Parlamentul României

Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 31.08.2012

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 7

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

(1) Prezenta lege stabilește cadrul juridic general pentru organizarea și desfășurarea alegerii membrilor din România în Parlamentul European.

(2) Membrii din România în Parlamentul European sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile prezentei legi.

(3) Mandatul membrilor din România în Parlamentul European este de 5 ani.

Art. 2. -

În sensul prezentei legi, prin statul membru de origine se înțelege statul a cărui cetățenie o are cetățeanul statului membru al Uniunii Europene, altul decât România.

Art. 3. -

Reprezentarea României în Parlamentul European se face potrivit prevederilor art. 9 și 24 din Actul privind condițiile de aderare și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană din Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Bulgaria și România privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 157/2005.

Art. 4. -

(1) Membrii din România în Parlamentul European se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale, și pe bază de candidaturi independente.

(2) Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, teritoriul României constituie o singură circumscripție electorală.

Art. 5. -

(1) Prin alegător comunitar se înțelege orice cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reședința în România, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.

(2) Prin alegător resortisant se înțelege orice cetățean al României, cu domiciliul sau reședința în țară ori în străinătate, care are dreptul de a alege membrii din România în Parlamentul European în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.

(3) Prin persoană eligibilă comunitar se înțelege orice cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reședința în România, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.

(4) În sensul prezentei legi, prin zi de referință se înțelege ziua votării pentru membrii din România în Parlamentul European.

(5) Cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua de referință inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European.

(6) Nu au drept de vot debilii și alienații mintal puși sub interdicție și persoanele care, în ziua de referință, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

(7) Cetățenii români care au drept de vot și au împlinit, până în ziua de referință inclusiv, vârsta de 23 de ani au dreptul de a fi aleși în Parlamentul European.

(8) Dispozițiile alin. (5)-(7) se aplică și cetățenilor români care au domiciliul sau reședința în străinătate și au drept de vot în conformitate cu dispozițiile prezentei legi.

(9) Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, în sensul art. 17 alin. (1) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, cu modificările și completările ulterioare, care au reședința sau domiciliul pe teritoriul României, au drept de vot și de a fi aleși ca membri din România în Parlamentul European, în aceleași condiții ca și cetățenii români, sub rezerva îndeplinirii cerințelor prezentei legi.

(10) Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, atât alegătorul resortisant, cât și alegătorul comunitar au dreptul la un singur vot.

Art. 6. -

(1) În sensul prezentei legi, prin perioadă electorală se înțelege intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoștința publică a zilei de referință și se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului; perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunoștința publică a zilei de referință și data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfășurarea efectivă a votării, numărarea și centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor, validarea alegerilor și publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În sensul prezentei legi, prin act de identitate se înțelege un act de identitate emis de statul român, respectiv cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, iar în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.

(3) Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români aflați în străinătate sau de cetățenii români domiciliați în străinătate.

Art. 7. -

(1) Partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale se pot asocia între ele numai la nivel național, pe bază de protocol, constituind o alianță electorală, în scopul participării la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European. Un partid politic, o alianță politică sau o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale nu poate face parte decât dintr-o singură alianță electorală. Alianța electorală care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță.

(2) Protocolul de constituire a alianței electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înființarea acestuia.

(3) Biroul Electoral Central se pronunță în ședință publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianței electorale, în termen de 24 de ore de la înregistrarea acestuia.

(4) Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la afișare.

(5) Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la afișare.

(6) Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță asupra contestațiilor prevăzute la alin. (4) și (5) în termen de 24 de ore de la înregistrarea contestației, prin hotărâre definitivă.*)

___________

*) Intră în vigoare la 1 februarie 2013, potrivit articolului unic pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012.
Modificări (1)

(7) Partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au constituit o alianță electorală pot propune candidați numai din partea alianței electorale.

(8) Protocolul de constituire a unei alianțe electorale, care a fost admis prin decizie a Biroului Electoral Central și care a rămas definitiv, ca urmare a necontestării sau ca urmare a pronunțării Înaltei Curți de Casație și Justiție, poate fi desființat numai prin acordul părților semnatare ale protocolului de constituire a alianței electorale.

(9) Acordul de desființare a protocolului de constituire a unei alianțe electorale se depune la Biroul Electoral Central cu cel puțin 4 zile înaintea termenului-limită de depunere a candidaturilor.

(10) Dispozițiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător în cazul acordului de desființare a protocolului de constituire a unei alianțe electorale.

(11) În cazul desființării protocolului de constituire a unei alianțe electorale după expirarea termenului de depunere a semnelor electorale, membrii alianței electorale desființate participă la alegeri fără semn electoral.

(12) Celelalte prevederi ale prezentei legi referitoare la alianțele politice se aplică în mod corespunzător și alianțelor electorale.

Art. 8. -

(1) Cetățenii români care fac parte din următoarele categorii: judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici, inclusiv cei cu statut special, stabilite prin lege organică, nu pot fi aleși ca membri din România în Parlamentul European.

(2) Persoanele eligibile comunitar care fac parte din categorii similare celor prevăzute la alin. (1), în statele ai căror cetățeni sunt, nu pot fi aleși ca membri din România în Parlamentul European.

Art. 9. - Jurisprudență (1)

(1) Fără a aduce atingere incompatibilităților prevăzute de Actul din 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, cu modificările ulterioare, calitatea de membru al Parlamentului European este incompatibilă cu calitatea de deputat sau senator în Parlamentul României, de membru al Guvernului României, cu funcțiile prevăzute la art. 81 și 82 din cartea I titlul IV cap. III secțiunea a 2-a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, sau cu funcții echivalente din statele membre ale Uniunii Europene.

(2) În termen de 30 de zile de la data validării rezultatului alegerilor pentru Parlamentul European, persoanele aflate în situația de incompatibilitate trebuie să opteze între mandatul de parlamentar european și funcția care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre aceste funcții.

(3) După expirarea termenului prevăzut la alin. (2), dacă apare sau continuă să existe un caz de incompatibilitate cu funcțiile prevăzute la art. 81 și 82 din cartea I titlul IV cap. III secțiunea a 2-a din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, persoanele aflate în incompatibilitate sunt considerate demisionate din funcția de parlamentar european. Demisia se constată prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se comunică Parlamentului European.

(4) Agenția Națională de Integritate constată cazurile de incompatibilitate între mandatul de parlamentar european și funcțiile prevăzute la alin. (1) și le comunică Autorității Electorale Permanente în termen de 15 zile de la constatare.

(5) După caz, Autoritatea Electorală Permanentă notifică Parlamentului European cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 7 alin. (1) și (2) din Actul din 1976, în care se regăsesc membrii din România în Parlamentul European, sau constată, potrivit alin. (3), demisia persoanelor aflate în incompatibilitate.

(6) În cel mult 15 zile de la validarea mandatelor, membrii din România în Parlamentul European sunt obligați să își declare averea și interesele la Agenția Națională de Integritate, folosind formularele prevăzute de anexa la Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, și de anexa la Hotărârea Guvernului nr. 506/2003 privind stabilirea modelului Registrului declarațiilor de interese, cu modificările ulterioare. Declarațiile de avere și de interese se afișează pe pagina de internet a Agenției Naționale de Integritate și se actualizează anual.

(7) Autoritatea Electorală Permanentă îndeplinește formalitățile necesare acceptării candidaților declarați aleși în Parlamentul European.

(8) Cu excepția cazurilor prevăzute de alin. (3), constatarea încetării mandatului de parlamentar european se face conform Actului din 1976 și Regulamentului de procedură al Parlamentului European.

Art. 10. -

(1) Ziua de referință este duminica. Aducerea la cunoștința publică a zilei de referință se face cu cel puțin 90 de zile înainte, prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind stabilirea zilei de referință.

(2) Ziua de referință este stabilită în cadrul perioadei hotărâte în acest scop de Consiliul Uniunii Europene.

CAPITOLUL II Exercitarea dreptului de vot și de a fi ales ca membru din România în Parlamentul European

Art. 11. - Modificări (1)

(1) Listele electorale sunt permanente, speciale și suplimentare.

(2) Listele electorale permanente se întocmesc pe localități și cuprind toți alegătorii resortisanți care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite.

(3) Listele electorale permanente se întocmesc la comune, pe sate și, după caz, străzi, iar la orașe, municipii și subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe străzi și, după caz, blocuri.

(4) Listele electorale permanente cuprind, în ordinea numărului imobilelor în care locuiesc alegătorii resortisanți, numele și prenumele, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria și numărul actului de identitate.

(5) În cazul în care listele electorale permanente nu pot fi întocmite în conformitate cu prevederile alin. (2)-(4), alegătorii resortisanți pot fi înscriși în listele electorale permanente în ordine alfabetică, cu avizul biroului electoral județean sau de sector.

(6) În cel mult 45 de zile de la data aducerii la cunoștința publică a zilei de referință, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date selectează și prelucrează datele privind alegătorii resortisanți cuprinse în Registrul național de evidență a persoanelor, tipărește și pune gratuit la dispoziția primarilor, prin structurile sale teritoriale, două exemplare ale listelor electorale permanente. Listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unității administrativ-teritoriale, de șeful serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor și de șeful structurii teritoriale a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

(7) Un exemplar al listelor electorale permanente se păstrează de primar, iar celălalt se predă judecătoriei în a cărei rază teritorială se află localitatea pentru care a fost întocmit.

(8) Actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primarul unității administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar de evidență a persoanelor.

(9) În termen de 10 zile de la primirea listelor electorale permanente, primarul este obligat să pună la dispoziția partidelor politice, a alianțelor politice și a alianțelor electorale, la cererea și pe cheltuiala acestora, copii ale listelor electorale permanente.

(10) Alegătorii resortisanți au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale permanente. În acest scop, primarii sunt obligați să pună la dispoziția acestora, spre consultare, listele electorale permanente și să organizeze acțiuni de informare și de îndrumare a alegătorilor pentru efectuarea verificărilor necesare.

(11) Întâmpinările privind omisiunile, înscrierile greșite, oricare alte erori din liste, precum și refuzul de a permite verificarea înscrierii se fac în scris la primarul localității, acesta fiind obligat să se pronunțe, prin dispoziție, în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(12) Contestațiile cu privire la soluționarea întâmpinărilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la comunicarea dispozițiilor, la judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul și se soluționează de aceasta în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(13) În termen de 48 de ore de la soluționarea întâmpinărilor și operarea modificărilor în listele electorale permanente, primarii au obligația de a le transmite Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

(14) Cu cel puțin 5 zile înainte de ziua de referință, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, prin structurile sale teritoriale, tipărește și pune gratuit la dispoziția primarilor, în 3 exemplare, copii de pe listele electorale permanente, actualizate, care cuprind alegătorii resortisanți din fiecare secție de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de primar, de secretarul unității administrativ-teritoriale, de șeful serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor și de șeful structurii teritoriale a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

(15) Copiile de pe listele electorale permanente cuprind numele și prenumele alegătorului resortisant, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria și numărul actului de identitate, numărul secției de votare, precum și o rubrică destinată semnăturii alegătorului.

(16) Copiile de pe listele electorale permanente se predau de către primar, în două exemplare, pe bază de proces-verbal, președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu două zile înainte de ziua de referință. Un exemplar este pus la dispoziția alegătorilor pentru consultare și un exemplar este utilizat în ziua de referință. Al treilea exemplar al copiei se păstrează de către primar.

(17) Orice neconcordanță între lista electorală permanentă și copie se soluționează de primar de îndată, prin dispoziție, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.

(18) Orice modificare intervenită în lista electorală permanentă, după predarea copiei la biroul electoral al secției de votare, se comunică, în scris, de îndată acestuia de către primar.

Art. 12. -

(1) Cel mai târziu cu 60 de zile înaintea zilei de referință, cetățenii cu drept de vot ai statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reședința în România pot face cereri de înscriere în listele electorale speciale. Aceste cereri se depun în scris la primarul localității de domiciliu sau de reședință, însoțite de o copie a unui document de identitate valabil.

(2) Listele electorale speciale cuprind numele și prenumele alegătorului comunitar, cetățenia și adresa la care alegătorul comunitar locuiește în România.

(3) Modelul și cuprinsul cererii se stabilesc de Guvern, prin hotărâre*), la propunerea Ministerului Administrației și Internelor și a Autorității Electorale Permanente. Cererea constituie un act public și se află sub incidența art. 292 din Codul penal.
Puneri în aplicare (2)

___________

*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 220/2009 pentru aprobarea modelului cererii de înscriere în listele electorale speciale, care se face de către alegătorul comunitar, precum și a modelului declarației pe propria răspundere, care se prezintă de către persoana eligibilă comunitar la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 9 martie 2009.

(4) În sensul prezentei legi, prin document de identitate valabil al alegătorului comunitar sau al persoanei eligibile comunitar se înțelege orice document eliberat de statul membru al cărui cetățean este titularul, altul decât România, și care este considerat act de identitate în statul emitent.

(5) Primarul comunică solicitantului răspunsul la cerere în cel mult 10 zile de la data înregistrării acesteia.

(6) Listele electorale speciale se semnează de primar și de secretarul unității administrativ-teritoriale. Un exemplar al listelor electorale speciale se păstrează de către primar, iar celălalt se predă la judecătoria în a cărei rază teritorială se află unitatea administrativ-teritorială respectivă.

(7) Alegătorii comunitari rămân înscriși în listele electorale speciale până când solicită radierea din aceste liste sau până când sunt radiați deoarece nu mai îndeplinesc condițiile de exercitare a dreptului de a alege. Radierea alegătorilor comunitari din listele electorale speciale este efectuată de către primar.

(8) Întâmpinările privind refuzul înscrierii, omisiunile, înscrierile greșite și oricare alte erori din listele electorale speciale se fac în scris la primarul unității administrativteritoriale, acesta fiind obligat să le soluționeze în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(9) Contestațiile cu privire la soluționarea întâmpinărilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința cetățeanul statului membru al Uniunii Europene, altul decât România, și se soluționează de aceasta în cel mult 3 zile de la înregistrare.

(10) Cel mai târziu cu 30 de zile înaintea zilei de referință, primarii transmit Autorității Electorale Permanente, în vederea îndeplinirii atribuției prevăzute la art. 15, copii de pe cererile de înscriere în listele electorale speciale însoțite de copiile documentelor de identitate.

(11) Primarul realizează copii de pe listele electorale speciale, care cuprind alegătorii comunitari din fiecare secție de votare. Cu două zile înainte de ziua de referință, primarul predă două exemplare ale copiilor de pe listele electorale speciale, pe bază de proces-verbal, birourilor electorale ale secțiilor de votare. Un exemplar este pus la dispoziția alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua de referință. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.

(12) Copiile de pe listele electorale speciale se semnează de primar și de secretarul unității administrativ-teritoriale.

(13) Copiile de pe listele electorale speciale cuprind numele și prenumele alegătorului comunitar, cetățenia, adresa la care alegătorul comunitar locuiește în România, conform cererii în baza căreia alegătorul comunitar a fost înscris în listele electorale speciale, numărul secției de votare și o rubrică destinată semnăturii alegătorului.

(14) Orice neconcordanță între lista electorală specială și copia de pe aceasta se soluționează de primar de îndată, prin dispoziție, pe baza datelor cuprinse în lista electorală specială.

(15) Primarul comunică, în scris, de îndată biroului electoral al secției de votare și Autorității Electorale Permanente orice modificare intervenită în lista electorală specială, după predarea copiei la biroul electoral al secției de votare.

Art. 13. -

(1) Alegătorii resortisanți care în ziua de referință se află în altă localitate decât cea de domiciliu își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare, fiind înscriși de către președintele biroului electoral al secției de votare în listele electorale suplimentare.

(2) Membrii biroului electoral al secției de votare și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii votează la secția de votare unde își desfășoară activitatea și sunt înscrise în listele electorale suplimentare.

(3) Alegătorii resortisanți care în ziua de referință se află în străinătate votează la orice secție de votare organizată în străinătate și sunt înscriși în listele electorale suplimentare.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...