Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene

Directiva nr. 55/2014 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice (Text cu relevanță pentru SEE)
Număr celex: 32014L0055

În vigoare de la 06.05.2014

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

sau autentifică-te

  •  
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (1),

(1) Avizul din 28 noiembrie 2013 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

(2) Poziția Parlamentului European din 11 martie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 14 aprilie 2014.

întrucât:

(1) În statele membre există și sunt utilizate în prezent diferite standarde globale, naționale, regionale și proprietare privind facturile electronice. Niciunul dintre aceste standarde nu s-a impus, iar majoritatea nu sunt interoperabile.

(2) În absența unui standard comun, statele membre decid, în cazul în care promovează utilizarea facturilor electronice în domeniul achizițiilor publice sau impun obligativitatea acestora, să elaboreze propriile soluții tehnice bazate pe standarde naționale separate. Prin urmare, numărul de standarde diferite care coexistă în statele membre este în creștere și probabil va continua să crească în viitor.

(3) Multitudinea de standarde care nu sunt interoperabile are drept rezultat o complexitate excesivă, insecuritate juridică și cheltuieli de funcționare suplimentare pentru operatorii economici care utilizează facturi electronice în cadrul statelor membre. Operatorii economici care doresc să desfășoare activități de achiziții publice transfrontaliere au adesea obligația de a respecta câte un nou standard de facturare electronică de fiecare dată când accesează o piață nouă. Deoarece aceasta descurajează operatorii economici să efectueze activități de achiziții publice transfrontaliere, cerințele juridice și tehnice diferite privind facturile electronice constituie bariere în calea accesului la piață în domeniul achizițiilor publice transfrontaliere și obstacole în calea comerțului. Acestea împiedică exercitarea libertăților fundamentale, având, prin urmare, un efect direct asupra funcționării pieței interne.

(4) Este de așteptat ca aceste obstacole în calea comerțului din interiorul Uniunii să devină mai numeroase în viitor, pe măsură ce se elaborează mai multe standarde naționale și proprietare care nu sunt interoperabile și pe măsură ce utilizarea facturilor electronice în domeniul achizițiilor publice devine mai larg răspândită sau obligatorie în statele membre.

(5) Obstacolele în calea comerțului transfrontalier care decurg din coexistența diferitelor cerințe juridice și standarde tehnice referitoare la facturarea electronică, precum și din lipsa interoperabilității ar trebui eliminate sau reduse. În vederea atingerii acestui obiectiv, ar trebui elaborat un standard european comun pentru modelul de date semantice al elementelor principale ale unei facturi electronice (denumit în continuare "standardul european privind facturarea electronică"). Acest standard ar trebui să stabilească și să descrie elementele principale pe care ar trebui să le conțină întotdeauna o factură electronică, facilitând astfel trimiterea și primirea de facturi electronice între sisteme bazate pe standarde tehnice diferite. Cu condiția ca acestea să nu fie în contradicție cu acest standard european, standardele tehnice naționale existente nu ar trebui să fie înlocuite și utilizarea lor nu ar trebui limitată de prezentul standard, și ar trebui să se mențină posibilitatea aplicării în continuare a acestora în paralel cu standardul european.

(6) Prin asigurarea interoperabilității semantice și prin îmbunătățirea securității juridice, prezenta directivă va promova utilizarea facturării electronice în domeniul achizițiilor publice, permițând astfel statelor membre, autorităților contractante, entităților contractante și operatorilor economici să genereze beneficii semnificative în ceea ce privește economiile, impactul asupra mediului și reducerea sarcinilor administrative.

(7) Beneficiile facturării electronice sunt maximizate atunci când generarea, trimiterea, transmiterea, primirea și prelucrarea unei facturi pot fi automatizate integral. Din acest motiv, doar facturile care pot fi citite automat și care pot fi prelucrate automat și digital de către destinatar ar trebui să fie considerate drept conforme cu standardul european privind facturarea electronică. Un simplu fișier imagine nu ar trebui să fie considerat drept factură electronică în conformitate cu prezenta directivă.

(8) Obiectivul interoperabilității este de a permite prezentarea și prelucrarea informațiilor într-un mod consecvent între sistemele de gestiune, indiferent de tehnologia, aplicația sau platforma acestora. Interoperabilitatea deplină cuprinde capacitatea de interoperare la trei niveluri distincte: în materie de conținut al facturii (semantică), de format sau limbaj utilizat (sintaxă) și de metodă de transmitere. Interoperabilitatea semantică implică faptul că factura electronică include o anumită cantitate de informație solicitată și că semnificația exactă a informațiilor schimbate este păstrată și bine înțeleasă, într-un mod lipsit de ambiguitate, independent de modul fizic de reprezentare sau transmitere. Interoperabilitatea sintactică implică faptul că elementele de date ale unei facturi electronice se prezintă într-un format care poate fi schimbat direct între emitent și destinatar și care poate fi prelucrat automat. Interoperabilitatea sintactică poate fi asigurată în două moduri alternative, respectiv prin utilizarea unei sintaxe comune sau prin intermediul corelării între diferite sintaxe.

(9) Se folosește un mare număr de sintaxe. În tot mai mare măsură, interoperabilitatea sintactică se asigură prin corelare. Această metodă este eficace dacă factura conține toate elementele de date necesare la nivel semantic și dacă înțelesul lor este lipsit de ambiguitate. Deoarece de multe ori nu se întâmplă astfel, este nevoie de măsuri de asigurare a interoperabilității la nivel semantic. Pentru a se simplifica în continuare utilizarea facturării electronice și pentru a se reduce costurile, unul dintre obiectivele pe termen lung ar trebui să fie limitarea numărului de sintaxe utilizate, de preferință prin concentrarea asupra celor mai utilizate în mod curent.

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...