Back

Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene

Directiva nr. 54/2014 privind măsurile de facilitare a exercitării drepturilor conferite lucrătorilor în contextul liberei circulaţii a lucrătorilor (Text cu relevanţă pentru SEE) Număr celex: 32014L0054

În vigoare de la 30.04.2014

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă în varianta PDF sau Kindle

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 46,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European,

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (1),

(1) Poziţia Parlamentului European din 12 martie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) şi Decizia Consiliului din 14 aprilie 2014.

întrucât:

(1) Libera circulaţie a lucrătorilor este una dintre libertăţile fundamentale ale cetăţenilor Uniunii şi unul dintre pilonii pieţei interne în Uniune consacrat în articolul 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Punerea sa în aplicare este aprofundată în dreptul Uniunii destinat să garanteze exercitarea deplină a drepturilor conferite cetăţenilor Uniunii şi membrilor familiilor acestora. Prin "membrii familiei lor" ar trebui să se înţeleagă termenul definit la articolul 2 punctul 2 din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, care se aplică şi membrilor familiilor lucrătorilor frontalieri.

(2) Libera circulaţie a lucrătorilor este, de asemenea, un element esenţial pentru dezvoltarea unei veritabile pieţe a muncii a Uniunii, care să permită lucrătorilor să se deplaseze în zone în care există un deficit al forţei de muncă sau mai multe şanse de angajare, să sprijine mai multe persoane să îşi găsească locuri de muncă mai bine adaptate competenţelor lor şi să elimine blocajele apărute pe piaţa muncii.

(3) Libera circulaţie a lucrătorilor oferă fiecărui cetăţean al Uniunii, indiferent de reşedinţa sa, dreptul de a circula liber în alt stat membru pentru a lucra şi/sau a locui acolo în interes profesional. Aceasta îi protejează împotriva discriminării pe motiv de cetăţenie în ceea ce priveşte accesul la muncă, condiţiile de muncă şi de încadrare în muncă, în special cu privire la remunerare, concediere, impozitare şi avantaje sociale, asigurându-le un tratament egal în raport cu resortisanţii statului membru respectiv, în temeiul dreptului intern, al practicii naţionale şi al contractelor colective de muncă de la nivel naţional. De astfel de drepturi ar trebui să beneficieze, fără discriminare pe motiv de cetăţenie sau naţionalitate, toţi cetăţenii Uniunii care îşi exercită dreptul la libera circulaţie, inclusiv lucrătorii permanenţi, sezonieri şi frontalieri. Libera circulaţie a lucrătorilor nu trebuie confundată cu libera prestare a serviciilor, care include dreptul întreprinderilor de a presta servicii în alt stat membru, pentru care pot detaşa temporar propriii lucrători în alt stat membru pentru ca aceştia să desfăşoare activităţile necesare pentru prestarea serviciilor în statul membru respectiv.

(4) În ceea ce priveşte lucrătorii din Uniune şi membrii familiilor lor care îşi exercită dreptul la libera circulaţie, articolul 45 din TFUE conferă drepturi substanţiale pentru exercitarea acestei libertăţi fundamentale, care sunt detaliate în Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului.

(5) Cu toate acestea, exercitarea efectivă a libertăţii de circulaţie a lucrătorilor este încă o provocare majoră şi, de foarte multe ori, lucrătorii din Uniune nu îşi cunosc drepturile la liberă circulaţie. Din cauza, printre altele, a poziţiei lor potenţial mai vulnerabile, lucrătorii din Uniune se pot confrunta încă cu restricţii sau obstacole nejustificate în calea exercitării dreptului lor la liberă circulaţie, precum nerecunoaşterea calificărilor, discriminare pe motiv de cetăţenie şi exploatare atunci când se deplasează într-un alt stat membru. Aşadar, există o discrepanţă între drept şi aplicarea sa în practică, discrepanţă care ar trebui abordată.

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

se încarcă...