Parlamentul României

Legea nr. 546/2002 privind grațierea și procedura acordării grațierii

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 18.04.2014

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

Grațierea este măsura de clemență ce constă în înlăturarea, în total sau în parte, a executării pedepsei aplicate de instanță ori în comutarea acesteia în una mai ușoară.

Art. 2. -

Grațierea poate fi acordată individual, prin decret al Președintelui României, potrivit art. 94 lit. d) din Constituția României, republicată, sau colectiv, de către Parlament, prin lege organică, conform prevederilor art. 73 alin. (3) lit. i) din Constituția României, republicată.

CAPITOLUL II Grațierea individuală

Art. 3. -

(1) Grațierea individuală se acordă la cerere sau din oficiu, numai după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

(2) Decretul de grațiere individuală nu poate fi revocat.

Art. 4. -

Cererea de grațiere individuală, împreună cu actele anexate, se adresează Președintelui României și poate fi făcută de:

a) persoana fizică condamnată, apărătorul ori reprezentantul legal al acesteia;

b) soțul persoanei fizice condamnate, ascendenții, descendenții, frații, surorile ori copiii acestora, precum și de aceleași rude ale soțului persoanei condamnate;

c) reprezentantul legal sau avocatul persoanei juridice condamnate.

Art. 5. -

(1) Cererea de grațiere conține în mod obligatoriu datele de identificare a persoanei condamnate și pedeapsa pentru care se solicită grațierea.

(2) La cererea de grațiere formulată în cazul persoanei fizice se anexează, în copie legalizată, hotărârea definitivă de condamnare, certificatul de cazier judiciar și, după caz, acte de stare civilă, certificate medicale, rapoarte de anchetă socială și alte acte pe care solicitantul le consideră necesare în susținerea cererii sale.

(3) La cererea de grațiere formulată în cazul persoanei juridice se anexează, în copie legalizată, hotărârea definitivă de condamnare, adeverința emisă de organul care a autorizat înființarea persoanei juridice sau care a înregistrat persoana juridică, din care să rezulte antecedentele penale ale acesteia, precum și alte acte pe care solicitantul le consideră necesare în susținerea cererii sale.

Art. 6. -

(1) În vederea exercitării prerogativei de grațiere, Președintele României poate solicita, atunci când socotește necesar, avize consultative de la Ministerul Justiției, care este obligat să le înainteze în termen de 30 de zile de la data solicitării.

(2) De asemenea, atunci când consideră necesar, Președintele României poate solicita informații cu privire la persoana fizică organelor administrației publice locale, conducătorului locului de detenție, organelor judecătorești și ale parchetelor, organelor de poliție și altor instituții publice, precum și comandantului unității, pentru condamnații militari.

(3) În cazul cererilor de grațiere formulate pentru persoana juridică, Președintele României poate solicita, atunci când socotește necesar, informații de la registrul comerțului, de la autoritățile cu atribuții de control în domeniul fiscal și vamal, de la organul care a autorizat înființarea persoanei juridice sau care a înregistrat persoana juridică, de la organele administrației publice locale, precum și de la orice altă instituție publică.

Art. 7. -

Decretul de grațiere se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 8. -

Decretul de grațiere trebuie să conțină următoarele elemente:

a) datele de identificare a persoanei condamnate: numele, prenumele, prenumele părinților, data și locul nașterii în cazul persoanei fizice, respectiv denumirea, sediul, codul de înregistrare fiscală, actul prin care s-a aprobat înființarea în cazul persoanei juridice;

b) elementele de identificare a hotărârii judecătorești de condamnare;

c) pedeapsa aplicată de instanță, care face obiectul grațierii;

d) modalitatea grațierii - totală sau parțială, indicându-se partea de pedeapsă grațiată, pentru grațierea parțială.

Art. 9. -

(1) Prin decret se pot grația una sau mai multe pedepse.

(2) Grațierea individuală în cazul persoanei fizice se acordă numai pentru pedepse sau măsuri educative privative de libertate.

(3) Nu pot fi grațiate pedepsele deja executate, pedepsele a căror executare nu a început din cauza sustragerii condamnatului de la executare, condamnările cu suspendarea executării pedepsei, precum și pedepsele complementare și cele accesorii aplicate persoanei fizice.

(4) În cazul persoanei juridice pot fi grațiate atât pedeapsa principală, cât și pedepsele complementare prevăzute la art. 139 și 140 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Grațierea individuală nu are efect asupra laturii civile și asupra măsurilor administrative pronunțate într-o cauză penală.

Art. 10. -

În situația respingerii cererii de grațiere, actul de respingere va fi comunicat persoanei care a introdus cererea, în termen de 30 de zile de la data adoptării deciziei de către Președintele României.

Art. 11. -

Grațierea individuală poate fi refuzată de către beneficiarul ei atunci când cererea a fost făcută de altă persoană. Această prevedere nu se aplică în cazul condamnatului minor.

CAPITOLUL III Grațierea colectivă

Art. 12. -

Grațierea colectivă se acordă unui număr de persoane pentru condamnări determinate prin cuantumul pedepselor sau prin infracțiunile pentru care au fost pronunțate.

Art. 13. -

(1) Grațierea colectivă poate avea ca obiect numai pedepse aplicate de instanță pentru fapte săvârșite anterior datei prevăzute în legea de grațiere.

(2) Atunci când legea de grațiere intră în vigoare înaintea rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, grațierea își produce efectele numai de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Jurisprudență (1)

Art. 14. -

(1) În situația pluralității de infracțiuni pentru care s-au aplicat pedepse ce au fost contopite, obiectul grațierii colective îl constituie pedepsele aplicate pentru fiecare dintre infracțiuni, și nu pedeapsa rezultantă.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), dacă pentru unele dintre aceste pedepse este incidentă grațierea, ele vor fi descontopite, iar dacă a rămas o singură pedeapsă din pedeapsa rezultantă, care nu este grațiată, va fi înlăturat și sporul eventual aplicat.

(3) Comutarea se poate face numai într-o pedeapsă mai ușoară, prevăzută de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, și numai în limitele stabilite de acesta.

Art. 15. -

(1) În cazul inițierii legii de grațiere de către Guvern, sarcina elaborării proiectului de lege revine Ministerului Justiției.

(2) Administrația Națională a Penitenciarelor*) poate face propuneri motivate Ministerului Justiției în vederea inițierii unei legi de grațiere.

*) A se vedea art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 1.849/2004 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.062 din 16 noiembrie 2004, cu modificările ulterioare.

CAPITOLUL IV Dispoziții comune

Art. 16. -

(1) Grațierea este totală atunci când privește pedeapsa principală în integralitatea ei.

(2) Grațierea parțială poate privi o parte determinată din pedeapsă, o parte calculată prin raportare la pedeapsa în întregul ei, precum și restul pedepsei rămase de executat.

Art. 17. -

Grațierea individuală se acordă necondiționat, iar grațierea colectivă poate fi acordată și condiționat.

Art. 18. -

(1) Aducerea la îndeplinire a dispozițiilor legale privind grațierea atunci când intervine după rămânerea definitivă a hotărârii se face în conformitate cu art. 596 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Grațierea se aplică în termen de cel mult 48 de ore de la data publicării actului de grațiere în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 19. -

Efectele grațierii sunt cele prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 20. -

Grațierea nu împiedică exercitarea căilor extraordinare de atac de către condamnat, în condițiile legii, și nu poate constitui temei pentru respingerea acestora.

CAPITOLUL V Dispoziții finale

Art. 21. -

Dispozițiile prezentei legi se aplică numai cererilor de grațiere depuse după intrarea ei în vigoare, precum și cererilor de grațiere anterioare, dacă această reglementare este mai favorabilă.

Art. 22. -

(1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 302/1952 privind procedura grațierii, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 46 din 9 septembrie 1952.

;
se încarcă...