Back

Parlamentul României

Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 11.12.2001

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. - Jurisprudență (3)

Prezenta lege reglementează prevenirea şi combaterea traficului de persoane, precum şi protecţia şi asistenţa acordată victimelor unui astfel de trafic, care constituie o violare a drepturilor persoanei şi o atingere a demnităţii şi integrităţii acesteia.

Art. 2. - Modificări (1), Jurisprudență (13)

În prezenta lege, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

1. prin trafic de persoane se înţelege faptele prevăzute la art. 12 şi 13;

2. prin exploatarea unei persoane se înţelege:
Jurisprudență (10)

a) executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod forţat, cu încălcarea normelor legale privind condiţiile de muncă, salarizare, sănătate şi securitate;
Modificări (1), Jurisprudență (14)

b) ţinerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire;
Jurisprudență (11)

c) obligarea la practicarea prostituţiei, la reprezentări pornografice în vederea producerii şi difuzării de materiale pornografice sau alte forme de exploatare sexuală;
Modificări (1), Jurisprudență (30)

d) prelevarea de organe;
Modificări (1), Jurisprudență (1)

e) efectuarea unor alte asemenea activităţi prin care se încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Jurisprudență (8)

CAPITOLUL II Prevenirea traficului de persoane

Art. 3. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (1)

Pentru o luptă eficientă împotriva traficului de persoane autorităţile şi instituţiile publice prevăzute în prezentul capitol, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile vor desfăşura, separat sau, după caz, în cooperare, o activitate susţinută de prevenire a traficului de persoane, în special de femei şi copii.

Art. 4. - Modificări (2), Puneri în aplicare (1)

Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Administraţiei Publice, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, precum şi alte organisme guvernamentale cu atribuţii în combaterea traficului de persoane iau măsurile necesare pentru elaborarea şi aplicarea în domeniile lor de activitate a Planului naţional de acţiune în combaterea traficului de persoane.

Art. 5. - Puneri în aplicare (1)

(1) Ministerul Afacerilor Externe întocmeşte o listă cu statele care prezintă potenţial ridicat sub aspectul traficului de persoane, care va fi comunicată, la cerere, instituţiilor interesate.
Jurisprudență (3)

Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul de Interne vor adopta măsurile necesare, în baza Legii nr. 123/2001 privind regimul străinilor în România, pentru a împiedica accesul pe teritoriul României al cetăţenilor străini în legătură cu care există indicii temeinice că ar fi implicaţi în traficul de persoane, în sensul prezentei legi.
Modificări (1), Jurisprudență (1)

Art. 6. - Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (1)

(1) Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, prin structurile sale specializate de la nivel central şi teritorial, elaborează şi aplică măsuri speciale de integrare pe piaţa muncii a persoanelor cu risc ridicat de a fi traficate, în special pentru femeile din zonele defavorizate şi pentru persoanele marginalizate social.

(2) Pentru persoanele cu risc ridicat de a fi traficate Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă dezvoltă programe de informare privind piaţa muncii şi drepturile angajaţilor, programe de formare profesională, precum şi de informare a agenţilor economici, pentru angajarea acestora cu prioritate.
Jurisprudență (1)

(3) Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale împreună cu Ministerul Finanţelor Publice studiază oportunitatea elaborării unor măsuri de stimulare a agenţilor economici care angajează atât persoane cu risc ridicat de a fi traficate, cât şi victime ale traficului, care au absolvit cursuri de formare profesională, făcând propuneri în acest sens.
Jurisprudență (2)

Art. 7. - Modificări (2), Jurisprudență (1)

Ministerul Administraţiei Publice realizează şi difuzează materiale documentare privind riscurile la care pot fi expuse persoanele, potenţiale victime ale traficului de persoane.
Jurisprudență (3)

Art. 8. - Modificări (1), Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (1)

Ministerul Educaţiei şi Cercetării realizează, cu sprijinul celorlalte ministere implicate şi în colaborare cu organizaţiile neguvernamentale cu activitate în domeniu, programe educative pentru părinţi şi copii, în special pentru grupurile cu risc crescut de a fi victime, în vederea prevenirii traficului de persoane.

Art. 9. - Modificări (1), Puneri în aplicare (1)

(1) Ministerul de Interne, prin structurile sale specializate, cu sprijinul altor ministere, realizează şi menţine în actualitate baza de date privind fenomenul traficului de fiinţe umane, monitorizează şi evaluează periodic acest fenomen, luând în considerare atât persoanele care trafichează, cât şi victimele traficului, precum şi persoanele juridice implicate în activitatea de trafic de persoane.
Modificări (1)

(2) Publicarea informaţiilor statistice şi a rapoartelor de evaluare se face semestrial de către Inspectoratul General de Poliţie, cu avizul ministrului de interne.

Art. 10. - Modificări (2), Jurisprudență (1)

Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public, pe baza datelor proprii, efectuează studii periodice în scopul identificării cauzelor care determină şi a condiţiilor ce favorizează traficul de persoane.

Art. 11. - Modificări (2)

Pentru prevenirea traficului de persoane organizaţiile neguvernamentale cooperează cu ministerele interesate şi organizează campanii de informare privind fenomenul traficului de persoane şi riscurile la care sunt supuse victimele acestuia.

CAPITOLUL III Infracţiuni

SECŢIUNEA 1 Infracţiuni privind traficul de persoane

Art. 12. - Acțiuni admise (2), Acțiuni respinse (3), Jurisprudență (105)

(1) Constituie infracţiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin ameninţare, violenţă sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
Modificări (1), Acțiuni admise (1), Acțiuni respinse (4), Jurisprudență (409)

(2) Traficul de persoane, săvârşit în următoarele împrejurări:
Modificări (2), Jurisprudență (73)

a) de două sau de mai multe persoane împreună;
Jurisprudență (447)

b) s-a cauzat victimei o vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Jurisprudență (12)

(3) Dacă fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Jurisprudență (2)

Art. 13. - Modificări (1), Acțiuni admise (1), Acțiuni respinse (1), Referințe (1), Jurisprudență (97)

(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unei persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani, în scopul exploatării acesteia, constituie infracţiunea de trafic de minori şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
Acțiuni respinse (6), Jurisprudență (406)

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită asupra unei persoane care nu a împlinit vârsta de 15 ani, pedeapsa este închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Acțiuni admise (1), Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (250)

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt săvârşite prin ameninţare, violenţă sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are control asupra altei persoane, pedeapsa este închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, în cazul alin. (1), şi închisoare de la 7 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi, în cazul alin. (2).
Modificări (1), Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (250)

(4) În cazul în care faptele prevăzute la alin. (1), (2) şi (3) sunt săvârşite în condiţiile prevăzute la art. 12 alin. (2), pedeapsa este închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, în cazul alin. (1), închisoare de la 5 la 17 ani şi interzicerea unor drepturi, în cazul alin. (2), închisoare de la 5 la 18 ani şi interzicerea unor drepturi, în cazul alin. (3) teza 1, şi închisoare de la 7 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, în cazul alin. (3) teza 2.
Jurisprudență (28)

(5) Dacă faptele prevăzute în acest articol au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi sau detenţiunea pe viaţă.

Art. 14. - Jurisprudență (3)

Dacă faptele prevăzute la art. 12 şi 13 sunt săvârşite de o persoană care face parte dintr-un grup organizat sau care a produs ori a obţinut, pentru sine sau pentru altul, beneficii materiale importante, maximul special al pedepsei se majorează cu 3 ani.
Jurisprudență (1)

Art. 15. - Jurisprudență (3)

(1) Tentativa infracţiunilor prevăzute la art. 12-14 se pedepseşte.

(2) Organizarea săvârşirii infracţiunilor prevăzute în prezentul capitol constituie infracţiune şi se pedepseşte ca şi infracţiunea organizată.
Jurisprudență (1)

Art. 16. - Jurisprudență (13)

Consimţământul persoanei, victimă a traficului, nu înlătură răspunderea penală a făptuitorului.

SECŢIUNEA a 2-a Infracţiuni în legătură cu traficul de persoane

Art. 17. -

(1) Fapta de a determina sau de a permite, cu ştiinţă, fie direct, fie prin intermediar, intrarea sau rămânerea pe teritoriul ţării a unei persoane care nu este cetăţean român, supusă traficului de persoane în sensul prezentei legi:

a) folosind faţă de aceasta mijloace frauduloase, violenţă sau ameninţări ori altă formă de constrângere; sau
Jurisprudență (1)

b) abuzând de starea specială în care se găseşte acea persoană, datorită situaţiei sale ilegale ori precare de intrare sau şedere în ţară, ori datorită sarcinii, unei boli sau infirmităţi ori unei deficienţe, fizice sau mintale, constituie infracţiune şi se sancţionează cu pedeapsa prevăzută pentru infracţiunea de trafic de persoane.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) se săvârşeşte de o persoană care face parte dintr-un grup organizat sau se săvârşeşte în mod repetat, maximul special al pedepsei se majorează cu 2 ani.
Modificări (1)

Art. 18. - Modificări (1), Jurisprudență (19)

(1) Fapta de a expune, a vinde sau a răspândi, a închiria, a distribui, a confecţiona ori de a deţine în vederea răspândirii de obiecte, filme, fotografii, diapozitive, embleme sau alte suporturi vizuale, care reprezintă poziţii ori acte sexuale cu caracter pornografic, ce prezintă sau implică minori care nu au împlinit vârsta de 18 ani, sau importarea ori predarea de astfel de obiecte unui agent de transport sau de distribuire în vederea comercializării ori distribuirii lor constituie infracţiunea de pornografie infantilă şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Jurisprudență (13)

(2) Faptele prevăzute la alin. (1), săvârşite de o persoană care face parte dintr-un grup organizat, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani.
Jurisprudență (1)

SECŢIUNEA a 3-a Dispoziţii speciale

Art. 19. - Acțiuni respinse (2), Jurisprudență (66)

Banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite în urma săvârşirii infracţiunilor prevăzute în prezenta lege ori cele care au servit la săvârşirea acestor infracţiuni, precum şi celelalte bunuri prevăzute de art. 118 din Codul penal sunt supuse confiscării speciale, în condiţiile stabilite de acel articol.
Jurisprudență (53)

(2) Sunt considerate bunuri care au servit la săvârşirea infracţiunii şi mijloacele de transport care au folosit la realizarea transportului persoanelor traficate, precum şi imobilele în care aceste persoane au fost cazate, dacă aparţin făptuitorilor.
Jurisprudență (14)

Art. 20. - Modificări (2), Jurisprudență (6)

Persoana supusă traficului de persoane, care a săvârşit infracţiunea de prostituţie prevăzută de art. 328 din Codul penal, nu se pedepseşte pentru această infracţiune, dacă mai înainte de a se fi început urmărirea penală pentru infracţiunea de trafic de persoane încunoştinţează autorităţile competente despre aceasta sau dacă, după ce a început urmărirea penală ori după ce făptuitorii au fost descoperiţi, înlesneşte arestarea acestora.
Modificări (2), Jurisprudență (5)

CAPITOLUL IV Dispoziţii speciale privind procedura judiciară
Jurisprudență (1)

Art. 21. - Jurisprudență (9)

Urmărirea penală pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege se efectuează în mod obligatoriu de către procuror şi se judecă în primă instanţă de către tribunal.

Art. 22. - Jurisprudență (1)

În vederea strângerii datelor necesare începerii urmăririi penale pot fi folosiţi investigatori sub acoperire, în condiţiile legii.

Art. 23. -

(1) Când există date sau indicii temeinice că o persoană care pregăteşte comiterea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în prezenta lege sau care a comis o asemenea infracţiune foloseşte sisteme de telecomunicaţii ori informatice, organul de urmărire penală poate, cu autorizarea procurorului, să aibă acces, pentru o perioadă determinată, la aceste sisteme şi să le supravegheze.

Dispoziţiile art. 911-915 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător.

Art. 24. - Modificări (1), Jurisprudență (20)

(1) Şedinţele de judecată în cauzele privind infracţiunea de trafic de persoane prevăzută la art. 13 şi de pornografie infantilă prevăzută la art. 18 nu sunt publice.
Jurisprudență (12)

(2) La desfăşurarea judecăţii în condiţiile alin. (1) pot asista părţile, reprezentanţii acestora, apărătorii, precum şi alte persoane a căror prezenţă este considerată necesară de către instanţă.
Modificări (2)

(3) În cauzele privind infracţiunile prevăzute în prezenta lege ascultarea minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani se face în prezenţa unuia dintre părinţi sau a tutorelui ori a persoanei căreia îi este încredinţat minorul spre creştere şi educare.
Modificări (1)

Art. 25. - Modificări (1), Jurisprudență (1)

La judecarea infracţiunilor prevăzute la art. 12 şi 17, la cererea părţii vătămate, instanţa poate declara şedinţa secretă.

CAPITOLUL V Protecţia şi asistenţa victimelor traficului de persoane
Puneri în aplicare (1)

Art. 26. - Modificări (2), Jurisprudență (14)

(1) Persoanelor vătămate prin infracţiunile prevăzute în prezenta lege, precum şi altor victime ale acestor infracţiuni li se acordă o protecţie şi o asistenţă specială, fizică, juridică şi socială.

(2) Viaţa privată şi identitatea victimelor traficului de persoane sunt ocrotite prin prevederile prezentei legi.

(3) Victimele infracţiunilor prevăzute în prezenta lege au dreptul la recuperarea lor fizică, psihologică şi socială.

(4) Minorilor, victime ale infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, li se acordă protecţie şi asistenţă specială, în raport cu vârsta lor.

(5) Femeilor, victime ale infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, precum şi celor care sunt supuse unui risc ridicat de a deveni victime ale acestor infracţiuni li se acordă o protecţie şi o asistenţă socială specifică.

Art. 27. - Modificări (1)

Ministerul de Interne asigură, la cerere, pe teritoriul României, protecţia fizică a victimelor traficului de persoane pe perioada procesului.
Modificări (1)

Art. 28. -

Cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul altor ţări, victime ale traficului de persoane, li se acordă, la cerere, asistenţă de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în acele ţări.

Art. 29. - Jurisprudență (1)

Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, eliberează, în caz de necesitate, în vederea repatrierii, documente de identitate cetăţenilor români care au fost victime ale traficului de persoane, într-un timp rezonabil, fără întârzieri nejustificate.

se încarcă...