Back

Parlamentul României

Legea nr. 255/1998 privind protecţia noilor soiuri de plante

În vigoare de la 31.03.1999

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

ARTICOLUL 1 Obiectul protecţiei

(1) Drepturile amelioratorului asupra noilor soiuri de plante aparţinând tuturor genurilor şi speciilor de plante, incluzând, printre altele, hibrizii între genuri şi specii, sunt protejate, recunoscute şi apărate pe teritoriul României prin acordarea unui brevet pentru soi de către Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor, denumit în continuare ISTIS, în condiţiile prezentei legi.

(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) nu vor aduce atingere dispoziţiilor legale referitoare la bunele moravuri şi ordinea publică, apărarea sănătăţii şi vieţii oamenilor, animalelor şi plantelor, protejarea mediului, a proprietăţii industriale ori comerciale sau a concurenţei, a comerţului şi a producţiei agricole.

ARTICOLUL 2 Definiţii

În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) soi - grupul de plante aparţinând unui taxon botanic de cel mai jos rang cunoscut, care poate fi:

1. definit prin expresia caracterelor rezultând dintr-un anumit genotip sau dintr-o anumită combinaţie de genotipuri;

2. distinct faţă de orice alt grup de plante, prin expresia a cel puţin unuia dintre caracterele prevăzute la pct. 1;

3. considerat ca o entitate cu privire la capacitatea sa de a fi reprodus ca atare;

b) soi protejat - un soi cultivat pentru care se acordă un brevet pentru soi de către ISTIS;

c) material de înmulţire - seminţe, plante întregi sau diferite părţi de plante care au capacitatea să reproducă plante întregi;

d) ameliorator este:

1. persoana care a creat sau a descoperit şi a dezvoltat un nou soi;

2. persoana care este angajatorul persoanei prevăzute la pct. 1 sau cea care a comandat activitatea de creare de noi soiuri, în conformitate cu legea sau pe baza unui contract care specifică faptul că dreptul amelioratorului aparţine primului;

3. succesorul în drepturi al persoanei prevăzute la pct. 1 sau 2, după caz;

e) solicitant - persoana care a înregistrat o cerere de brevet pentru soi la ISTIS;

f) titular de brevet pentru soi - persoana care deţine brevetul pentru soi sau succesorul său în drepturi;

g) teste în vegetaţie - experienţele organizate în vegetaţie pentru determinarea distinctivităţii, uniformităţii şi stabilităţii (teste DUS);

h) Convenţie - Convenţia internaţională pentru protecţia noilor soiuri de plante din 2 decembrie 1961, revizuită la Geneva la 10 noiembrie 1972, la 23 octombrie 1978 şi la 19 martie 1991, la care România a aderat prin Legea nr. 186/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 6 noiembrie 2000, cu modificările ulterioare;

i) Oficiul comunitar - Oficiul comunitar pentru protecţia soiurilor de plante;

j) Buletinul oficial - Buletinul Oficial de Protecţie al Noilor Soiuri de Plante;

k) autoritatea naţională - autoritatea pentru efectuarea testelor în vegetaţie este ISTIS;

l) Registrul naţional - Registrul naţional al brevetelor pentru soiuri;

m) licenţa de invenţie - facultate concedată în tot sau în parte de titularul unui drept de proprietate industrială în favoarea unei alte persoane de a folosi dreptul său exclusiv de exploatare în schimbul unei redevenţe;

n) redevenţa - obligaţie plătibilă periodic la date fixe şi sub formă de cotă pentru dreptul de a folosi proprietatea altuia în scopuri productive.

ARTICOLUL 3 Tratamentul naţional

De dispoziţiile prezentei legi beneficiază şi persoanele fizice sau juridice străine cu domiciliul, respectiv cu sediul în afara teritoriului României, în condiţiile Convenţiei prevăzute la art. 2 lit. h) şi ale altor convenţii la care România este parte.

ARTICOLUL 4 Reprezentarea Puneri în aplicare (1)

(1) Persoanele fizice şi juridice care solicită protecţia pentru un nou soi pot fi reprezentate în procedurile în faţa ISTIS de către un reprezentant autorizat, în condiţiile şi la termenele prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.

(2) Pentru persoanele fizice sau juridice care nu au domiciliul sau sediul pe teritoriul României reprezentarea este obligatorie.

CAPITOLUL II Brevetabilitatea noilor soiuri de plante

ARTICOLUL 5 Condiţii pentru acordarea protecţiei Puneri în aplicare (1)

(1) ISTIS acordă protecţie pentru un nou soi de plantă şi eliberează brevetul pentru soi dacă acesta este:

a) nou;

b) distinct;

c) uniform;

d) stabil.

(2) Soiul trebuie să poarte o denumire, potrivit prevederilor art. 15.

ARTICOLUL 6 Noutatea

(1) Soiul este nou dacă la data înregistrării cererii de brevet pentru soi sau la data invocării priorităţii materialul de înmulţire ori recoltat nu a fost vândut sau nici nu a fost pus printr-un alt mod la dispoziţia terţilor, de către ameliorator sau cu acordul acestuia, în scopul exploatării comerciale a noului soi:

a) pe teritoriul României, cu un an înaintea înregistrării cererii de brevet pentru soi;

b) pe teritoriul altor state, cu mai mult de 4 ani de la înregistrarea cererii de brevet pentru soi, iar pentru pomi, arbori şi arbuşti ornamentali şi viţă-de-vie, cu mai mult de 6 ani.

(2) De asemenea, nu îşi pierde noutatea soiul care:

a) face obiectul unui contract de transmitere de drepturi, dacă anterior înregistrării cererii nu a avut loc exploatarea comercială a noului soi;

b) face obiectul unui acord între ameliorator şi o altă persoană, în virtutea căruia amelioratorul autorizează producerea materialului de înmulţire sub controlul său;

c) face obiectul unui acord al amelioratorului cu un terţ privind efectuarea unui studiu sau experiment în plin câmp sau în laborator ori a unor experimentări pe un eşantion mic de plante în vederea evaluării noului soi;

d) a fost pus la dispoziţie unui terţ, sub formă de material de înmulţire sau ca material recoltat, ca urmare a folosirii în scopurile specificate la art. 33, şi care nu este folosit pentru înmulţiri ulterioare, aceste acte nefiind considerate ca exploatare comercială a noului soi, în sensul prevederilor art. 33;

e) a fost pus la dispoziţie, ca urmare a faptului că amelioratorul a expus soiul într-o expoziţie recunoscută oficial;

f) a fost pus la dispoziţie unui organism oficial, în cadrul unei obligaţii legale sau pe bază de contract, în vederea producerii, reproducerii, multiplicării, condiţionării sau a depozitării, fără ca persoana care a solicitat protecţia să îşi piardă dreptul exclusiv de exploatare a soiului, cu condiţia ca nicio altă punere la dispoziţie în scop comercial să nu fi fost făcută anterior; dacă o astfel de punere la dispoziţie a soiului a fost utilizată pentru producerea unui hibrid şi acesta a fost comercializat, se aplică prevederile alin. (1);

g) a fost pus la dispoziţie de o unitate sau de o firmă unei alte unităţi sau unei firme căreia îi este subordonată sau dacă amândouă unităţile sau firmele aparţin în întregime unei terţe unităţi sau firme, cu condiţia să nu fi avut loc o altă punere la dispoziţie.

ARTICOLUL 7 Distinctivitatea

(1) Soiul este distinct dacă se deosebeşte clar, prin unul sau mai multe caractere relevante care rezultă dintr-un anumit genotip sau dintr-o combinaţie de genotipuri, faţă de orice alt soi a cărui existenţă este notoriu cunoscută la data depunerii cererii de brevet pentru soi la ISTIS sau, după caz, la data de prioritate invocată.

(2) Distinctivitatea unui soi este definită prin caractere care pot fi recunoscute, descrise şi identificate precis.

(3) Soiurile considerate notoriu cunoscute sunt cele:

a) protejate în România şi înregistrate în Registrul naţional al brevetelor pentru soiuri sau în alte state părţi contractante la Convenţie;

b) înregistrate în catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România destinate comercializării sau în registre şi cataloage similare din alte state, părţi contractante la Convenţie;

c) pentru care există o cerere înregistrată pentru protecţia soiului sau pentru înscrierea lui într-un registru de soiuri din România, cu condiţia ca cererea să conducă la acordarea protecţiei sau la înregistrarea soiului;

d) pentru care există o cerere înregistrată în străinătate pentru acordarea protecţiei sau pentru înregistrarea soiului, cu condiţia ca cererea să conducă la acordarea protecţiei sau la înregistrare;

e) oferite spre vânzare sau vândute pe teritoriul României ori al altor state.

ARTICOLUL 8 Uniformitatea

Soiul este uniform dacă, supuse variaţiilor previzibile pe parcursul ciclului de înmulţire, plantele rămân suficient de uniforme în caracterele relevante, inclusiv cele folosite în examinarea distinctivităţii soiului, precum şi în alte caractere folosite pentru descrierea soiului.

ARTICOLUL 9 Stabilitatea

Soiul este stabil, dacă, după înmulţiri repetate sau în cazuri speciale, la sfârşitul fiecărui ciclu de înmulţire, caracterele relevante pentru stabilirea distinctivităţii sau oricare alte caractere folosite pentru descrierea soiului rămân neschimbate.

CAPITOLUL III Dreptul la protecţie

ARTICOLUL 10 Dreptul la brevetul pentru soi

(1) Dreptul la brevetul pentru soi aparţine amelioratorului şi poate fi transmis prin cesiune.

(2) Dacă mai mulţi amelioratori au creat sau au descoperit şi au dezvoltat în comun un nou soi, dreptul la brevetul pentru soi aparţine în comun acestora.

(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi în cazul în care două sau mai multe persoane au descoperit soiul şi altă persoană sau alte persoane l-au dezvoltat.

(4) Dreptul la brevetul pentru soi poate, de asemenea, să aparţină în comun amelioratorului şi altei persoane, dacă amelioratorul şi cealaltă persoană declară în scris că sunt de acord să deţină în comun acest drept.

(5) Amelioratorul care a creat un nou soi în timpul serviciului este îndreptăţit, dacă nu este altfel prevăzut în contractul său individual de muncă, la brevetul pentru soi şi la o remuneraţie echitabilă.

(6) În situaţia în care dreptul la brevetul pentru soi aparţine la două sau mai multe persoane potrivit alin. (2)-(4), una dintre ele sau mai multe pot împuternici pe celelalte, printr-o declaraţie scrisă, să revendice dreptul la brevetul pentru soi.

CAPITOLUL IV Procedura de examinare a cererii de eliberare a brevetului pentru soi

ARTICOLUL 11 Depunerea cererii de brevet pentru soi

Cererea de brevet pentru soi poate fi depusă la ISTIS de orice persoană fizică ori juridică sau de reprezentantul legal al acesteia:

a) la sediul ISTIS;

b) prin poştă;

c) în formă electronică, dacă solicitantul are această posibilitate.

ARTICOLUL 12 Conţinutul cererii de brevet pentru soi Puneri în aplicare (1)

(1) Cererea de brevet pentru soi se depune în limba română, pe formular-tip, şi conţine:

a) datele de identificare a solicitantului, cuprinzând numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa, dacă este persoană fizică, ori denumirea firmei, sediul şi formele legale de constituire, dacă este persoană juridică;

b) denumirea speciei în limba latină şi denumirea comună în limba română;

c) propunerea provizorie de denumire a noului soi;

d) informaţii referitoare la cererea sau cererile anterioare pentru o eventuală revendicare a priorităţii;

e) informaţii despre exploatarea anterioară a soiului.

(2) Cererea de brevet pentru soi va fi însoţită de:

a) chestionarul tehnic tip UPOV, CPVO sau ghid naţional, completat de ameliorator;

b) dovada de plată a taxei de înregistrare a cererii;

c) documentele de prioritate;

d) o procură, dacă solicitantul este reprezentat printr-un reprezentant autorizat de ISTIS, potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) lit. g).

(3) Cererea de brevet trebuie să se refere la un singur soi.

ARTICOLUL 13 Data de depozit a cererii de brevet pentru soi

(1) Data de depozit a cererii de brevet pentru soi este data depunerii cererii la ISTIS, dacă această cerere conţine cel puţin elementele prevăzute la art. 12 alin. (1), însoţită de taxa de înregistrare a cererii.

(2) Data de depozit a cererii de brevet pentru soi este cea stabilită la alin. (1) şi în cazul în care solicitanţii, persoane fizice sau juridice străine, au depus documentaţia într-o limbă străină, cu condiţia ca, în termen de 3 luni de la depunerea cererii de brevet pentru soi, să depună la ISTIS o traducere a documentelor în limba română.

ARTICOLUL 14 Dreptul de prioritate

(1) Cererea de brevet pentru soi conferă un drept de prioritate, cu începere de la data de depozit, faţă de orice altă cerere de brevet pentru soi depusă ulterior pentru acelaşi soi sau pentru un soi care nu se poate distinge clar de acesta, în sensul art. 7.

(2) Orice persoană care a depus anterior o primă cerere într-un stat parte contractantă la Convenţie sau la Oficiul comunitar beneficiază de un drept de prioritate de 12 luni de la data de depozit, dacă în acest interval de timp solicită la ISTIS acordarea unui brevet pentru soi, cu condiţia ca prima cerere să aibă atribuită o dată de depozit.

(3) Pentru dovedirea priorităţii din alt stat, solicitantul trebuie să prezinte la ISTIS, într-un interval de 3 luni de la depunerea cererii, o copie autentificată după documentele primei cereri, precum şi materialul de înmulţire sau alte documente din care să rezulte că soiul din ambele cereri este identic.

(4) Recunoaşterea priorităţii solicitate potrivit alin. (3) se face sub condiţia achitării taxei de prioritate prevăzute de lege.

(5) Nerespectarea termenului prevăzut la alin. (2) sau neplata taxei de prioritate atrage nerecunoaşterea priorităţii invocate.

(6) Actele săvârşite în intervalul prevăzut la alin. (2), cum ar fi depunerea altei cereri, publicarea sau folosirea soiului care face obiectul primei cereri, nu constituie motiv de respingere a cererii ulterioare şi nici nu dau naştere la drepturi pentru terţi.

(7) Solicitantul are dreptul la o perioadă de graţie de 2 ani după expirarea duratei de prioritate sau dacă prima cerere a fost respinsă ori retrasă în vederea transmiterii documentelor, informaţiilor sau materialului de înmulţire solicitat pentru examinarea cererii ulterioare.

se încarcă...