Back

Parlamentul României

Legea muzeelor şi a colecţiilor publice nr. 311/2003

În vigoare de la 23.07.2003

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1.

Prezenta lege reglementează regimul juridic general, clasificarea şi principiile organizării şi funcţionării muzeelor şi colecţiilor publice, precum şi ale colecţiilor private accesibile publicului.

Art. 2.

În înţelesul prezentei legi, următorii termeni sunt definiţi astfel:

a) muzeu - instituţia de cultură, de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, aflată în serviciul societăţii, care colecţionează, conservă, cercetează, restaurează, comunică şi expune, în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii, mărturii materiale şi spirituale ale existenţei şi evoluţiei comunităţilor umane, precum şi ale mediului înconjurător;

b) colecţie - ansamblul de bunuri culturale şi naturale, constituit în mod sistematic şi coerent de către persoane fizice sau persoane juridice de drept public ori de drept privat.

Art. 3.

(1) În sensul prezentei legi, colecţiile publice sunt colecţiile accesibile publicului şi specialiştilor, indiferent de titularul dreptului de proprietate, care reunesc bunuri semnificative prin valoarea lor artistică, documentară, istorică, ştiinţifică, culturală şi memorialistică.

(2) Colecţiile private accesibile publicului sunt colecţiile aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice de drept privat, la care publicul şi specialiştii au acces numai cu acordul deţinătorilor.

Art. 4.

Funcţiile principale ale muzeului sunt:

a) constituirea ştiinţifică, administrarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului muzeal;

b) cercetarea ştiinţifică, evidenţa, documentarea, protejarea şi dezvoltarea patrimoniului muzeal;

c) punerea în valoare a patrimoniului muzeal în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii.

Art. 5.

Funcţiile principale ale colecţiilor publice sunt:

a) constituirea, administrarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului propriu;

b) cercetarea, evidenţa, documentarea, protejarea şi dezvoltarea patrimoniului propriu;

c) punerea în valoare a patrimoniului propriu.

Art. 6.

Statul, prin autorităţile administraţiei publice centrale, precum şi autorităţile administraţiei publice locale, protejează muzeele, colecţiile publice şi colecţiile private accesibile publicului, garantează libera lor funcţionare şi dezvoltare şi poate acorda proprietarilor şi titularilor de alte drepturi reale sprijin financiar şi logistic, conform prevederilor legale.

Art. 7.

Cultele susţin propriile muzee şi colecţii publice şi pot beneficia în acest scop de sprijin financiar şi logistic din partea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, conform prevederilor legale în vigoare.

CAPITOLUL II Patrimoniul muzeal

Art. 8.

(1) Patrimoniul muzeal este alcătuit din totalitatea bunurilor, a drepturilor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial ale muzeului sau, după caz, ale colecţiilor publice, asupra unor bunuri aflate în proprietate publică şi/sau privată.

(2) Bunurile care alcătuiesc patrimoniul muzeal pot face obiectul dreptului de proprietate publică a statului şi/sau a unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, al dreptului de proprietate privată.

(3) Regimul juridic al dreptului de proprietate publică şi/sau privată asupra bunurilor care se află în patrimoniul muzeal este reglementat conform dispoziţiilor legale în vigoare.

Art. 9.

Pot face obiectul unui patrimoniu muzeal, conform legii:

a) bunurile imobile de valoare excepţională, arheologică, istorică, etnografică, artistică, documentară, memorialistică, ştiinţifică şi tehnică;

b) siturile şi rezervaţiile care au caracter arheologic, istoric, artistic, etnografic, tehnic şi arhitectural, constituite din terenuri, parcuri naturale, grădini botanice şi zoologice, precum şi construcţiile aferente;

c) bunurile clasate în patrimoniul cultural naţional mobil, de valoare excepţională, arheologică, istorică, etnografică, artistică, documentară, ştiinţifică şi tehnică, literară, memorialistică, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică, reprezentând mărturii materiale şi spirituale ale evoluţiei comunităţilor umane, ale mediului înconjurător şi ale potenţialului creator uman;

d) alte bunuri care au rol documentar, educativ, recreativ, ilustrativ şi care pot fi folosite în cadrul expoziţiilor şi al altor manifestări muzeale.

Art. 10.

(1) Evidenţa bunurilor care fac parte din patrimoniul muzeal este ţinută prin Registrul informatizat pentru evidenţa analitică a bunurilor culturale, document permanent, având caracter obligatoriu, cu menţinerea registrelor de inventar şi a documentelor primare.

(2) Registrul informatizat pentru evidenţa analitică a bunurilor culturale este alcătuit pe baza unui model unic, aprobat prin ordin al ministrului culturii, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.

Art. 11.

(1) Proprietarii şi titularii de alte drepturi reale asupra muzeelor şi colecţiilor publice au, potrivit Codului civil şi prezentei legi, următoarele obligaţii:

a) să asigure integritatea, securitatea, conservarea şi restaurarea bunurilor clasate în patrimoniul cultural naţional mobil care fac obiectul patrimoniului muzeal;

b) să realizeze documentarea, evidenţa şi, după caz, clasarea bunurilor care fac obiectul patrimoniului muzeal;

c) să pună în valoare patrimoniul muzeal;

d) să asigure şi să garanteze accesul publicului şi al specialiştilor la bunurile care constituie patrimoniul muzeal;

e) să asigure cercetarea sau, după caz, punerea la dispoziţie, pentru cercetare, a bunurilor din patrimoniul muzeal;

f) să prevină folosirea patrimoniului muzeal în alte scopuri decât cele prevăzute de reglementările legale în vigoare;

g) să obţină autorizarea funcţionării, acreditarea şi, după caz, reacreditarea muzeului sau a colecţiei publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

h) să asigure prevenirea, localizarea şi stingerea incendiilor;

i) să asigure paza muzeului sau a colecţiilor publice şi dotarea acestora cu sisteme de protecţie eficiente;

j) să ia măsuri pentru prevenirea şi diminuarea pagubelor care pot fi aduse patrimoniului muzeal, în caz de calamitate naturală sau conflict armat.

(2) Proprietarii şi titularii de alte drepturi reale asupra muzeelor şi colecţiilor publice de importanţă naţională sunt obligaţi să încheie contracte de asigurare parţială sau integrală, în funcţie de obligaţiile ce le revin potrivit prevederilor Codului civil, pentru bunurile mobile şi imobile care fac obiectul patrimoniului muzeal, conform dispoziţiilor legale în vigoare.

(3) Proprietarii şi titularii de alte drepturi reale asupra muzeelor şi colecţiilor publice de importanţă regională, judeţeană şi locală sunt obligaţi să încheie contracte de asigurare parţială sau integrală pentru bunurile clasate în patrimoniul cultural naţional, categoria Tezaur, respectiv pentru monumentele istorice din categoriile A şi B, care fac obiectul patrimoniului muzeal, conform dispoziţiilor legale în vigoare.

(4) Încheierea contractelor de asigurare prevăzute la alin. (2) şi (3) se face treptat, acordându-se prioritate bunurilor clasate în categoria Tezaur, respectiv monumentelor istorice din categoriile A şi B, precum şi monumentelor etnografice transferate în muzeele în aer liber.

(5) Autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, au obligaţia să prevadă în bugetele proprii fondurile necesare pentru asigurarea bunurilor clasate în categoria Tezaur, precum şi a imobilelor clasate în categoriile A şi B, potrivit legii.

(6) Sumele alocate de persoanele fizice şi juridice de drept privat, pentru asigurarea bunurilor mobile clasate în categoria Tezaur, sunt deductibile din impozitul pe profit sau, după caz, din impozitul pe venit.

Art. 12.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi instituţiile publice de specialitate subordonate acestora, precum şi proprietarii şi titularii de alte drepturi reale asupra muzeelor şi colecţiilor publice pot coopera, după caz, cu organizaţii neguvernamentale, în vederea dezvoltării, protejării, conservării, restaurării, cercetării şi punerii în valoare a patrimoniului muzeal, în interes ştiinţific sau cultural-turistic.

CAPITOLUL III Clasificarea, înfiinţarea şi acreditarea muzeelor şi a colecţiilor publice

SECŢIUNEA 1 Clasificarea

Art. 13.

(1) În funcţie de forma de proprietate, de constituire şi de modul de administrare a patrimoniului muzeal, muzeele şi colecţiile publice se pot afla în proprietate publică sau privată.

(2) Muzeele şi colecţiile aflate în proprietate publică se înfiinţează şi se organizează în subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, a altor autorităţi publice ori instituţii şi funcţionează potrivit regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare, aprobate de autorităţile sau instituţiile tutelare.

(3) Muzeele şi colecţiile publice aflate în proprietate privată se înfiinţează, se organizează şi funcţionează în subordinea persoanelor juridice private sau a persoanelor fizice.

(4) După forma de organizare, muzeele şi colecţiile publice au personalitate juridică; prin excepţie de la regulă, se pot organiza muzee şi colecţii publice fără personalitate juridică.

Art. 14.

În funcţie de aria de acoperire teritorială, de mărimea şi de importanţa patrimoniului, muzeele şi colecţiile publice se clasifică astfel:

a) muzee şi colecţii publice de importanţă naţională;

b) muzee şi colecţii publice de importanţă regională;

c) muzee şi colecţii publice de importanţă judeţeană;

d) muzee şi colecţii publice de importanţă locală.

Art. 15.

(1) Muzeele şi colecţiile publice de importanţă naţională sunt muzeele şi colecţiile publice de drept public sau de drept privat, care deţin în patrimoniul lor muzeal bunuri de valoare excepţională, semnificative în plan naţional pentru istorie, arheologie, etnologie, artă, arhivistică, ştiinţă, tehnică, literatură, cinematografie, numismatică, filatelie, heraldică, bibliofilie, cartografie şi epigrafie.

(2) Muzeele şi colecţiile publice de importanţă regională sunt muzeele şi colecţiile publice de drept public sau de drept privat, care deţin în patrimoniul lor muzeal bunurile prevăzute la alin. (1), semnificative în plan regional.

(3) Muzeele şi colecţiile publice de importanţă judeţeană sunt muzeele şi colecţiile publice de drept public sau de drept privat, care deţin în patrimoniul lor muzeal bunurile prevăzute la alin. (1), semnificative în plan judeţean.

(4) Muzeele şi colecţiile publice de importanţă locală sunt muzeele şi colecţiile publice de drept public sau de drept privat, care deţin în patrimoniul lor muzeal bunurile prevăzute la alin. (1), semnificative în plan municipal, orăşenesc sau comunal.

Art. 16.

(1) Acordarea titulaturii de muzeu sau, după caz, de colecţie publică de importanţă naţională, regională, judeţeană sau locală, după caz, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.

(2) Schimbarea titulaturii muzeelor şi colecţiilor publice se realizează prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, la propunerea autorităţii în subordinea căreia se află muzeul sau colecţia publică.

(3) Muzeele şi colecţiile publice, indiferent de constituire şi de forma de proprietate şi administrare a patrimoniului muzeal, funcţionează în concordanţă cu normele metodologice privind muzeele şi colecţiile publice, elaborate de Ministerul Culturii, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, şi aprobate prin ordin al ministrului culturii.

SECŢIUNEA a 2-a Înfiinţarea şi acreditarea

Art. 17. Puneri în aplicare (1)

(1) Înfiinţarea muzeelor şi a colecţiilor publice, indiferent de forma de constituire, proprietate şi administrare a patrimoniului, este reglementată prin prezenta lege.

(2) Pentru înfiinţarea muzeelor şi a colecţiilor publice este necesar avizul prealabil al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.

(3) Obligaţia obţinerii avizului prealabil revine, de drept, persoanei fizice sau juridice care solicită înfiinţarea unui muzeu sau a unei colecţii publice.

Art. 18. Puneri în aplicare (1)

(1) Funcţionarea muzeelor şi a colecţiilor publice, indiferent de forma de constituire, proprietate şi administrare a patrimoniului, este condiţionată de acreditarea acestora.

(2) Autorităţile prevăzute la art. 13 alin. (2), altele decât Ministerul Culturii, care au în subordine muzee şi colecţii publice, sunt obligate să solicite Ministerului Culturii acreditarea acestora; cererea de acreditare se depune la direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Culturii.

(3) Persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat, care au înfiinţat sau înfiinţează muzee şi colecţii publice în baza avizului prealabil prevăzut la art. 17 alin. (2), sunt obligate să solicite Ministerului Culturii acreditarea acestora; cererea de acreditare se depune la direcţia pentru cultură judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în a cărei rază teritorială se află sediul muzeului sau al colecţiei publice respective.

(4) Acreditarea muzeelor şi a colecţiilor publice se aprobă, la propunerea Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, prin ordin al ministrului culturii.

(5) Acreditarea temporară poate conţine condiţii sau recomandări în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Art. 19. Puneri în aplicare (1)

(1) Revocarea acreditării muzeelor şi a colecţiilor publice are loc în cazul nerespectării prevederilor legale în vigoare sau a condiţiilor de acreditare.

(2) Revocarea acreditării muzeelor şi a colecţiilor publice se face la propunerea Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, prin ordin al ministrului culturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Din momentul revocării acreditării, proprietarul sau titularii de alte drepturi reale sunt obligaţi să respecte prevederile privind protejarea patrimoniului muzeal.

Art. 20. Puneri în aplicare (1)

(1) Ordinul ministrului culturii de revocare a acreditării muzeelor şi colecţiilor publice poate fi contestat în termen de 15 zile de la publicare; contestaţia se depune la Ministerul Culturii.

(2) Persoana nemulţumită de răspunsul primit la contestaţia prevăzută la alin. (1) se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.

Art. 21.

(1) În subordinea muzeelor şi a colecţiilor publice pot funcţiona, ca unităţi fără personalitate juridică, secţii şi filiale, organizate în aceeaşi localitate sau în alte localităţi decât cea în care îşi au sediul muzeele şi colecţiile publice respective.

(2) Secţiile şi filialele muzeelor şi colecţiilor publice pot fi denumite muzee sau colecţii, cu obligaţia precizării muzeului sau a colecţiei publice în a cărei subordine se află şi a obţinerii, pentru secţiile sau filialele respective, a avizului prealabil prevăzut la art. 17 alin. (2) şi a acreditării prevăzute la art. 18.

(3) Organizarea şi funcţionarea secţiilor şi filialelor teritoriale ale muzeelor şi colecţiilor publice se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a muzeului sau a colecţiei publice în a cărei subordine se află.

se încarcă...