Back

Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene

Decizia nr. 565/2014 de introducere a unui regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe, bazat pe recunoaşterea unilaterală de către Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România a anumitor documente ca fiind echivalente cu vizele naţionale ale acestora pentru tranzitul sau şederea preconizată pe teritoriile lor pentru o perioadă care nu depăşeşte 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile şi de abrogare a Deciziilor nr. 895/2006/CE şi nr. 582/2008/CE Număr celex: 32014D0565

În vigoare de la 16.06.2014

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă în varianta PDF sau Kindle

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) literele (a) şi (b),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (1),

(1) Poziţia Parlamentului European din 27 februarie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) şi Decizia Consiliului din 6 mai 2014.

întrucât:

(1) În temeiul articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2011, Croaţia, care a aderat la Uniunea Europeană la data de 1 iulie 2013, trebuie, de la această dată, să supună obligaţiei de a deţine viză resortisanţii ţărilor terţe enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului.

(2) În temeiul articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2011, dispoziţiile acquis-ului Schengen privind condiţiile şi criteriile de eliberare a vizelor uniforme, precum şi dispoziţiile privind recunoaşterea reciprocă a vizelor şi echivalenţa dintre permisele de şedere/vizele de lungă şedere şi vizele de scurtă şedere, se aplică în Croaţia numai după o decizie a Consiliului în acest sens. Cu toate acestea, dispoziţiile sunt obligatorii pentru Croaţia începând cu data aderării.

(3) Prin urmare, Croaţia are obligaţia de a elibera vize naţionale, pentru intrarea sau tranzitul pe teritoriul său, resortisanţilor ţărilor terţe care deţin o viză uniformă, o viză de lungă şedere sau un permis de şedere eliberat de un stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen ori un document similar eliberat de Bulgaria, Cipru şi România, care nu aplică încă integral acquis-ul Schengen.

(4) Titularii de documente eliberate de statele membre care aplică integral acquis-ul Schengen şi de documente eliberate de Bulgaria, Cipru şi România nu prezintă niciun risc pentru Croaţia, întrucât aceştia au fost supuşi tuturor controalelor necesare de către statele membre respective. Pentru a evita impunerea unor sarcini administrative suplimentare nejustificate Croaţiei, ar fi necesară adoptarea de norme comune prin care Croaţia să fie autorizată să recunoască în mod unilateral anumite documente eliberate de statele membre ca fiind echivalente cu vizele sale naţionale şi să instituie un regim simplificat de control al persoanelor la frontierele sale externe, bazat pe această echivalenţă unilaterală.

(5) Normele comune introduse prin Decizia nr. 895/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi prin Decizia nr. 582/2008/CE a Parlamentului European şi a Consiliului ar trebui abrogate. În ceea ce priveşte Cipru, care pune în aplicare regimul comun instituit prin Decizia nr. 895/2006/CE începând cu data de 10 iulie 2006, şi Bulgaria şi România, care aplică regimul comun instituit prin Decizia nr. 582/2008/CE începând cu data de 18 iulie 2008, ar fi necesară adoptarea de norme comune prin care Bulgaria, Cipru şi România să fie autorizate, precum Croaţia, să recunoască în mod unilateral anumite documente eliberate de statele membre care pun în aplicare în întregime acquis-ul Schengen, precum şi documente similare eliberate de Croaţia, ca fiind echivalente cu vizele sale naţionale şi să instituie un regim simplificat de control al persoanelor la frontierele externe ale acestora, bazat pe această echivalenţă unilaterală. Prezenta decizie nu aduce atingere obiectivului Bulgariei şi României de a deveni state membre Schengen fără întârziere.

(6) Regimul simplificat stabilit prin prezenta decizie ar trebui să se aplice pe o perioadă de tranziţie, până la data care urmează a fi stabilită printr-o decizie a Consiliului, astfel cum este prevăzut la articolul 3 alineatul (2) primul paragraf din Actul de aderare din 2003 în ceea ce priveşte Ciprul, la articolul 4 alineatul (2) primul paragraf din Actul de aderare din 2005 în ceea ce priveşte Bulgaria şi România şi la articolul 4 alineatul (2) primul paragraf din Actul de aderare din 2011 în ceea ce priveşte Croaţia, sub rezerva unor eventuale dispoziţii tranzitorii privind documentele eliberate înainte de data respectivă.

(7) Participarea la sistemul simplificat ar trebui să fie facultativă, fără să impună statelor membre obligaţii suplimentare celor stabilite prin Actul de aderare din 2003, Actul de aderare din 2005 sau prin Actul de aderare din 2011.

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

se încarcă...