Back

Parlamentul României

Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 03.08.2000

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1.

În prezenta lege termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:
Jurisprudență (6)

a) substanţe aflate sub control naţional - drogurile şi precursorii înscrişi în tabelele-anexă nr. I-IV, care fac parte integrantă din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin înscrierea unei noi plante sau substanţe, prin radierea unei plante sau substanţe ori prin transferarea acestora dintr-un tabel în altul, la propunerea ministrului sănătăţii sau a ministrului afacerilor interne;

b) droguri - plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conţin asemenea plante şi substanţe, înscrise în tabelele nr. I-III;
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (4)

c) droguri de mare risc - drogurile înscrise în tabelele nr. I şi II;
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (4)

d) droguri de risc - drogurile înscrise în tabelul nr. III;
Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (4)

e) precursori - substanţele utilizate frecvent în fabricarea drogurilor, înscrise în tabelul nr. IV;

f) inhalanţi chimici toxici - substanţele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sănătăţii;

g) consum ilicit de droguri - consumul de droguri aflate sub control naţional, fără prescripţie medicală;

h) consumator - persoana care îşi administrează sau permite să i se administreze droguri, în mod ilicit, prin înghiţire, fumat, injectare, prizare, inhalare sau alte căi prin care drogul poate ajunge în organism;

i) consumator dependent - consumatorul care, ca urmare a administrării drogului în mod repetat şi sub necesitate ori nevoie, prezintă consecinţe fizice şi psihice conform criteriilor medicale şi sociale;

j) program integrat de asistenţă a consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi de droguri - totalitatea serviciilor de sănătate şi a serviciilor de asistenţă psihologică şi socială asigurate în mod integrat şi coordonat persoanelor consumatoare de droguri, prin unităţile medicale, psihologice şi sociale, publice, private şi mixte;

k) circuit integrat de asistenţă a consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi de droguri - totalitatea programelor integrate de asistenţă asigurate consumatorilor şi consumatorilor dependenţi în vederea ameliorării stării de sănătate în sensul bunăstării fizice, psihice şi sociale a individului;

l) program terapeutic - totalitatea serviciilor şi a măsurilor medicale şi psihologice integrate, individualizate prin evaluare, planificare, monitorizare şi adaptare continuă pentru fiecare consumator dependent, în vederea întreruperii consumului, a înlăturării dependenţei psihice şi/sau fizice şi/sau a reducerii riscurilor asociate consumului;

m) program psihologic şi social - totalitatea serviciilor de evaluare, consiliere şi psihoterapie individuală sau de grup şi a serviciilor şi măsurilor sociale, individualizate prin evaluare, planificare, monitorizare şi adaptare continuă pentru fiecare consumator, în vederea înlăturării dependenţei, reabilitării şi reinserţiei lui sociale;

n) circuit terapeutic - ansamblul de programe terapeutice aplicate consumatorului dependent de droguri în mod complex, multidisciplinar, multisectorial şi continuu, având ca scop ameliorarea stării de sănătate;

o) evaluare - determinarea caracteristicilor psihologice şi sociale ale consumatorului de către centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în vederea includerii şi supravegherii consumatorului într-un program psihologic şi social de către managerul de caz.

CAPITOLUL II Sancţionarea traficului şi a altor operaţiuni ilicite cu substanţe aflate sub control naţional

Art. 2. Acțiuni respinse (1), Jurisprudență (1)

(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
Jurisprudență (1373)

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
Jurisprudență (1151)

Art. 3.

(1) Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.
Jurisprudență (286)

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Jurisprudență (187)

Art. 4. Jurisprudență (1), Referințe în cărți (1)

(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Jurisprudență (522)

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Jurisprudență (353)

Art. 5. Jurisprudență (2)

Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unei locuinţe sau a unui local ori a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
Jurisprudență (3)

Art. 6.

(1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie, de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi eliberarea cu intenţie de droguri de mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate.

(3) Obţinerea de droguri de mare risc prin folosirea unei reţete medicale prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani.

Art. 7.

Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afara condiţiilor legale, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
Jurisprudență (5)

Art. 8.

Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanţi chimici toxici unui minor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.

Art. 9. Jurisprudență (1)

Finanţarea săvârşirii faptelor prevăzute la art. 2-5 se sancţionează cu pedepsele prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele speciale ale acestora majorându-se cu o treime.

Art. 10. Jurisprudență (2)

Îndemnul la consumul ilicit de droguri de mare risc, prin orice mijloace, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Jurisprudență (2)

Art. 11.

Dacă faptele prevăzute la art. 2, 6-8 şi 10 au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Jurisprudență (2)

Art. 12.

(1) Tentativa la infracţiunile prevăzute la art. 2, 3, art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (2) - (3), art. 7 şi 9 se pedepseşte.
Jurisprudență (8)

(2) Se consideră tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum şi luarea de măsuri în vederea comiterii infracţiunilor prevăzute la alin. (1).
Jurisprudență (2)

Art. 13. Jurisprudență (1)

(1) Cu privire la infracţiunile cuprinse în prezentul capitol, pe lângă situaţiile prevăzute în Codul penal, constituie circumstanţe agravante următoarele situaţii:

a) persoana care a comis infracţiunea îndeplinea o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice, iar fapta a fost comisă în exercitarea acestei funcţii;
Jurisprudență (2)

b) fapta a fost comisă de un cadru medical sau de o persoană care are, potrivit legii, atribuţii în lupta împotriva drogurilor;
Jurisprudență (2)

c) drogurile au fost trimise sau livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate într-un program terapeutic ori s-au efectuat alte asemenea activităţi interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori dacă fapta a fost comisă într-o instituţie sau unitate medicală, de învăţământ, militară, loc de detenţie, centre de asistenţă socială, de reeducare sau instituţie medical-educativă, locuri în care elevii, studenţii şi tinerii desfăşoară activităţi educative, sportive, sociale ori în apropierea acestora;
Jurisprudență (79)

d) folosirea minorilor în săvârşirea faptelor prevăzute la art. 2-10;
Jurisprudență (41)

e) drogurile au fost amestecate cu alte substanţe care le-au mărit pericolul pentru viaţa şi integritatea persoanelor.

(2) În cazul circumstanţei agravante prevăzute la alin. (1) lit. c), referitoare la săvârşirea faptelor într-o instituţie de învăţământ ori în locuri în care elevii, studenţii şi tinerii desfăşoară activităţi educative, sportive, sociale sau în apropierea acestora, la maximul special prevăzut de lege se poate adăuga un spor care nu poate depăşi 5 ani, în cazul închisorii, sau maximul general, în cazul amenzii.
Jurisprudență (6)

Art. 14.

Nu se pedepseşte persoana care a comis una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2-9 şi care, mai înainte de a fi începută urmărirea penală, denunţă autorităţilor participarea sa la comiterea infracţiunii, contribuind astfel la identificarea şi tragerea la răspundere penală a autorului sau a celorlalţi participanţi.

Art. 15. Jurisprudență (1)

Persoana care a comis una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2-9, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni legate de droguri beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Art. 16.

(1) Drogurile şi alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunilor prevăzute la art. 2-9 se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
Jurisprudență (299)

(2) Se confiscă, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea drogurilor şi a altor bunuri prevăzute la alin. (1).
Jurisprudență (198)

(3) Sumele rezultate din valorificarea bunurilor confiscate şi banii confiscaţi, conform alin. (1) şi (2), constituie venituri ale bugetului de stat şi se evidenţiază în cont separat în bugetul de stat.
Jurisprudență (5)

Art. 17.

(1) Drogurile ridicate în vederea confiscării se distrug potrivit art. 574 lit. d) din Codul de procedură penală. Păstrarea de contraprobe este obligatorie.
Jurisprudență (106)

(2) Sunt exceptate de la distrugere:
Jurisprudență (1)

a) medicamentele utilizabile, care au fost remise farmaciilor sau unităţilor spitaliceşti, după avizul prealabil al Direcţiei farmaceutice şi dispozitive medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii;
Jurisprudență (1)

b) plantele şi substanţele utilizabile în industria farmaceutică sau în altă industrie, în funcţie de natura acestora, care au fost remise unui operator economic public sau privat, autorizat să le utilizeze ori să le exporte;
Jurisprudență (1)

c) unele cantităţi corespunzătoare, care vor fi păstrate în scop didactic şi de cercetare ştiinţifică sau au fost remise instituţiilor care deţin câini şi alte animale de depistare a drogurilor, pentru pregătirea şi menţinerea antrenamentului acestora, cu respectarea dispoziţiilor legale.
Jurisprudență (2)

(3) Distrugerea drogurilor se efectuează periodic, prin incinerare sau prin alte mijloace adecvate, de către o societate reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, autorizată, în prezenţa unei comisii formate din judecătorul delegat cu executarea, câte un reprezentant al Agenţiei Naţionale Antidrog, al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, un specialist din cadrul formaţiunii centrale specializate în prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Poliţiei Române şi gestionarul camerei de corpuri delicte a aceleiaşi unităţi. În cazul în care distrugerea nu are loc în circumscripţia instanţei de executare, din comisie face parte judecătorul delegat cu executarea de la instanţa corespunzătoare în grad în circumscripţia căreia are loc distrugerea. Un exemplar al procesului-verbal se trimite instanţei de executare.

Art. 18. Puneri în aplicare (1)

În cazul în care un consumator este condamnat la pedeapsa închisorii pentru săvârşirea unei alte infracţiuni decât cele prevăzute la art. 4, instanţa poate dispune includerea acestuia într-un program terapeutic derulat în sistemul penitenciar.
Jurisprudență (1)

CAPITOLUL III Dispoziţii procedurale
Jurisprudență (1)

Art. 19.

(1) În cazul săvârşirii infracţiunilor prevăzute la art. 4, procurorul dispune, în termen de 24 de ore de la începerea urmăririi penale, evaluarea consumatorului de către centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în scopul includerii acestuia în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.
Jurisprudență (1)

(2) În funcţie de concluziile raportului de evaluare întocmit de centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în termen de 5 zile de la primirea acestuia, procurorul dispune, cu acordul consumatorului, includerea acestuia în programul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.

Art. 20.

(1) Dacă, până în momentul pronunţării hotărârii, inculpatul menţionat la art. 19 respectă protocolul programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, instanţa de judecată poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 80, respectiv art. 83 din Codul penal.

(2) Nerespectarea, pe durata termenului de supraveghere, a programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri atrage în mod corespunzător aplicarea dispoziţiilor art. 88 alin. (1) din Codul penal.

Art. 21.

(1) Formaţiunile centrale specializate în prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Române, Ministerul Public şi Direcţia Generală a Vămilor transmit Agenţiei Naţionale Antidrog datele privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, substanţe chimice esenţiale, precursori şi inhalanţi chimici toxici, necesare întocmirii raportului către Guvernul României şi către organisme internaţionale cu privire la evoluţia şi nivelul traficului şi consumului de droguri în România, precum şi cele necesare elaborării de studii, sinteze şi analize pentru fundamentarea politicilor şi strategiilor de răspuns în lupta antidrog.

(2) În acelaşi scop, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale, precum şi alte instituţii publice sau private acreditate să desfăşoare programe şi activităţi de prevenire a consumului ilicit de droguri transmit datele solicitate de Agenţia Naţională Antidrog, în condiţiile legii.
Jurisprudență (1)

(3) Instituţiile prevăzute la alin. (2) pot primi, la cerere, datele centralizate de către Agenţia Naţională Antidrog privind drogurile, substanţele chimice esenţiale, precursorii şi inhalanţii chimici toxici, inclusiv rapoarte anuale, sinteze şi analize.

CAPITOLUL IV Măsuri împotriva consumului ilicit de droguri

Art. 22.

(1) Consumul de droguri aflate sub control naţional, fără prescripţie medicală, este interzis pe teritoriul României.

(2) Persoana care consumă ilicit droguri aflate sub control naţional poate fi inclusă, cu acordul său, într-un program integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri. Manifestarea acordului de includere în circuitul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri se face prin semnarea unui document, potrivit regulamentului pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei legi.

(3) Stabilirea programului psihologic şi social individualizat se face de către centrul de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, pe baza evaluării psihologice şi sociale şi în concordanţă cu rezultatele examinării medicale solicitate unei unităţi medicale, conform criteriilor prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentei legi.

(4) Stabilirea programului terapeutic individualizat se face conform protocoalelor de practică, elaborate de Ministerul Sănătăţii, prin structurile sale specializate şi Colegiul Medicilor din România.

(5) Unităţile medicale în care se desfăşoară programe terapeutice pentru consumatorii dependenţi transmit centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog datele necesare în vederea menţinerii continuităţii programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, pe baza unui raport medical.

(6) Programul terapeutic şi programul psihologic şi social se desfăşoară integrat, astfel încât consumatorul şi consumatorul dependent să poată beneficia de o asistenţă medicală, psihologică şi socială concomitentă şi continuă, cu respectarea drepturilor omului şi a drepturilor pacientului, potrivit legii.

Art. 23.

(1) Programele psihologice şi sociale se elaborează de către Agenţia Naţională Antidrog în colaborare, după caz, cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Justiţiei şi se pot derula în centre autorizate şi/sau acreditate în acest sens, cu regim deschis sau închis, publice, private sau mixte.

(2) Programele terapeutice se elaborează de către Ministerul Sănătăţii şi se desfăşoară în centre stabilite în acest scop, cu regim deschis sau închis, publice, private sau mixte.

(3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea evaluării consumatorului şi de derularea programelor psihologice şi sociale sunt suportate de la bugetul de stat prin bugetul Agenţiei Naţionale Antidrog şi, în funcţie de posibilităţile materiale, de către persoana în cauză, de familie sau de un organism privat, în condiţiile stabilite printr-un ordin comun al ministrului afacerilor interne, al ministrului sănătăţii şi al ministrului finanţelor publice.
Modificări (1)

(4) Cheltuielile ocazionate de aplicarea programului terapeutic individualizat pentru persoanele asigurate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate sunt suportate de casele de asigurări de sănătate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru afecţiunile ce decurg din consumul de droguri şi prin programele de sănătate ale Ministerului Sănătăţii şi programele de profilaxie ale Agenţiei Naţionale Antidrog.

(5) În funcţie de posibilităţile materiale, persoana în cauză, familia acesteia sau organisme private pot suporta parţial sau integral contravaloarea serviciilor de evaluare şi cheltuielile ocazionate de participarea la programe psihologice şi sociale, la tarifele şi în condiţiile stabilite prin decizie a preşedintelui Agenţiei Naţionale Antidrog, cu avizul ministerelor interesate.

(6) Sumele încasate de centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog reprezintă venituri extrabugetare ale Agenţiei Naţionale Antidrog, cu titlu permanent, şi se utilizează pentru finanţarea programelor de prevenire a traficului şi consumului ilicit de droguri. Sumele neutilizate la sfârşitul anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

(7) Ministrul justiţiei şi ministrul sănătăţii vor stabili, prin ordin comun, măsurile medicale şi educative sau programele care vor fi aplicate consumatorilor de droguri în penitenciare.

se încarcă...