ministerele în competenţele cărora se află din punct de vedere substanţial celelalte domenii reglementate prin tratat şi însuşit de către Guvernul României prin semnătura primului-ministru, după care va fi înaintat spre aprobare Preşedintelui României.

(2) În cazul tratatelor la nivel de stat pentru care este necesară aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, aprobarea Preşedintelui României se va acorda după îndeplinirea procedurilor specifice prevăzute de legea pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi de reglementările acestuia.

(3) În cazul tratatelor multilaterale şi bilaterale la nivel de stat, inclusiv cu instituţii financiare internaţionale, cu caracter predominant tehnic, Ministerul Afacerilor Externe va fi doar avizator.

Art. 4. -

(1) Pentru aprobarea iniţierii negocierilor unui tratat la nivel guvernamental, respectiv la nivel departamental, ministerul sau autoritatea administraţiei publice centrale care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1), în competenţele căruia sau căreia se află domeniul principal reglementat prin tratat, denumit/denumită în continuare instituţie iniţiatoare, elaborează un memorandum, care va fi avizat întotdeauna de către Ministerul Afacerilor Externe, precum şi de către toate ministerele în competenţele cărora se află, din punct de vedere substanţial, celelalte domenii reglementate prin tratat şi care se înaintează spre aprobare Guvernului României, acordată prin semnătura primului-ministru.

(2) În cazul tratatelor la nivel guvernamental, respectiv departamental, pentru care este necesară aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, aceasta se solicită după îndeplinirea procedurii prevăzute la alin. (1) şi după îndeplinirea procedurii specifice prevăzute de legea pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi de reglementările acestuia, prin semnătura Preşedintelui României, în calitate de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pe memorandumul pentru aprobarea iniţierii negocierilor.

Art. 5. -

(1) Memorandumul pentru aprobarea iniţierii negocierilor va conţine referiri la:

a) obiectul tratatului;

b) necesitatea încheierii tratatului;

c) finalitatea încheierii tratatului şi implicaţiile, în cazul încheierii tratatului respectiv, asupra obligaţiilor juridice şi altor angajamente internaţionale asumate anterior de partea română, respectiv asupra legislaţiei interne, inclusiv asupra Constituţiei României, dacă este cazul;

d) elementele concrete de mandat al părţii române, ce urmează a fi promovate în cadrul negocierilor, inclusiv variante de acţiune, dacă este cazul.

(2) Memorandumul pentru aprobarea iniţierii negocierilor va avea întotdeauna anexată propunerea de text a părţii române, atât în limba română, cât şi în limba de circulaţie internaţională în care se va încheia tratatul, după caz, şi, cu titlu informativ, dacă acestea există, propunerea de text a celeilalte părţi - în cazul unui tratat bilateral sau proiectul de la care se porneşte negocierea, în limba română şi în limba de circulaţie internaţională în care se va încheia tratatul, şi eventualele propuneri de modificare ale părţii române - în cazul unui tratat multilateral.

(3) Propunerea de text a părţii române se redactează în conformitate cu art. 2 alin. (2).

(4) Aprobarea iniţierii negocierilor semnifică atât aprobarea conţinutului memorandumului, cât şi aprobarea propunerii de text a părţii române.

Art. 6. -

(1) Memorandumul pentru aprobarea iniţierii negocierilor, semnat de conducătorul instituţiei iniţiatoare, se transmite concomitent, în copie, instituţiilor avizatoare, care au obligaţia ca, în termen de 7 zile lucrătoare de la primire, să comunice instituţiei iniţiatoare avizele lor în una dintre următoarele forme, după caz: aviz favorabil, aviz cu observaţii şi/sau propuneri, aviz negativ.

(2) În urma primirii eventualelor observaţii sau propuneri, instituţia iniţiatoare definitivează conţinutul memorandumului şi, respectiv, al propunerii de text de tratat a părţii române, pe care le transmite, în original, spre avizare succesivă, instituţiilor avizatoare.

(3) În cazul în care între instituţiile iniţiatoare şi, respectiv, avizatoare, după consultări la nivel corespunzător, persistă diferenţe de opinie, instituţiile avizatoare pot aviza "cu obiecţii", care vor fi anexate şi prezentate spre soluţionare în cadrul şedinţei Guvernului.

Art. 7. -

(1) Memorandumul pentru aprobarea iniţierii negocierilor unui tratat la nivel de stat va conţine propunerea privind persoana având calitatea de şef al delegaţiei de negociatori a părţii române, cu menţionarea funcţiei şi instituţiei la care este încadrat.

(2) În cazul tratatelor la nivel guvernamental, respectiv departamental, desemnarea şefului delegaţiei se face prin decizie a conducătorului instituţiei iniţiatoare.

(3) În cazul negocierii tratatelor la nivel guvernamental care, prin obiectul lor, au implicaţii politice importante asupra relaţiilor externe ale României, şeful delegaţiei de negociatori a părţii române se desemnează de către Guvernul României.

(4) Delegaţia de negociatori a părţii române pentru tratatele la nivel de stat şi, respectiv, la nivel guvernamental va include reprezentantul sau reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe; în cazul tratatelor la nivel departamental, delegaţia de negociatori a părţii române va putea include reprezentantul sau reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe, la solicitarea instituţiei iniţiatoare.

SECŢIUNEA a 2-a Desfăşurarea negocierilor

Art. 8. -

Negocierile se desfăşoară prin întâlnirea directă a delegaţiilor de negociatori sau prin corespondenţă, cu respectarea strictă a elementelor de mandat şi a variantelor de acţiune aprobate.

Art. 9. -

(1) Pe toată durata negocierilor, după fiecare rundă de negociere a tratatelor la nivel de stat, respectiv a tratatelor la nivel guvernamental pentru care este necesară ratificarea de către Parlament conform art. 19 alin. (1), se redactează, în termen de cel mult 7 zile lucrătoare, un raport care va fi iniţiat, avizat şi aprobat de aceleaşi instituţii implicate în procedura aprobării iniţierii negocierilor.

(2) Raportul va cuprinde sintetic relatarea desfăşurării negocierilor, cu prezentarea poziţiei partenerului/partenerilor de negociere, a rezultatelor rundei, evaluarea posibilelor evoluţii ale procesului de negocieri, precum şi propuneri vizând menţinerea sau modificarea mandatului de negociere, care vor trebui motivate corespunzător în acest ultim caz, eventuale alte propuneri de acţiuni conexe procesului de negociere şi vizând sprijinirea acestuia, precum şi, în anexă, componenţa delegaţiei române, respectiv a delegaţiei/delegaţiilor partenerului/partenerilor de negociere.

(3) Raportul va fi însoţit de forma de text rezultată în urma rundei de negociere, în limba de circulaţie internaţională şi în limba română, cu evidenţierea clară a propunerilor de text ale părţilor, în cazul în care negocierea nu s-a finalizat prin convenirea sau adoptarea textului tratatului.

(4) În situaţia finalizării negocierilor, elementele de raport menţionate mai sus vor fi cuprinse sintetic în memorandumul pentru aprobarea semnării tratatului, elaborat conform art. 15.

Art. 10. -

(1) În cazul celorlalte tratate la nivel guvernamental, respectiv în cazul tratatelor la nivel departamental, raportul este supus aprobării conducătorului instituţiei iniţiatoare şi este transmis spre informare Ministerului Afacerilor Externe.

(2) În acest caz raportul va avea caracter informativ, fără a propune modificări ale elementelor de mandat şi ale variantelor de acţiune ale părţii române în negociere. Ministerul Afacerilor Externe poate formula observaţii şi propuneri în conformitate cu competenţele sale, obligatorii pentru instituţia iniţiatoare, având în vedere elementele de mandat şi variantele de acţiune anterior aprobate, care sunt obligatorii pentru instituţia iniţiatoare.

Art. 11. -

(1) Pe toată durata negocierilor, ori de câte ori se va considera necesar, elementele de mandat şi variantele de acţiune ale părţii române pentru negocierea tratatelor la nivel de stat, la nivel guvernamental şi, respectiv, la nivel departamental vor putea fi modificate numai prin memorandum iniţiat, avizat şi aprobat de aceleaşi instituţii implicate în procedura aprobării iniţierii negocierilor.

(2) Procedura prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte schimbarea şefului delegaţiei.

Art. 12. -

(1) În situaţia în care forma textului tratatului rezultată din negociere corespunde cu elementele de mandat aprobate, textul va fi convenit, în cazul tratatelor bilaterale, sau adoptat, în cazul tratatelor multilaterale.

(2) După convenire sau adoptare, textul poate fi parafat sau semnat ad referendum.

(3) După convenire sau adoptare, parafare ori semnare ad referendum, procesul de negocieri poate fi reluat, dacă este necesar, cu respectarea procedurii prevăzute pentru iniţierea negocierilor.

SECŢIUNEA a 3-a Aprobarea semnării

Art. 13. -

(1) După finalizarea negocierilor prin convenire sau adoptare, pentru aprobarea semnării se elaborează un memorandum care este iniţiat, avizat şi aprobat în conformitate cu procedura prevăzută la art. 3 sau 4 şi art. 6, care se adaptează corespunzător, conform prevederilor următoare.

(2) Ulterior avizării conform art. 3 sau 4, memorandumul pentru aprobarea semnării este supus avizării Ministerului Justiţiei.

(3) Procedura prevăzută la art. 3 alin. (2) şi la art. 4 alin. (2) cu privire la aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării se aplică şi pentru etapa aprobării semnării.

Art. 14. -

Dacă instituţiile avizatoare formulează avize cu propuneri, cu observaţii, cu observaţii şi propuneri sau cu obiecţii, instituţia iniţiatoare:

a) va relua procesul de negocieri, dacă apreciază ca pertinente observaţiile, în vederea obţinerii unui text care să corespundă acestora; sau

b) va înainta Secretariatului General al Guvernului o notă justificativă, avizată de Ministerul Afacerilor Externe, cuprinzând argumentele neacceptării, totale sau parţiale, a observaţiilor sau a avizului negativ, urmând ca Guvernul să aprobe semnarea ori să decidă reluarea negocierilor.

Art. 15. -

(1) Memorandumul pentru aprobarea semnării va conţine referiri la:

a) istoricul negocierilor;

b) prezentarea prevederilor relevante ale tratatului cu raportare la elementele de mandat aprobate la începerea negocierilor, precum şi a implicaţiilor pe care le are tratatul asupra obligaţiilor juridice şi altor angajamente internaţionale asumate anterior de partea română, respectiv asupra legislaţiei interne, inclusiv asupra Constituţiei României, dacă este cazul;

c) propuneri privind numele persoanei care va semna tratatul, cu menţionarea funcţiei şi instituţiei la care este încadrată, precum şi propunerea de a i se acorda depline puteri în acest sens, după caz.

(2) Memorandumul va avea anexat:

a) textul tratatului rezultat în urma negocierilor, atât în limba română, cât şi în limba de circulaţie internaţională în care a fost convenit sau adoptat, după caz;

b) copia memorandumului pentru aprobarea iniţierii negocierilor sau, după caz, cele mai recente elemente de mandat aprobate.

Art. 16. -

(1) În mod excepţional, datorită urgenţei semnării tratatului şi numai dacă există suficiente elemente să se considere că textul convenit sau adoptat al tratatului nu va conţine diferenţe substanţiale de fond faţă de propunerea de text a părţii române - în cazul unui tratat bilateral sau faţă de textul de la care se porneşte în negocieri - în cazul unui tratat multilateral, respectiv faţă de elementele de mandat ale părţii române, se poate elabora un memorandum comun pentru aprobarea negocierii şi semnării, care va fi supus procedurii prevăzute de prezenta secţiune.

(2) Dacă textul convenit sau adoptat diferă faţă de propunerea de text a părţii române sau faţă de propunerea de text de la care s-a pornit în negociere, respectiv faţă de elementele de mandat ale părţii române, se va elabora un memorandum separat pentru semnare, conform procedurii prevăzute de prezenta secţiune.

SECŢIUNEA a 4-a Deplinele puteri

Art. 17. -

(1) După aprobarea negocierii, respectiv a semnării tratatelor la nivel de stat sau de Guvern, Ministerul Afacerilor Externe eliberează deplinele puteri pentru negociere, dacă partenerul solicită asemenea depline puteri, şi, respectiv, pentru semnare.

(2) Deplinele puteri pentru participarea la negocieri şi, respectiv, pentru semnarea tratatelor la nivel departamental se eliberează conform alin. (1), numai dacă partenerul/partenerii de negocieri solicită prezentarea deplinelor puteri.

(3) Preşedintele României, primul-ministru al Guvernului şi ministrul afacerilor externe pot negocia şi semna tratate fără a prezenta depline puteri.

(4) Ministerul Afacerilor Externe eliberează depline puteri pentru participarea delegaţiilor guvernamentale la reuniuni internaţionale, dacă este necesar potrivit regulilor de procedură ale reuniunii, în baza mandatului aprobat de către Preşedintele României sau de către primul-ministru al Guvernului.

(5) Pentru participarea delegaţiilor guvernamentale la reuniuni internaţionale este necesară obţinerea aprobării, acolo unde este cazul, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data efectuării deplasării delegaţiilor respective.

(6) În memorandumul pentru obţinerea aprobării participării delegaţiilor guvernamentale la reuniuni internaţionale se vor menţiona numele şi funcţia şefului delegaţiei şi ale supleantului acestuia, urmând ca instituţia iniţiatoare să transmită Ministerului Afacerilor Externe copia memorandumului aprobat şi lista celorlalţi membri ai delegaţiei, cu respectarea termenului prevăzut de lege, în vederea eliberării deplinelor puteri.

SECŢIUNEA a 5-a Exprimarea consimţământului de a deveni parte la tratat

Art. 18. -

(1) Exprimarea consimţământului de a deveni parte la tratat se face, după caz, prin ratificare, aprobare, aderare sau acceptare.

(2) În mod excepţional, în cazurile prevăzute la art. 26 alin. (1), exprimarea consimţământului de a deveni parte la tratat se poate face prin semnarea tratatului respectiv.

se încarcă...