Parlamentul României

Legea nr. 55/2012 privind cooperarea României cu Oficiul European de Poliție (Europol)

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 24.03.2014

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 3

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

(1) Prezenta lege stabilește regimul juridic aplicabil activității de cooperare dintre autoritățile publice române și Europol.

(2) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) Europol - Oficiul European de Poliție, înființat prin Decizia 2009/371/JAI a Consiliului din 6 aprilie 2009 privind înființarea Oficiului European de Poliție (Europol), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 121, din 15 mai 2009, denumită în continuare Decizia Europol;

b) autoritate română competentă - autoritatea publică română cu atribuții în prevenirea, descoperirea și cercetarea infracțiunilor ori care desfășoară activități specifice de cooperare și asistență polițienească internațională;

c) ofițeri de legătură la Europol - polițiștii numiți să reprezinte interesele Unității Naționale Europol în cadrul Europol și care constituie Biroul român de legătură la Europol;

d) organism comun de supraveghere - organismul înființat prin art. 34 din Decizia Europol;

e) organism național de supraveghere - autoritatea publică română desemnată în această calitate, potrivit art. 33 din Decizia Europol;

f) Unitatea Națională Europol - structura de specialitate, fără personalitate juridică, organizată în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Centrul de cooperare polițienească internațională;

g) infracțiuni de competența Europol - infracțiunile circumscrise competenței Europol, astfel cum este stabilită la art. 4 din Decizia Europol;

h) infracțiuni conexe - infracțiunile ce intră în competența Europol prin săvârșirea lor în unul dintre scopurile prevăzute la art. 4 alin. (3) din Decizia Europol;

i) legislație din domeniul cooperării polițienești internaționale- legislația națională, tratatele internaționale la care România este parte și instrumentele juridice ale Uniunii Europene relevante, aplicabile activităților specifice de cooperare și asistență polițienească internațională;

j) stat membru - statul membru al Uniunii Europene.

Art. 2. -

(1) Se desemnează inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției Române ca reprezentant al României în cadrul Consiliului de administrație al Europol, iar șeful Centrului de cooperare polițienească internațională ca supleant al acestuia.

(2) Autoritățile publice române detașează experți naționali la Europol, în condițiile legislației aplicabile fiecărei categorii de personal și ale normelor de punere în aplicare adoptate potrivit art. 39 alin. (5) din Decizia Europol.

CAPITOLUL II Asistența Europol cu privire la anchetele penale

SECȚIUNEA 1 Echipe comune de anchetă

Art. 3. -

(1) Autoritățile judiciare care constituie echipe comune de anchetă în condițiile art. 182 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în urma analizei proprii sau la solicitarea Europol, propun autorităților celorlalte state participante ca în componența echipelor respective să fie inclus și personal Europol, în măsura în care obiectul anchetelor privește infracțiuni de competența Europol.

(2) Autoritățile judiciare prevăzute la alin. (1) transmit Europol solicitarea de participare în cadrul echipelor comune de anchetă, prin intermediul Unității Naționale Europol, numai după obținerea acordului autorităților celorlalte state participante.

(3) Modalitățile administrative de participare a personalului Europol în cadrul echipelor comune de anchetă care funcționează pe teritoriul României se stabilesc potrivit dispozițiilor art. 6 din Decizia Europol.

(4) Personalul Europol participă în cadrul echipelor comune de anchetă care funcționează pe teritoriul României în calitate de membri detașați.

(5) La solicitarea Europol, autoritățile publice române își exprimă acordul cu privire la includerea informațiilor furnizate de acestea echipei comune de anchetă într-un sistem de prelucrare a informațiilor de la nivelul Europol.

(6) Prejudiciul cauzat de personalul Europol pe timpul participării în cadrul echipelor comune de anchetă care funcționează pe teritoriul României se repară în aceleași condiții ca și prejudiciul cauzat de membrii români ai echipei comune de anchetă.

(7) Autoritățile publice române, după informarea Unității Naționale Europol, solicită Europol rambursarea integrală a contravalorii sumelor de bani plătite de către acestea victimelor sau persoanelor îndreptățite să le primească în numele acestora pentru repararea prejudiciului prevăzut la alin. (6), cu excepția cazului în care prin dispoziții convenite între statul român și Europol se stabilește altfel.

(8) Litigiile cu privire la solicitările prevăzute la alin. (7) se soluționează în cadrul Consiliului de administrație al Europol, potrivit dispozițiilor art. 54 alin. (2) ultima teză din Decizia Europol.

SECȚIUNEA a 2-a Inițierea de anchete penale

Art. 4. -

(1) Autoritățile române competente analizează cu prioritate solicitările Europol privind inițierea, derularea și coordonarea de anchete penale și răspund la acestea, menționând dacă anchetele solicitate vor fi inițiate sau nu.

(2) În cazul în care autoritățile române competente decid să nu dea curs unei solicitări a Europol, în cuprinsul răspunsului se menționează și motivele care au stat la baza acestei decizii, cu excepția cazurilor în care aceste motive nu pot fi divulgate potrivit art. 7 alin. (3) din Decizia Europol.

(3) Răspunsurile la solicitările Europol prevăzute la alin. (1), precum și informațiile furnizate Europol cu privire la rezultatele anchetelor sunt transmise prin intermediul Unității Naționale Europol.

CAPITOLUL III Canale de cooperare cu Europol

SECȚIUNEA 1 Unitatea Națională Europol

Art. 5. -

(1) Se desemnează Unitatea Națională Europol ca punct unic de legătură cu Europol.

(2) Autoritățile române competente pot coopera direct cu Europol numai în situații deosebite, determinate de necesitatea asigurării rapidității schimbului de date și informații sau a păstrării confidențialității acțiunilor desfășurate.

(3) Orice comunicare directă cu Europol se desfășoară cu informarea în prealabil a Unității Naționale Europol.

Art. 6. -

(1) Unitatea Națională Europol are următoarele atribuții principale:

a) furnizează Europol, din proprie inițiativă, datele și informațiile operative pe care, în urma analizei proprii, le consideră necesare pentru îndeplinirea sarcinilor Europol prevăzute la art. 5 din Decizia Europol;

b) răspunde solicitărilor de date și informații operative și de consiliere primite de la Europol;

c) actualizează datele și informațiile operative furnizate Europol;

d) evaluează, la solicitarea autorităților române competente, date și informații operative și transmite acestora rezultatul evaluării;

e) adresează Europol, din proprie inițiativă sau la cererea unei autorități române competente, solicitări de consiliere, de date și informații operative, precum și de analiză;

f) furnizează Europol informații în vederea stocării acestora în bazele sale de date;

g) efectuează schimb de informații cu ofițerii de legătură la Europol ai celorlalte state membre, inclusiv cu privire la infracțiuni care nu sunt de competența Europol, în condițiile legislației din domeniul cooperării polițienești internaționale;

h) asigură respectarea dispozițiilor legale privind datele și informațiile operative vehiculate în cadrul activităților proprii de schimb de informații cu Europol sau cu ofițerii de legătură la Europol ai celorlalte state membre.

(2) Unitatea Națională Europol nu furnizează Europol date și informații operative dacă, în temeiul analizei proprii sau a elementelor furnizate de o altă autoritate română competentă, stabilește că furnizarea de date și informații operative către Europol în cazul respectiv determină apariția uneia dintre consecințele prevăzute la art. 8 alin. (5) din Decizia Europol.

Art. 7. -

Șeful Unității Naționale Europol participă la întâlnirile periodice cu șefii unităților naționale ale celorlalte state membre, organizate în condițiile și pentru scopurile prevăzute la art. 8 alin. (7) din Decizia Europol.

SECȚIUNEA a 2-a Ofițerii de legătură la Europol

Art. 8. -

(1) Ministrul afacerilor interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române, numește ofițerii de legătură la Europol.

(2) Ofițerii de legătură la Europol provin din rândul ofițerilor de poliție și sunt trimiși în misiune permanentă în străinătate în funcții asimilate atașaților de afaceri interne, cu statut diplomatic.

(3) Ofițerii de legătură la Europol sunt instruiți de către Unitatea Națională Europol, înainte de începerea activității în cadrul Biroului român de legătură la Europol.

(4) Aceștia reprezintă interesele Unității Naționale Europol în cadrul Europol, în conformitate cu legislația română și cu dispozițiile aplicabile Europol.

Art. 9. -

(1) Ofițerii de legătură la Europol au următoarele atribuții principale:

a) furnizează către Europol informații din partea Unității Naționale Europol sau din partea autorităților române competente;

b) furnizează Unității Naționale Europol informații din partea Europol;

c) cooperează cu personalul Europol în ceea ce privește comunicarea de informații și consilierea;

d) sprijină schimbul de informații între Unitatea Națională Europol și ofițerii de legătură la Europol ai celorlalte state membre;

e) efectuează schimb de informații cu unitățile naționale Europol din celelalte state membre, inclusiv cu privire la infracțiuni care nu sunt de competența Europol, în condițiile legislației din domeniul cooperării polițienești internaționale;

f) participă la activitățile grupurilor de analiză din care fac parte, constituite potrivit art. 14 alin. (2) din Decizia Europol.

(2) Ofițerii de legătură la Europol își exercită atribuțiile fără a prejudicia realizarea atribuțiilor Unității Naționale Europol prevăzute la art. 6.

Art. 10. -

(1) În timpul activității în cadrul Biroului român de legătură la Europol și după încetarea acestei activități, ofițerii de legătură la Europol sunt ținuți de obligația de discreție și de confidențialitate în condițiile prevăzute la art. 41 din Decizia Europol.

(2) Încălcarea de către ofițerii de legătură la Europol a obligației de discreție și de confidențialitate prevăzută la art. 41 din Decizia Europol reprezintă o încălcare a îndatoririlor de serviciu și atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă sau, după caz, penală a acestora.

Art. 11. -

Ofițerii de legătură la Europol, precum și membrii familiilor lor care îi însoțesc în misiune beneficiază de privilegiile și imunitățile necesare pentru îndeplinirea corespunzătoare a activității lor în cadrul Europol, stabilite în condițiile art. 51 alin. (3) din Decizia Europol.

CAPITOLUL IV Schimbul de informații cu Europol

SECȚIUNEA 1 Sistemul informațional Europol

Art. 12. -

Inspectoratul General al Poliției Române, prin structurile de specialitate și Unitatea Națională Europol, răspunde pentru menținerea legăturilor cu sistemul informațional Europol, prevăzut la art. 11 din Decizia Europol.

Art. 13. -

Sistemul informațional Europol este utilizat de Unitatea Națională Europol și de ofițerii de legătură la Europol, din proprie inițiativă sau la solicitarea autorităților române competente, pentru introducerea, extragerea, modificarea, completarea, corectarea ori ștergerea datelor necesare îndeplinirii sarcinilor Europol.

Art. 14. -

(1) În sistemul informațional Europol se introduc, potrivit art. 13, date referitoare la:

a) persoane cu privire la care se efectuează investigații polițienești sau care sunt cercetate în cadrul unui proces penal, pentru săvârșirea ori participarea la săvârșirea unor infracțiuni de competența Europol, sau care au fost condamnate pentru o astfel de infracțiune;

b) persoane cu privire la care există date sau indicii temeinice din care rezultă că acestea intenționează să săvârșească o infracțiune de competența Europol.

(2) Datele introduse în sistemul informațional Europol cu privire la persoanele prevăzute la alin. (1) pot cuprinde numai informațiile prevăzute la art. 12 alin. (2) și (3) din Decizia Europol.

(3) Categoriile de date prevăzute la art. 12 alin. (3) din Decizia Europol se introduc în sistemul informațional Europol chiar dacă nu conțin mențiuni referitoare la persoane.

Art. 15. -

(1) Unitatea Națională Europol comunică unităților naționale Europol ale celorlalte state membre sau Europol, la solicitarea acestora, orice alte informații pe care le deține cu privire la persoanele prevăzute la art. 14 alin. (1), în condițiile legislației din domeniul cooperării polițienești internaționale.

(2) Unitatea Națională Europol, din proprie inițiativă sau la cererea autorităților române competente, solicită unităților naționale Europol ale celorlalte state membre alte informații cu privire la persoanele prevăzute la art. 14 alin. (1), în condițiile legislației din domeniul cooperării polițienești internaționale.

(3) Unitatea Națională Europol realizează schimbul de informații în condițiile alin. (1) și (2), inclusiv în cazurile în care acestea se referă la una sau mai multe infracțiuni conexe despre care există date în sistemul informațional Europol.

(4) Autoritățile române competente care au solicitat introducerea de date în sistemul informațional Europol cu privire la persoanele prevăzute la art. 14 alin. (1) transmit Unității Naționale Europol sau ofițerilor de legătură la Europol o solicitare privind ștergerea acestor date, în termen de 20 de zile de la data la care au luat cunoștință de apariția uneia dintre următoarele situații:

a) în urma finalizării investigației polițienești nu s-a dispus începerea urmăririi penale;

b) în cadrul procesului penal, cu privire la persoana în cauză, s-a dispus clasarea, renunțarea la urmărirea penală, achitarea, renunțarea la aplicarea pedepsei sau încetarea procesului penal.

(5) Unitatea Națională Europol și ofițerii de legătură la Europol șterg datele pe care le-au introdus în sistemul informațional Europol cu privire la persoanele prevăzute la art. 14 alin. (1) de îndată ce au luat cunoștință de apariția uneia dintre situațiile prevăzute la alin. (4).

Art. 16. -

(1) Sistemul informațional Europol poate fi consultat în mod direct și de către autoritățile române competente prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. Anexa poate fi modificată sau completată prin hotărâre a Guvernului.

(2) Rezultatul consultării prevăzute la alin. (1) arată doar dacă datele solicitate sunt disponibile în sistemul informațional Europol.

(3) Unitatea Națională Europol, la solicitarea autorităților române competente, extrage din sistemul informațional Europol datele identificate ca urmare a consultării prevăzute la alin. (1) și le pune la dispoziția acestora.

(4) Unitatea Națională Europol realizează demersurile necesare pentru transmiterea la Secretariatul general al Consiliului a informațiilor privind autoritățile române competente prevăzute în anexă, inclusiv modificările ulterioare ale acesteia.

Art. 17. -

(1) Unitatea Națională Europol și ofițerii de legătură la Europol examinează de îndată informațiile primite de la autoritățile române competente sau de la autoritățile competente ale celorlalte state membre privind acuratețea datelor din categoriile prevăzute la art. 12 alin. (2) din Decizia Europol pe care le-au introdus în sistemul informațional Europol și, atunci când este necesar, le modifică, le completează, le corectează ori le șterg.


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...