Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene

Directiva nr. 63/2014 de modificare a Directivei 2001/110/CE a Consiliului privind mierea
Număr celex: 32014L0063

În vigoare de la 03.06.2014

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (1),

(1) Poziția Parlamentului European din 16 aprilie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 8 mai 2014.

întrucât:

(1) Directiva 2001/110/CE a Consiliului definește mierea ca fiind substanța naturală dulce produsă de albinele Apis melifera (denumite în continuare "albine"). Mierea conține în special diferite tipuri de zaharuri, în special fructoză și glucoză, precum și alte substanțe, cum ar fi acizi organici, enzime și particule solide rezultate în urma colectării mierii. Directiva 2001/110/CE limitează intervenția omului care ar putea modifica compoziția mierii și permite, prin urmare, păstrarea caracteristicilor naturale ale mierii. În special, Directiva 2001/110/CE interzice adăugarea oricărui ingredient alimentar în miere, inclusiv aditivi alimentari sau orice alte adaosuri, altele decât mierea. În mod similar, directiva respectivă interzice îndepărtarea oricărui element constitutiv specific al mierii, inclusiv polenul, cu excepția cazului în care acest lucru nu poate fi evitat la îndepărtarea impurităților. Aceste cerințe sunt în conformitate cu standardul Codex Alimentarius pentru miere (Codex Stan 12-1981).

(2) Polenul face parte din criteriile de compoziție a mierii stabilite în Directiva 2001/110/CE. Dovezile disponibile, inclusiv datele empirice și științifice, confirmă faptul că albinele stau la baza prezenței polenului în miere. Granulele de polen cad în nectarul care este colectat de albine. În stup, nectarul colectat care conține granule de polen este transformat de albine în miere. Potrivit datelor disponibile, polenul excedentar din miere poate proveni de la polenul de pe perii albinei, de la polenul din aerul din interiorul stupului și de la polenul depozitat de albine în celule și eliminat ca urmare a deschiderii accidentale a celulelor respective în timpul extragerii mierii de către operatorii în sectorul alimentar. Prin urmare, se poate afirma că polenul pătrunde în stup ca urmare a activității albinelor și este prezent în mod natural în miere, indiferent dacă operatorii în sectorul alimentar extrag sau nu mierea. Mai mult, adăugarea în mod intenționat de polen în miere de către operatorii în sectorul alimentar este interzisă prin Directiva 2001/110/CE.

(3) Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului definește un "ingredient" ca fiind orice substanță utilizată în fabricarea sau prepararea unui produs alimentar și prezentă încă în produsul finit, eventual sub o formă modificată. Această definiție implică utilizarea intenționată a unei substanțe în fabricarea sau prepararea unui produs alimentar. Având în vedere caracterul natural al mierii și, în special, originea naturală a elementelor constitutive specifice mierii, în cazul mierii, polenul fiind un element constitutiv natural specific al mierii, nu ar trebui considerat drept "ingredient" al mierii în sensul Regulamentului (UE) nr. 1169/2011.

(4) Prezenta directivă nu aduce atingere aplicării Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în cazul mierii care conține polen modificat genetic, având în vedere că mierea de acest tip este un aliment produs din organisme modificate genetic în sensul regulamentului respectiv. În cauza C-442/09(1), Karl Heinz Bablok și alții/Freistaat Bayern, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât că criteriul determinant pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, stabilit la considerentul 16 din regulamentul respectiv, este măsura în care materialul derivat din materialul sursă modificat genetic este prezent sau nu în produsele alimentare. Mierea care conține polen modificat genetic ar trebui, prin urmare, să fie considerată "aliment produs (parțial) dintr-un organism modificat genetic" în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003. Stabilirea unei dispoziții în temeiul căreia polenul nu este un ingredient al mierii nu afectează, prin urmare, concluzia Curții în Cauza C-442/09, potrivit căreia mierea care conține polen modificat genetic face obiectul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, în special al cerințelor prevăzute de regulamentul respectiv cu privire la autorizarea prealabilă introducerii pe piață, supravegherea și, după caz, etichetarea.

(1) Rec. 2011, p. I-07419.

(5) În temeiul cerințelor de etichetare din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu există o obligație de a indica prezența polenului modificat genetic în miere pe eticheta mierii dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: cantitatea de polen modificat genetic nu depășește 0,9% din conținutul mierii, iar prezența sa în miere este accidentală sau inevitabilă din punct de vedere tehnic. Ar trebui reamintit faptul că Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului prevede că statele membre pot să ia măsurile necesare pentru a evita prezența accidentală a organismelor modificate genetic în miere.

(6) În temeiul Directivei 2001/110/CE, în cazul în care mierea provine din mai multe state membre sau din țări terțe, mențiunea obligatorie a țării de origine se poate înlocui cu una dintre următoarele mențiuni, după caz: "amestec de miere provenită din CE", "amestec de miere provenită din spațiul extracomunitar", "amestec de miere provenită din CE și spațiul extracomunitar". Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Uniunea Europeană s-a substituit Comunității Europene și i-a succedat acesteia. Prin urmare, este necesară clarificarea cerințelor relevante în materie de etichetare prin înlocuirea referirii la "CE" cu o referire la "UE".

(7) Directiva 2001/110/CE conferă Comisiei competența de punere în aplicare a dispozițiilor acesteia, în special competența de a adopta măsurile necesare pentru punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la adaptarea la progresele tehnice și pentru alinierea directivei respective la legislația generală a Uniunii în materie de produse alimentare. De asemenea, Directiva 2001/110/CE conferă Comisiei competența de a adopta metode care să permită să se verifice dacă mierea respectă prevederile directivei respective. Este necesară revizuirea domeniului de aplicare al competenței respective.

(8) Pentru a garanta practici comerciale echitabile, pentru a proteja interesele consumatorilor și pentru a permite stabilirea unor metode relevante de analiză, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei cu scopul de a defini parametrii cantitativi ai criteriului "în principal" în ceea ce privește originea florală sau vegetală a mierii și conținutul minim de polen din mierea filtrată după îndepărtarea materiilor străine organice și anorganice. Este deosebit de important ca în timpul lucrărilor pregătitoare Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...