Back

Parlamentul României

Legea nr. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public

În vigoare de la 16.10.1997

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1.

Rechiziţia de bunuri şi prestările de servicii reprezintă măsura cu caracter excepţional prin care autorităţile publice împuternicite prin lege obligă operatorii economici, instituţiile publice, precum şi alte persoane juridice şi fizice la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau imobile, în condiţiile prezentei legi.

Art. 2.

(1) Bunurile rechiziţionate sunt puse la dispoziţie forţelor destinate apărării naţionale sau a autorităţilor publice, la declararea mobilizării parţiale sau totale a forţelor armate ori a stării de război, la instituirea stării de asediu sau de urgenţă, atât pentru prevenirea, localizarea, înlăturarea urmărilor unor dezastre, cât şi pe timpul acestor situaţii.

(2) Bunurile consumptibile şi cele perisabile pot fi rechiziţionate definitiv, cu plata despăgubirilor prevăzute de lege.

(3) Cetăţenii apţi de muncă pot fi chemaţi pentru prestări de servicii în interes public, constând în efectuarea unor lucrări sau desfăşurarea unor activităţi în situaţiile prevăzute la alin. (1).

Art. 3.

Rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public se fac în scopul:

a) rezolvării problemelor materiale de orice natură, asigurării de mână de lucru şi de cartiruire sau cazare necesare forţelor destinate apărării, autorităţilor publice, sinistraţilor, refugiaţilor, populaţiei afectate de consecinţele războiului şi prizonierilor de război;

b) funcţionării operatorilor economici şi instituţiilor publice;

c) funcţionării şi exploatării sistemelor de telecomunicaţii şi căilor de comunicaţii.

Art. 4.

Rechiziţionarea de bunuri şi chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public se dispun astfel:

a) la declararea mobilizării parţiale sau totale, precum şi a stării de război, prin decretul de declarare emis de Preşedintele României;

b) la instituirea stării de asediu sau de urgenţă, prin decretul de instituire emis de Preşedintele României;

c) în cazul prevenirii, localizării şi înlăturării urmărilor unor dezastre, prin hotărâre a Guvernului sau prin ordine ale prefecţilor.

Art. 5. Puneri în aplicare (1)

(1) Se pot rechiziţiona:

a) mijloace de transport cu tracţiune animală, auto, feroviare, aeriene şi navale;

b) instalaţii portuare şi dane;

c) sisteme, instalaţii şi tehnică de aerodrom, de comunicaţii şi de telecomunicaţii;

d) surse de alimentare energetice;

e) tehnică de calcul;

f) tehnică şi materiale topografice, tipografice, audiovizuale, de construcţii şi de căi ferate;

g) carburanţi-lubrifianţi, utilaje şi materiale pentru transportul şi depozitarea acestora;

h) clădiri;

i) terenuri;

j) piese de schimb şi materiale pentru întreţinere şi reparaţii;

k) utilaje şi materiale pentru dotarea atelierelor de reparaţii;

l) articole de echipament, de protecţie, de regie, de gospodărie şi de igienă personală;

m) alimente şi materiale pentru preparat, servit, distribuit şi transportat hrana;

n) animale;

o) furaje;

p) tehnică, aparatură şi materiale sanitar-veterinare.

(2) Pentru bunurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f), h), i) şi n) planificarea rechiziţiei se realizează din timp de pace prin planul de rechiziţii judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.

(3) Bunurile sunt rechiziţionate de la proprietarii sau deţinătorii lor legali.

(4) Bunurile rechiziţionabile vor avea starea tehnică şi de calitate necesară folosirii lor în scopul pentru care se rechiziţionează.

(5) Odată cu bunurile rechiziţionate se predau şi echipamentele aferente, fără de care nu pot fi utilizate.

(6) Nimeni nu poate fi obligat a da un bun, dacă în momentul cererii nu îl are în posesie sau în folosinţă legală.

Art. 6. Puneri în aplicare (1)

(1) Rechiziţionarea bunurilor şi chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii în interes public, în situaţiile prevăzute de prezenta lege, se fac de către centrele militare, în caz de mobilizare sau de război, precum şi de către prefect, pentru prevenirea, localizarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre.

(2) Rechiziţionarea navelor, a mijloacelor plutitoare şi portuare se face de către Statul Major al Forţelor Navale.

(3) Rechiziţionarea aeronavelor, instalaţiilor şi tehnicii de aerodrom se face de către Statul Major al Forţelor Aeriene.

(4) În mod excepţional, în timp de război, orice comandant de subunitate sau unitate militară similară sau superioară batalionului, care, în luptă, acţionează independent, este autorizat să hotărască rechiziţionarea de bunuri ori chemarea persoanelor fizice la prestări de servicii în interes public, numai prin autorităţile administraţiei publice locale şi cu asumarea răspunderii proprii.

Art. 7.

(1) Stabilirea imobilelor necesare pentru cartiruire sau cazare se face, în comun, de către autorităţile administraţiei publice locale şi de către reprezentanţii beneficiarilor.

(2) Proprietarii sau deţinătorii cu orice titlu ai imobilelor sunt obligaţi să le pună la dispoziţia beneficiarilor cu utilităţile existente la data rechiziţionării.

Art. 8.

(1) Pot fi chemate pentru prestări de servicii în interes public persoanele apte de muncă, în vârstă de 16-60 de ani bărbaţii şi de 16-55 de ani femeile.

(2) Unii specialişti, ca: medici, ingineri, subingineri, tehnicieni, economişti, farmacişti, asistenţi medicali etc., pot fi chemaţi să presteze servicii în specialităţile lor şi peste limita maximă de vârstă prevăzută la alin. (1), dar nu mai mult de 65 de ani bărbaţii şi de 60 de ani femeile. Peste aceste limite, persoanele pot fi chemate numai la cererea lor.

CAPITOLUL II Evidenţa bunurilor rechiziţionabile şi a persoanelor fizice chemate pentru prestări de servicii în interes public
Puneri în aplicare (1)

Art. 9.

(1) Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să asigure, în raza lor de activitate, efectuarea rechiziţiilor de bunuri şi chemarea persoanelor pentru prestări de servicii în interes public.

(2) Pentru realizarea scopului prevăzut la alin. (1), autorităţile publice împreună cu celelalte autorităţi împuternicite iau măsuri pentru:

a) verificarea ţinerii evidenţei de către operatorii economici, instituţiile publice şi alte persoane juridice deţinătoare ale bunurilor rechiziţionabile;

b) verificarea stării tehnice a mijloacelor de transport auto, navale, aeriene, a tehnicii de construcţii, portuare şi de aerodrom, rechiziţionabile;

c) verificarea existenţei materialelor, alimentelor, carburanţilor, lubrifianţilor, precum şi a altor bunuri rechiziţionabile, stabilite prin planul de mobilizare;

d) analizarea forţei de muncă ce poate fi chemată pentru prestări de servicii în interes public, de la operatorii economici, instituţiile publice, precum şi din fiecare localitate, pentru persoanele neîncadrate în muncă.

Art. 10.

(1) Operatorii economici, instituţiile publice şi celelalte persoane juridice ţin evidenţa bunurilor rechiziţionabile pe care le au în proprietate sau în folosinţă legală, conform normelor prevăzute de lege privind evidenţa bunurilor din patrimoniul lor.

(2) Evidenţa bunurilor supuse rechiziţiei, aflate în proprietatea persoanelor fizice, se ţine de către autorităţile administraţiei publice locale.

(3) Autorităţile administraţiei publice locale, persoanele juridice şi fizice, proprietare sau deţinătoare legale de bunuri repartizate prin planul de rechiziţii, sunt obligate să comunice date privind existentul, starea şi caracteristicile acestora, la cererea beneficiarilor, respectiv a prefectului, centrului militar, Statului Major al Forţelor Aeriene şi a Statului Major al Forţelor Navale, după caz.

(4) Schimbările survenite în evidenţa şi în starea bunurilor cuprinse în planul de rechiziţii aprobat se comunică de către proprietarii sau deţinătorii legali, semestrial, autorităţilor prevăzute la alin. (3).

Art. 11.

(1) Guvernul poate dispune periodic recensământul anumitor categorii de bunuri supuse rechiziţiei, stabilind totodată perioada, informaţiile şi autorităţile publice cărora li se comunică rezultatul.

(2) Proprietarii şi deţinătorii legali ai bunurilor supuse rechiziţiei sunt obligaţi să le declare şi, la cerere, să le prezinte comisiilor de recensământ.

(3) Autorităţile administraţiei publice sunt obligate să participe la operaţiunile de recensământ.

Art. 12.

Beneficiarii rechiziţiilor sunt obligaţi să ţină evidenţa acestor bunuri în unităţi fizice şi valorice.

CAPITOLUL III Efectuarea rechiziţiei de bunuri şi prestărilor de servicii în interes public
Puneri în aplicare (1)

Art. 13.

(1) Bunurile se rechiziţionează numai în baza ordinului de predare emis de autorităţile militare prevăzute la art. 6 din prezenta lege.

(2) Ordinul de predare a bunurilor ce se rechiziţionează va cuprinde, obligatoriu, denumirea autorităţii militare emitente şi a unităţii beneficiare, temeiul legal al rechiziţiei, datele de identificare a bunurilor, a proprietarului sau a deţinătorului acestora, precum şi menţiunile despre locul şi termenul predării bunurilor.

(3) Ordinul de predare se înmânează proprietarului sau deţinătorului legal de către delegatul centrului militar, al autorităţilor administraţiei publice locale, al poliţiei sau al unităţii beneficiare, după caz.

Art. 14.

La predarea bunurilor rechiziţionate se încheie un proces-verbal în care sunt înscrise, pe lângă datele de identificare, menţionate în ordinul de predare, starea şi valoarea bunurilor la data rechiziţiei.

Art. 15.

(1) Aeronavele, navele şi instalaţiile de aeroport şi portuare vor fi preluate, împreună cu echipajele şi personalul care le deservesc, iar mijloacele de transport auto şi tehnica de construcţii, cu şoferii şi, respectiv, cu mecanicii conductori.

(2) Alte bunuri decât cele prevăzute la alin. (1), care nu pot fi folosite decât numai cu personal calificat, vor fi preluate, de asemenea, împreună cu personalul care le deserveşte.

(3) Aeronavele şi navele rechiziţionate, aflate în afara teritoriului naţional, sunt obligate să revină din cursă în cel mai scurt timp posibil.

(4) Persoanele aflate în situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt considerate mobilizate sau chemate pentru prestări de servicii în interes public, în condiţiile prezentei legi.

Art. 16.

(1) Înştiinţarea persoanelor fizice despre prestările de servicii în interes public la care sunt chemate se face prin ordin de chemare individual sau colectiv.

(2) Ordinul de chemare va cuprinde, obligatoriu: denumirea autorităţii militare emitente şi a unităţii beneficiare, temeiul legal al chemării, numele, prenumele şi domiciliul persoanei chemate, termenul şi locul unde trebuie să se prezinte.

(3) Ordinul de chemare a salariaţilor va fi expediat la locul de muncă al acestora şi se va preda celui în cauză prin grija conducătorului său nemijlocit.

(4) Pentru celelalte persoane fizice, ordinul de chemare va fi transmis de către autorităţile administraţiei publice locale, prin unitatea de poliţie pe raza căreia persoana în cauză domiciliază sau îşi are reşedinţa.

(5) De regulă, persoanele chemate pentru prestări de servicii în interes public vor lucra, pe cât posibil, în localităţile în care îşi au domiciliul sau reşedinţa şi în domeniul pentru care sunt pregătite profesional ori au aptitudini deosebite.

Art. 17.

(1) În timpul mobilizării sau pe timp de război, persoanele chemate pentru prestări de servicii în interes public sunt rezervişti aflaţi în disponibilul centrului militar, necuprinşi în lucrările de mobilizare la locul de muncă, precum şi persoane fără obligaţii militare.

(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), persoanele chemate pentru prestări de servicii în interes public sunt supuse regulamentelor, disciplinei şi jurisdicţiei militare.

CAPITOLUL IV Comisii de rechiziţii. Despăgubiri. Restituiri. Contestaţii

Art. 18.

(1) Proprietarii bunurilor rechiziţionate au dreptul la despăgubiri, stabilite în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(2) De asemenea, pe perioada rechiziţiei, proprietarii sau deţinătorii sunt scutiţi de impozite şi de plata taxelor pentru bunurile rechiziţionate, iar obligaţiile ce decurg din contractele legal încheiate se suspendă.

Art. 19.

Pentru stabilirea cantităţilor de bunuri rechiziţionabile, a despăgubirilor, precum şi pentru soluţionarea litigiilor care derivă din executarea rechiziţiilor se înfiinţează şi funcţionează:

a) comisii mixte de rechiziţii;

b) Comisia Centrală de Rechiziţii.

se încarcă...