Back

Ordinul Arhitecţilor din România - OAR

Codul Deontologic al profesiei de arhitect din 21.05.2012

În vigoare de la 21.05.2012

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

În temeiul art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Conferinţa naţională extraordinară a Ordinului Arhitecţilor din România din 26-27 noiembrie 2011 aprobă prezentul cod deontologic al profesiei de arhitect.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale
Introducere şi principii pentru exercitarea profesiei

SECŢIUNEA 1 Introducere

Art. 1.

(1) Prin prezentul cod deontologic, denumit în continuare cod, se stabilesc principiile fundamentale de onorabilitate în exercitarea profesiei de arhitect şi se reglementează normele de conduită profesională derivate din aceste principii, obligatorii în exerciţiul drepturilor şi îndatoririlor arhitectului ca profesionist.

(2) Neîndeplinirea normelor de conduită profesională de către arhitecţii membri ai Ordinului Arhitecţilor din Romania, denumit în continuare Ordinul, se analizează de către comisiile de disciplină ale acestuia şi se sancţionează, după caz.

Art. 2.

Prezentul cod este întocmit în conformitate cu prevederile art. 20 lit. b), art. 28 alin. (1) lit. a) şi art. 46 alin. (2) din Legea nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu cele ale Codului deontologic european pentru arhitecţii care furnizează servicii de arhitectură, elaborat de Consiliul Arhitecţilor din Europa (ACE-CAE).

SECŢIUNEA a 2-a Principii

Art. 3.

În exercitarea profesiei, un arhitect trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:

1. Arhitectul va fi integru şi se va comporta onorabil.

2. Arhitectul va fi competent în cadrul misiunilor asumate.

3. Arhitectul îşi va asuma misiuni doar în baza unui contract scris.

4. Arhitectul va exercita dreptul de semnătură cu asumarea responsabilităţii.

5. Arhitectul va propune şi va negocia cu clientul onorariul cuvenit.

6. Arhitectul va respecta dreptul de autor.

7. Arhitectul va fi demn de încrederea clientului său.

8. Arhitectul va respecta confidenţialitatea informaţiilor clientului său.

9. Arhitectul va respecta interesul public.

10. Arhitectul va promova serviciile sale cu onestitate.

11. Arhitectul se va comporta corect în relaţia cu colegii.

12. Arhitectul va trata toţi membrii Ordinului cu respectul cuvenit.

13. Arhitectul va coopera cu Ordinul, respectând toate reglementările legale în materie.

Art. 4.

Respectarea întru totul a prevederilor prezentului cod constituie obligaţie profesională şi morală fermă pentru fiecare arhitect membru al Ordinului.

CAPITOLUL II Obligaţii generale

Art. 5.

Arhitectul are obligaţia de a-şi exercita profesia conform tuturor prevederilor legale în vigoare, precum şi regulilor general acceptate ale profesiei.

Art. 6.

Arhitectul este răspunzător pentru fiecare dintre actele sale profesionale în raport cu prezentul cod.

Art. 7.

Arhitectul îşi va exercita profesia astfel încât în orice moment onorabilitatea, onestitatea, independenţa profesională şi integritatea sa să nu poată fi contestate.

Art. 8. Jurisprudență (1)

Arhitectul va exprima numai acele puncte de vedere care sunt în concordanţă cu opinia sa profesională şi va refuza formularea unor opinii de natură să înşele ori să dezinformeze alte persoane sau să discrediteze profesia de arhitect prin nerespectarea adevărului, a legii sau a normelor profesiei.

Art. 9.

În exercitarea profesiei, arhitectul nu va face niciun fel de discriminări şi va face uz de raţionamentul său profesional.

Art. 10.

Orice arhitect trebuie să se abţină, inclusiv în afara vieţii profesionale, de la acte de natură să ducă la desconsiderarea sa şi a profesiei de arhitect.

Art. 11.

Arhitectul are obligaţia de a nu implica numele şi activitatea sa profesională în acţiuni de publicitate comercială în beneficiul terţilor, respectiv firme de construcţii şi/sau instalaţii, firme de producţie de materiale, furnituri şi echipamente pentru construcţii, dacă nu posedă date suficiente privind calitatea produselor şi/sau a serviciilor furnizate.

Art. 12.

În exercitarea profesiei, arhitectul este dator să promoveze şi să folosească principiile estetice şi pe cele ale limbajului arhitectural şi, de asemenea, să îşi păstreze independenţa în raport cu eventuale presiuni ale autorităţilor publice sau ale unor persoane fizice ori juridice, astfel încât să nu prejudicieze interesele clientului său ori interesul public.

CAPITOLUL III Norme de conduită profesională

SECŢIUNEA 1 Integritatea şi onorabilitatea
Arhitectul va fi integru în exerciţiul profesiei, în sensul că va fi cinstit şi corect în toate relaţiile profesionale şi de afaceri.

Art. 13.

(1) Arhitectul are obligaţia ca pe proiectele pe care le-a elaborat şi/sau le-a coordonat să îşi menţioneze explicit titlul, numele şi calitatea în care le-a întocmit.

(2) Sunt interzise:

a) atribuirea de calităţi nereale;

b) semnătura de complezenţă, aşa cum este definită la art. 37;

c) uzurparea drepturilor de autor;

d) plagiatul.

(3) Arhitectul are aceleaşi obligaţii şi interdicţii şi în cazul unei lucrări teoretice/de cercetare.

Art. 14.

În scopul evitării conflictelor de interese, arhitectul cu drept de semnătură nu va putea presta, pentru acelaşi client şi aceeaşi lucrare, simultan cu misiunea de proiectare sau consultanţă, servicii de verificator de proiecte, servicii de execuţie ori dirigenţie de şantier, servicii de comerţ cu materiale de construcţii.

Art. 15.

Arhitectul este obligat să notifice în scris clientului, în situaţia în care are acţiuni sau părţi sociale în societăţi comerciale din domeniul executării construcţiilor sau din domeniul comerţului cu materiale de construcţii, precum şi în orice alte situaţii ce pot genera conflict de interese.

Art. 16.

Arhitectul se va pronunţa cu maximă obiectivitate asupra documentelor care îi sunt supuse spre analiză, indiferent de interesele sau de divergenţele sale personale faţă de autorii documentelor în cauză.

Art. 17.

Arhitectul nu are dreptul să accepte avantaje materiale oferite cu scopul de a se lăsa influenţat în decizia sa şi nici nu va oferi astfel de avantaje pentru a influenţa deciziile altora.

Art. 18.

Arhitectul nu va folosi relaţiile personale sau de rudenie pentru a influenţa deciziile autorităţilor cu activitate în domeniul arhitecturii, în folosul personal şi în detrimentul interesului public.

Art. 19.

Arhitectul va accepta să participe ca evaluator în cadrul unui juriu la o competiţie profesională, în situaţia în care nu este implicat în elaborarea vreuneia dintre lucrările supuse jurizării sau nu este implicat în elaborarea temei şi regulamentului de concurs ori în organizarea acestuia, în acea perioadă sau în una anterioară.

SECŢIUNEA a 2-a Competenţa
Arhitectul va fi competent în cadrul serviciilor contractate.

Art. 20.

Arhitectul va angaja o lucrare profesională numai atunci când posedă abilităţile adecvate pentru îndeplinirea cu deplin respect faţă de clienţi a angajamentelor pe care şi le asumă. În caz de necesitate, arhitectul are obligaţia de a apela la persoanele competente care îi pot asigura realizarea lucrării la timp şi la nivel calitativ ridicat.

Art. 21.

Arhitectul este obligat să promoveze şi să menţină la un înalt nivel de calitate standardele profesionale, pentru aceasta fiind dator să îşi îmbogăţească permanent cunoştinţele artistice şi tehnice în domeniul arhitecturii, precum şi să aprofundeze evoluţiile relevante în plan profesional.

Art. 22.

Arhitectul trebuie să fie receptiv la îmbogăţirea limbajului arhitectural, prin promovarea şi integrarea în proiectele sale a artelor complementare creaţiei de arhitectură şi a noilor tehnologii.

Art. 23.

Arhitectul are datoria de a se informa asupra normelor specifice, a legilor şi reglementărilor profesionale, inclusiv cele ale locului unde profesează, şi să le aplice în exerciţiul profesiei.

Art. 24.

Arhitectul are obligaţia să se asigure de competenţa angajaţilor şi colaboratorilor săi, să le solicite şi să urmărească realizarea de către aceştia a unor prestaţii de înalt nivel profesional, să le asigure participarea directă şi accesul deplin la datele necesare îndeplinirii misiunii lor.

Art. 25.

Prin proiectele sale, arhitectul trebuie să asigure realizarea de construcţii, amenajări interioare şi amenajări urbane funcţionale, estetice şi conforme exigenţelor de siguranţă şi calitate prevăzute de legislaţia în construcţii şi de normele tehnice în domeniu.

Art. 26.

Arhitectul nu va promova în lucrările sale decât acele materiale şi tehnologii care corespund standardelor de calitate pentru lucrarea şi bugetul avizat, despre care are deplină cunoştinţă şi pentru care are acordul beneficiarului.

SECŢIUNEA a 3-a Asumarea şi contractarea misiunilor
Arhitectul îşi va asuma misiuni doar în baza unui contract scris.

Art. 27.

Arhitectul are îndatorirea de a trata cu maximă responsabilitate obligaţiile asumate prin contract.

Art. 28.

Arhitectul are obligaţia de a încheia un contract în formă scrisă, pentru orice prestaţie a sa remunerată, indiferent de forma de exercitare a profesiei, respectiv:

a) contract individual de muncă între arhitectul salariat şi angajator, pe o perioadă de timp determinată sau nedeterminată;

b) contract de proiectare sau de consultanţă între biroul ori firma unui arhitect şi clientul care comandă o lucrare, un proiect sau un serviciu de arhitectură;

c) alte tipuri de contracte încheiate în baza şi potrivit legii.

Art. 29.

(1) Pentru întocmirea contractelor de proiectare şi/sau, după caz, de consultanţă, precum şi a altor contracte, se recomandă utilizarea modelelor de contract puse la dispoziţie de Ordin şi respectarea legislaţiei de specialitate în vigoare.

(2) Contractele de proiectare sau de consultanţă pentru elaborarea unei lucrări/prestaţii de arhitectură vor cuprinde capitole şi clauze privind obligaţiile asumate şi volumul prestaţiei, termenele de realizare, onorariul cuvenit, etapizarea plăţilor, obligaţii şi responsabilităţi ale ambelor părţi semnatare, penalităţi pentru neexecutarea obligaţiilor, moduri de recepţionare a documentaţiilor, obligaţia de a răspunde la observaţiile/reclamaţiile clientului, precum şi clauze privind proprietatea intelectuală.

(3) În cazul în care pe parcursul derulării contractului apare necesitatea elaborării unor lucrări suplimentare neprevăzute iniţial, a decalării termenelor de predare negociate iniţial, a modificării onorariului sau a altor prevederi iniţiale, părţile vor conveni, de comun acord, modificarea clauzelor respective prin acte adiţionale la contractul de bază.

Art. 30.

Arhitectul nu poate subcontracta integral o lucrare angajată de el. Arhitectul poate subcontracta unele părţi dintr-o lucrare de arhitectură angajată, cu condiţia ca interesele clientului să nu fie afectate.

Art. 31.

Arhitectul care este legat în exerciţiul său profesional printr-un contract individual de muncă cu o unitate de învăţământ de specialitate îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor autorităţi ale administraţiei publice centrale ori locale sau în cadrul oricărei persoane juridice de drept public ori privat îşi asumă toate obligaţiile profesionale şi morale, conform prezentului cod, şi, în mod particular, asigură secretul profesional şi independenţa deciziilor sale.

Art. 32.

Arhitectul are obligaţia de a refuza încheierea de contracte care conduc la nerespectarea legilor sau care contravin prevederilor prezentului cod. El are responsabilitatea de a stabili clauze contractuale care să îi permită întreruperea, la nevoie, a relaţiilor contractuale cu acei clienţi sau cu acei angajatori care, prin cerinţele ori atitudinea lor pe parcursul desfăşurării serviciilor contractate, generează situaţii inacceptabile, ce contravin normelor legale şi profesionale.

se încarcă...