Back

Parlamentul României

Legea nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 17.06.2001

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1.

Prezenta lege reglementează modul de exercitare a profesiei de arhitect şi constituirea Ordinului Arhitecţilor din România, ca formă de organizare independentă, nonprofit, autonomă, apolitică şi de interes public.

Art. 2.

(1) Activitatea în domeniul arhitecturii este un act de cultură de interes public, cu implicaţii urbanistice, economice, sociale şi ecologice.

(2) Creaţia arhitecturală este menită să organizeze funcţional şi estetic spaţiul construit, având obligaţia de a-l insera armonios în mediul înconjurător, în respectul peisajelor naturale şi al patrimoniului imobiliar.

Art. 3.

Potrivit legii, construcţiile civile, industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, în baza reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor.

Art. 4. Modificări (1)

(1) Poartă titlul de arhitect absolventul cu diplomă sau alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură recunoscute de statul român, care îndeplineşte condiţiile minime de formare pentru profesia de arhitect prevăzute de Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 255 din 30 septembrie 2005, denumită în continuare Directivă.

(2) Poartă titlul de arhitect de interior absolventul cu diplomă de arhitect de interior obţinută în specializarea arhitectură de interior la o instituţie acreditată de învăţământ superior din România.

(3) Este interzisă utilizarea titlului de arhitect de către persoanele care nu deţin această calificare profesională în baza unui titlu oficial de calificare.

Art. 5. Puneri în aplicare (1)

(1) Poartă titlul de arhitect şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European, precum şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, absolvenţi cu diplomă sau cu alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură recunoscute în unul dintre statele menţionate, care îndeplinesc condiţiile minime de formare pentru profesia de arhitect prevăzute de Directivă.
Modificări (1)

(2) Poartă titlul de arhitect şi absolvenţii, cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţeni ai statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţeni ai Confederaţiei Elveţiene, cu diplomă sau alt document similar obţinut în cadrul unor programe sociale ori ca urmare a absolvirii unor cursuri superioare fără frecvenţă în domeniul arhitecturii şi care au dobândit nivelul minim necesar de cunoştinţe, deşi nu au fost respectate condiţiile referitoare la durata minimă a studiilor prevăzute de Directivă. Aceste persoane trebuie să aibă o experienţă profesională de minimum 7 ani sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură ori alt drept echivalent sau a unei firme de arhitectură şi să promoveze un examen standard de absolvire de nivel universitar, echivalent cu examenul final pentru obţinerea diplomei sau a altui document similar, conform prevederilor alin. (1).
Modificări (1)

(3) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene au dreptul la utilizarea titlului legal academic deţinut, a celui dobândit prin înregistrarea la organismul profesional din statul membru de provenienţă şi, unde este cazul, a abrevierii utilizate în statul membru de provenienţă în limba acelui stat.

(4) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene autorizaţi să poarte titlul de arhitect în baza unui act normativ al statului membru respectiv, prin care autorităţile competente conferă acest titlu personalităţilor care s-au distins în mod deosebit prin realizări în domeniul arhitecturii, pot utiliza acest titlu în România.

Art. 6. Puneri în aplicare (1)

(1) Ordinul Arhitecţilor din România este autoritatea competentă pentru recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect, pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene.

(2) Titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ale cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi ale cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene se supun procedurii de recunoaştere în vederea exercitării profesiei de arhitect pe teritoriul României, aprobată prin hotărâre a Guvernului.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), regimul general de recunoaştere a calificărilor profesionale prevăzut de Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică profesiei de arhitect, în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (4) din Legea nr. 200/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 7.

(1) Titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect de interior obţinute în statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană sunt recunoscute de Ordinul Arhitecţilor din România, potrivit prevederilor Legii nr. 200/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect de interior obţinute în statele terţe sunt recunoscute de Ministerul Educaţiei Naţionale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 8.

(1) Activitatea arhitectului în domeniile arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului constă în:

a) proiectarea, consilierea, asistenţa tehnică şi supravegherea lucrărilor de construcţii, restaurări de monumente, peisagistică, design, amenajări şi decoraţiuni interioare, scenografie şi alte asemenea activităţi;

b) studiul, cercetarea, planificarea, consilierea şi reglementarea specifică în domeniile arhitecturii, urbanismului, amenajării teritoriului, construcţiilor, utilizării materialelor de construcţie şi tehnologiilor specifice;

c) verificarea, avizarea, aprobarea, controlul şi expertiza tehnică a proiectelor de arhitectură.

(2) Practica arhitecturii este un act complex de creaţie tehnică şi estetică şi de furnizare de servicii, care se realizează prin întocmirea de proiecte, coordonarea studiilor şi documentaţiilor conexe întocmite de alţi specialişti, studii, teme şi programe de cercetare, proiectare şi concursuri, documentaţii tehnice, machete, relevee şi alte asemenea activităţi.

CAPITOLUL II Exercitarea profesiei de arhitect

SECŢIUNEA 1 Dobândirea şi exercitarea dreptului de semnătură
Puneri în aplicare (1)

Art. 9.

Exercitarea profesiei de arhitect se face atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public, conform prevederilor legale.

Art. 10. Puneri în aplicare (1), Jurisprudență (1)

(1) Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilităţi profesionale faţă de client şi autorităţile publice cu privire la calitatea soluţiilor propuse, cu respectarea legislaţiei în domeniu.

(2) Dreptul de semnătură se exercită olograf, cu menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a numărului de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor, pe toate documentaţiile elaborate în cadrul tuturor fazelor de proiectare şi autorizare, inclusiv pe durata execuţiei şi la recepţia lucrărilor.

(3) Exercitarea dreptului de semnătură implică independenţă în luarea deciziilor cu caracter profesional.

Art. 11.

(1) Proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnătură sau de un conductor arhitect cu drept de semnătură. Proiectele de arhitectură de interior pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire pot fi semnate şi de către un arhitect de interior cu drept de semnătură.
Jurisprudență (1)

(2) Arhitecţii dobândesc drept de semnătură acordat de către Ordinul Arhitecţilor din România, în condiţiile legii, dacă au exerciţiul deplin al drepturilor civile, dacă îndeplinesc condiţiile de onorabilitate şi de stagiu sau, după caz, de experienţă profesională practică, prevăzute de prezenta lege şi de Directivă. Obţinerea dreptului de semnătură de către arhitecţi atrage obligatoriu înscrierea acestora în Tabloul Naţional al Arhitecţilor, în condiţiile legii.
Jurisprudență (1)

(3) Condiţia de onorabilitate prevăzută la alin. (2) se consideră a fi îndeplinită:

a) dacă arhitectului solicitant al dreptului de semnătură nu i-a fost interzisă definitiv sau temporar exercitarea profesiei prin hotărâre judecătorească definitivă, ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu exercitarea profesiei;

b) dacă arhitectul solicitant al dreptului de semnătură nu a săvârşit abateri disciplinare care au fost sancţionate de Ordinul Arhitecţilor din România cu retragerea definitivă a dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi.

(4) Dreptul de semnătură al conductorilor arhitecţi şi al arhitecţilor de interior se exercită pe teritoriul României şi este limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaşte acest drept.

(5) Dobândirea dreptului de semnătură se face în baza unei cereri adresate Ordinului Arhitecţilor din România, însoţită de copia titlului oficial de calificare şi de certificatul privind dobândirea experienţei profesionale practice, împreună cu un portofoliu cuprinzând lucrările la care solicitantul a colaborat în perioada de stagiu.

(6) Evaluarea cunoştinţelor, aptitudinilor şi experienţei profesionale relevante se face de către o comisie formată din arhitecţi cu drept de semnătură, numită de către Consiliul naţional, potrivit prevederilor Regulamentului Ordinului Arhitecţilor din România.

(7) Procedura de acordare a dreptului de semnătură trebuie finalizată în termen de maximum 3 luni de la data prezentării documentaţiei complete de către solicitant.

Art. 12.

(1) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene care solicită stabilirea în România şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 5 şi 6 referitoare la deţinerea titlului de calificare şi exercitarea profesiei de arhitect şi care au drept de semnătură pe teritoriul unuia dintre aceste state sau un drept echivalent vor dobândi drept de semnătură pe teritoriul României prin recunoaşterea automată a acestui drept.

(2) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene care solicită stabilirea în România şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 5 şi 6 referitoare la deţinerea titlului de calificare şi exercitarea profesiei de arhitect şi care nu au drept de semnătură sau alt drept echivalent obţinut pe teritoriul unuia dintre aceste state vor dobândi, la cerere, drept de semnătură pe teritoriul României, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.

(3) Arhitecţii cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cei ai statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene care au dreptul de a exercita profesia de arhitect cu drept de semnătură sau alt drept echivalent în unul dintre aceste state şi care solicită dreptul de a presta temporar sau ocazional servicii în domeniul arhitecturii pe teritoriul României, fără a solicita stabilirea în România, vor dobândi drept de semnătură fără să fie înscrişi în Tabloul Naţional al Arhitecţilor şi vor fi înregistraţi automat în Ordinul Arhitecţilor din România, pe durata prestării serviciilor respective.

(4) Documentele necesare înregistrării, la prima prestare de servicii în domeniul arhitecturii sau în cazul în care au intervenit modificări ale situaţiei faţă de cea iniţială, reţinută în documente, în cazul prestaţiilor temporare sau ocazionale, sunt:

a) o declaraţie prealabilă scrisă, în care se precizează domeniul de asigurare sau alte mijloace de protecţie personală sau colectivă privind responsabilitatea profesională de care solicitantul beneficiază în România;

b) copia documentului care atestă cetăţenia solicitantului;

c) documentul emis de statul membru de stabilire a solicitantului, prin care se atestă că, la data eliberării acestuia, titularul este stabilit legal în respectivul stat şi că nu îi este interzisă definitiv sau temporar exercitarea activităţilor de arhitect;

d) copiile diplomelor, certificatelor sau ale altor titluri oficiale de calificare în profesia de arhitect.

(5) Declaraţia prevăzută la alin. (4) lit. a) se reînnoieşte o dată pe an, dacă prestatorul are în vedere să îşi exercite profesia de arhitect temporar sau ocazional, în cursul anului respectiv, sau în cazul unei modificări a situaţiei sale faţă de cea iniţială.

(6) Caracterul temporar şi ocazional al prestării de servicii în domeniul arhitecturii se verifică, de la caz la caz, în special în funcţie de durata prestării, frecvenţa, periodicitatea şi continuitatea acestora, de către Ordinul Arhitecţilor din România.

(7) Ordinul Arhitecţilor din România va accepta ca dovadă de onorabilitate un document emis cetăţeanului unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene de către autoritatea competentă din statul de provenienţă a acestuia; acest document trebuie să fie prezentat la cel mult 3 luni de la data eliberării sale de către autoritatea competentă din statul de provenienţă.

(8) Arhitecţii cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţeni ai statelor membre ale Spaţiului Economic European sau cetăţeni ai Confederaţiei Elveţiene care îşi exercită profesia pe teritoriul României se supun regulilor şi procedurilor referitoare la folosirea titlului profesional, regulilor profesionale, deontologice şi disciplinare aplicabile profesiei, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(9) Ordinul Arhitecţilor din România va pune la dispoziţia persoanelor interesate informaţii privind legislaţia naţională specifică şi Codul deontologic al profesiei de arhitect.

Art. 13.

Condiţiile în care posesorii unor titluri oficiale de calificare în profesia de arhitect, care sunt cetăţeni ai altor state în afara celor menţionate la art. 5, denumite în continuare state terţe, pot să îşi exercite profesia în România, să dobândească drept de semnătură şi să solicite înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor vor fi stabilite, în condiţii de reciprocitate, prin convenţii încheiate de statul român cu statele de origine ale acestora, cu respectarea cel puţin a condiţiilor minime de formare în profesia de arhitect prevăzute de Directivă.

Art. 14.

(1) În vederea dobândirii dreptului de semnătură, arhitectul, conform prevederilor Directivei, îşi desfăşoară activitatea profesională ca stagiar pe o perioadă de minimum 2 ani, la un birou de arhitectură sau la o societate de proiectare, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură.

(2) Stagiul prevăzut la alin. (1) poate fi redus la un an în cazul arhitecţilor care au dobândit experienţă de minimum 2 ani consecutivi în cadrul serviciilor de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale.

(3) Condiţiile efectuării stagiului în vederea dobândirii experienţei profesionale practice, drepturile şi obligaţiile arhitectului stagiar, precum şi cele ale Ordinului Arhitecţilor din România faţă de acesta sunt reglementate prin Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România.
Modificări (1)

(4) Pentru absolvenţii de arhitectură cu diplomă de doctor în domeniu, durata stagiului se reduce la un an.

(5) După efectuarea stagiului, arhitectul poate dobândi dreptul de semnătură conferit de Ordinul Arhitecţilor din România, în condiţiile prezentei legi.

Art. 15.

Arhitecţii stagiari pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri şi proiecte proprii, care nu presupun eliberarea unei autorizaţii de construire.

Art. 16.

Exercitarea dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi, este incompatibilă cu situaţiile în care:

a) arhitectul îndeplineşte pentru acelaşi proiect funcţia de verificator, de expert sau de consilier ales în cadrul administraţiei publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare;

b) arhitectul este funcţionar public în cadrul autorităţii administraţiei publice centrale sau locale care are în competenţă avizarea, autorizarea şi controlul lucrării în cauză.

Art. 17.

Exercitarea dreptului de semnătură fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.

SECŢIUNEA a 2-a Modalităţi de exercitare a profesiei de arhitect

Art. 18.

(1) Dreptul de semnătură se poate exercita în cadrul birourilor individuale, birourilor asociate, societăţilor de proiectare sau altor forme de asociere constituite conform legii.

(2) Indiferent de formele de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitecţii cu drept de semnătură pot dobândi calitatea de proiectant general.

(3) Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitecţii cu drept de semnătură pot angaja salariaţi.

(4) Persoanele juridice prevăzute la alin. (1), care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnătură şi care desfăşoară activităţi de proiectare, au obligaţia ca, pentru întocmirea documentaţiilor de urbanism şi a proiectelor de arhitectură supuse aprobării sau autorizării, să folosească pe baze contractuale serviciile unui arhitect cu drept de semnătură.

Art. 19.

(1) Modalitatea de exercitare a profesiei se declară de către arhitect şi se înregistrează la Ordinul Arhitecţilor din România.

(2) Birourile individuale se pot asocia prin contract.

(3) Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual şi client sau, în cazul birourilor asociate, aceste raporturi se stabilesc între unul dintre birourile individuale implicate şi client.

SECŢIUNEA a 3-a Drepturile şi obligaţiile arhitecţilor cu drept de semnătură

Art. 20.

Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele drepturi:

a) să elaboreze şi să semneze documentele prevăzute la art. 11 alin. (1);

b) să verifice în timpul execuţiei lucrării conformitatea acesteia cu autorizaţia emisă, chiar dacă asistenţa tehnică nu i-a fost încredinţată;

c) să beneficieze de un onorariu just pentru serviciile prestate, corespunzător valorii, timpului necesar şi responsabilităţii asumate, negociat în mod liber cu clientul. Ordinul Arhitecţilor din România, cu avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi al Ministerului Culturii, elaborează sistemul de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură, care se va face public. Sistemul de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură cuprinde modalităţi puse la dispoziţia arhitecţilor pentru a calcula costurile şi pentru a negocia onorariile care se percep. Sistemul de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură nu are caracter obligatoriu, nu impune obligaţii prestatorilor sau beneficiarilor şi nu stabileşte onorarii minime ori maxime;

d) să introducă în contractul încheiat cu clientul clauze privind protecţia dreptului de autor.

Art. 21. Puneri în aplicare (1)

Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele obligaţii:

a) să cunoască şi să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect;

b) să respecte Codul deontologic al profesiei de arhitect şi Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România;

c) să facă cunoscută clientului obligaţia de a obţine şi de a respecta avizele, acordurile şi autorizaţiile necesare, prevăzute de lege;

d) să se preocupe de perfecţionarea calificării profesionale;

e) să îşi asume, prin exercitarea dreptului de semnătură, întreaga responsabilitate profesională faţă de client şi autorităţi, manifestând conştiinciozitate şi probitate profesională;

f) să servească interesele clientului în acord cu interesul public şi cu exigenţele profesionale.

se încarcă...