Back

Parlamentul României

Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 20.07.2002

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1.

Prevederile prezentei legi se aplică perdelelor forestiere de protecţie, astfel cum sunt definite la pct. 23 din anexa la Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2.

Potrivit prezentei legi, perdelele forestiere de protecţie sunt de următoarele tipuri:

a) pentru protecţia terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători şi pentru ameliorarea condiţiilor climaterice din perimetrul apărat;

b) antierozionale, de protejare a solului supus fenomenelor de eroziune;

c) pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport, în special împotriva înzăpezirilor;
Referințe (1)

d) pentru protecţia digurilor şi a malurilor contra curenţilor, viiturilor, gheţii şi altele;

e) pentru protecţia localităţilor şi a diverselor obiective economice şi sociale.

Art. 3.

(1) Perdelele forestiere de protecţie pot fi, după caz, proprietate publică sau privată şi constituie bun de interes naţional.

(2) Dreptul de proprietate asupra terenurilor cu perdele forestiere de protecţie se exercită în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.

Art. 4.

(1) Reţeaua de perdele forestiere de protecţie formează Sistemul naţional al perdelelor forestiere de protecţie.

(2) Potrivit prezentei legi, realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie se declară de utilitate publică.

(3) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură asigură realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie.

Art. 5.

(1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi pentru crearea de cordoane forestiere.

(2) Cordoanele forestiere sunt constituite din plantaţii de arbori şi arbuşti forestieri, care unesc trupuri de pădure sau reţele de perdele forestiere de protecţie, aflate la distanţe de până la 10 km unele de altele. Ele pot avea lăţimi de până la 30 m şi se amplasează la marginea tarlalelor cultivate agricol, de-a lungul drumurilor existente, al digurilor şi malurilor sau în jurul localităţilor. În aceste cazuri cordoanele forestiere constituie ele însele perdele forestiere de protecţie şi preiau funcţiile de protecţie ale acestora.

CAPITOLUL II Identificarea zonelor în care sunt necesare perdele forestiere de protecţie, amplasarea şi înfiinţarea acestora

Art. 6.

(1) Perdelele forestiere de protecţie a terenurilor agricole se înfiinţează în zonele din Câmpia Română, Câmpia Tisei, Lunca Dunării şi Podişul Dobrogei, afectate frecvent de fenomene de secetă. Amplasarea se face pe bază de documentaţii tehnice, de regulă în reţele rectangulare, în mod eşalonat, în ordinea urgenţelor, prioritate având terenurile situate în zonele cele mai aride.

(2) Perdelele forestiere antierozionale se realizează în toate zonele ţării, pe terenuri aflate în diferite grade de degradare. Procedura de identificare şi de împădurire a terenurilor degradate este prevăzută în Ordonanţa Guvernului nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/1999. În această categorie se încadrează şi terenurile cu nisipuri mobile, care necesită lucrări de împădurire pentru fixarea lor.

(3) Perdelele forestiere pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport se înfiinţează de o parte sau de alta a acestora, pe porţiunile afectate frecvent de depuneri masive de zăpadă.

(4) Perdelele forestiere pentru protecţia digurilor şi a malurilor contra curenţilor, viiturilor şi sloiurilor de gheaţă se realizează de-a lungul acestora în aliniamente rectangulare, pe lăţimi şi lungimi diferite, în funcţie de orografia terenului, viteza curentului apei, de înălţimea valurilor şi de forţa de împingere a gheţurilor.

(5) Perdelele forestiere pentru protecţia localităţilor şi a diverselor obiective economice şi sociale se realizează în jurul comunităţilor urbane şi rurale, al unităţilor industriale poluante, al unor obiective economice, sociale, culturale şi strategice.

(6) În cazul înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie în cadrul unei arii naturale protejate se vor respecta prevederile legale privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

(7) În cazul în care terenurile pe care se instalează perdelele forestiere de protecţie sunt incluse pe lista siturilor contaminate, se vor respecta prevederile legale referitoare la protecţia solului şi subsolului.

Art. 7. Proceduri (3)

(1) Necesitatea înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie se fundamentează pe bază de studii întocmite de institute de cercetare silvică, ale căror servicii se achiziţionează în condiţiile legislaţiei privind achiziţiile publice. Studiile efectuate sunt supuse avizării Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti".

(2) Întocmirea documentaţiilor tehnico-economice pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie se face de persoane juridice atestate potrivit legii, ale căror servicii se achiziţionează în condiţiile legislaţiei privind achiziţiile publice.

(3) Execuţia perdelelor forestiere de protecţie se face în baza studiilor tehnico-economice care cuprind în mod obligatoriu:

a) elementele tehnice necesare în vederea instalării perdelelor forestiere de protecţie: orientarea, lăţimea şi distanţa dintre perdelele forestiere de protecţie, schemele de plantare, speciile indicate pentru împăduriri;

b) lucrările de întreţinere până la declararea închiderii stării de masiv;

c) investiţia specifică pentru fiecare tip de perdea forestieră de protecţie, precum şi alte date necesare;

d) identificarea proprietarilor;
Modificări (1)

e) planurile de amplasare a perdelelor forestiere de protecţie;

f) documentaţia cadastrală întocmită în sistem stereografic de proiecţie 1970, avizată de către oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară în a cărui rază teritorială sunt situate imobilele, cu atribuire de numere cadastrale. La cererea proprietarilor, pentru imobilele respective se vor deschide cărţi funciare, conform reglementărilor în vigoare.

(4) La solicitarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, prin structurile silvice teritoriale ale acesteia, se va nota în cartea funciară faptul că imobilul este supus procedurii de împădurire conform prevederilor prezentei legi.
Puneri în aplicare (1)

(5) Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înţelege terenul agricol pe care se înfiinţează perdele forestiere de protecţie.

(6) Radierea notării din cartea funciară se face la solicitarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură prin structurile silvice teritoriale, în urma finalizării procedurii sau a renunţării la efectuarea investiţiilor.

(7) Avizarea documentaţiilor tehnico-economice pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie se face de comisia tehnico-economică constituită la nivelul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(8) Executarea perdelelor forestiere de protecţie în siturile Natura 2000 se face după obţinerea actului de reglementare care va rezulta în urma procedurii de evaluare adecvată.

Art. 8.

(1) Înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie este obligatorie pentru persoanele fizice şi juridice ale căror suprafeţe au fost cuprinse în documentaţiile prevăzute la art. 7 alin. (2).

(2) Perdelele forestiere de protecţie, înfiinţate cu acceptul proprietarilor de terenuri agricole şi finanţate cu sursele prevăzute la art. 31, rămân în proprietatea acestora.

Art. 9.

(1) Realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie, indiferent de titularii dreptului de proprietate, se face cu acordul scris al acestora, în condiţiile prevăzute la art. 101 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
Modificări (1)

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), titularii dreptului de proprietate vor fi notificaţi de către structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură cu privire la:

a) necesitatea, utilitatea publică şi amplasamentul perdelelor forestiere de protecţie;

b) posibilitatea de a-şi exprima acordul pentru înfiinţarea perdelei forestiere de protecţie, urmând să rămână în continuare proprietari şi să beneficieze de compensaţia prevăzută la art. 101 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

c) posibilitatea declanşării procedurii de expropriere pentru cauză de utilitate publică, în cazul în care nu îşi exprimă acordul.

(3) Titularii dreptului de proprietate vor fi informaţi despre realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie de către structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, prin afişare pe site-ul instituţiei.

(4) Exprimarea în scris a acordului de către titularii dreptului de proprietate se face în termen de 45 de zile de la data notificării acestora, prin procedura prevăzută la alin. (2).
Modificări (1)

(5) Acordul scris este însoţit de un document doveditor al dreptului de proprietate. Prevederile art. 7 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(6) În situaţia în care titularii dreptului de proprietate nu îşi exprimă acordul pentru realizarea lucrărilor prevăzute la alin. (3), se demarează procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile prezentei legi, expropriator fiind statul român, prin Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva.

Art. 10.

Terenurile pe care se instalează perdelele forestiere de protecţie au destinaţie silvică şi se introduc în amenajamente silvice în termen de 90 de zile de la recepţia lucrărilor de împădurire.

Art. 11.

Recepţia lucrărilor de realizare a Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie se face cu participarea obligatorie a:

a) deţinătorului terenului;

b) reprezentantului structurii teritoriale de specialitate silvică a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

c) reprezentantului unităţii specializate pentru executarea lucrărilor de împădurire.

CAPITOLUL III Procedura de expropriere

Art. 12.

(1) Pentru fiecare imobil supus exproprierii, expropriatorul întocmeşte o documentaţie tehnico-economică ce cuprinde:

a) documentaţia cadastrală;

b) confirmarea că titularul dreptului de proprietate nu şi-a exprimat acordul prevăzut la art. 9 alin. (4).

(2) La nivelul unităţii administrativ-teritoriale se întocmeşte planul cu amplasamentul lucrării care conţine imobilele expropriate şi numerele cadastrale atribuite, avizat de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară.

(3) Conţinutul documentaţiilor cadastrale se stabileşte pe bază de protocol între autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

(4) Planul cu amplasamentul lucrării se întocmeşte pe fiecare unitate administrativ-teritorială şi se avizează de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, prin unităţile sale subordonate. După atribuirea numerelor cadastrale tuturor imobilelor supuse exproprierii, planul cu amplasamentul lucrării va conţine numerele cadastrale alocate imobilelor în cauză.

(5) Planul cu amplasamentul lucrării însoţit de un centralizator cuprinzând numele proprietarilor, adresa imobilului, suprafaţa imobilului, numărul cadastral, numărul de carte funciară şi oferta de despăgubire se aduce la cunoştinţa publică de comisia prevăzută la art. 15 alin. (1) prin afişarea la sediul consiliului local respectiv, unde va rămâne afişat până la finalizarea procedurii de expropriere, precum şi prin afişarea pe pagina proprie de internet a expropriatorului.

Art. 13.

(1) Imobilele supuse exproprierii pentru realizarea perdelelor forestiere de protecţie se evaluează prin experţi evaluatori autorizaţi, ale căror servicii se achiziţionează potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice.

(2) Toate cheltuielile pentru dobândirea imobilelor prevăzute la alin. (1), inclusiv cele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Art. 14.

(1) Pe baza documentaţiilor prevăzute la art. 12 alin. (1), Guvernul aprobă, prin hotărâre, declanşarea procedurii de expropriere, darea în administrare expropriatorului a tuturor imobilelor delimitate în planul cu amplasamentul lucrării pe fiecare unitate administrativ-teritorială, suma globală a despăgubirilor estimată de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit de experţi evaluatori autorizaţi şi termenul în care aceasta se virează expropriatorului.

(2) Este interzisă emiterea de autorizaţii de construire şi de acte administrative pe imobilele cuprinse în hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1), după intrarea în vigoare a acesteia.

(3) La cererea expropriatorului, oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară va intabula dreptul de proprietate al statului român, prin Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, conform reglementărilor în vigoare.

(4) Suma prevăzută la alin. (1) poate fi suplimentată, prin hotărâre a Guvernului, la cererea expropriatorului, ca urmare a realizării rapoartelor de evaluare a imobilelor supuse exproprierii, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, precum şi în orice alte situaţii, temeinic motivate.

Art. 15.

(1) În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 14 alin. (1), expropriatorul numeşte, prin decizie a conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, o comisie de verificare a dreptului de proprietate asupra imobilelor expropriate şi de expropriere la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale pe raza căreia se realizează exproprierea, denumită în continuare comisia.

(2) Dovada dreptului de proprietate asupra imobilelor expropriate se face prin orice mijloace de probă admise de lege, inclusiv în zonele în care se aplică Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, în funcţie de modalitatea de dobândire a drepturilor - convenţională, judiciară, legală, succesorală.

(3) Comisia este alcătuită din 5 membri, după cum urmează:

a) un consilier juridic al structurii teritoriale silvice din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură - preşedinte;

b) primarul unităţii administrativ-teritoriale - membru;

c) 3 reprezentanţi ai Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, din care unul cu studii juridice - membri.

(4) Comisia constituită potrivit alin. (1) poate lucra valabil în prezenţa a cel puţin 3 membri.

(5) Deciziile comisiei se iau cu votul majorităţii membrilor comisiei.

(6) Planul cu amplasamentul lucrării şi centralizatorul prevăzut la art. 12 alin. (5) se aduc la cunoştinţa publică, prin grija comisiei.

Art. 16.

(1) În vederea obţinerii despăgubirilor, proprietarii asupra imobilelor care fac obiectul exproprierii depun, în termen de 10 zile de la data aducerii la cunoştinţa publică, o cerere scrisă şi declaraţia autentică de acceptare a cuantumului despăgubirii.

(2) În termen de 30 de zile de la depunerea documentelor prevăzute la alin. (1), proprietarilor asupra imobilelor le sunt transmise despăgubirile cuvenite, în contul bancar indicat de aceştia.

(3) În situaţia în care nu s-au depus în termen documentele prevăzute la alin. (1) ori nu se pot identifica proprietarii, despăgubirea pentru imobilul expropriat se indisponibilizează într-un cont purtător de dobândă şi se va elibera persoanelor care fac dovada dreptului de proprietate.

Art. 17.

(1) În cazul în care despăgubirile referitoare la acelaşi imobil sunt cerute în concurs sau în contradictoriu de mai multe persoane aparent îndreptăţite, despăgubirile se vor consemna pe numele tuturor, urmând să fie împărţite potrivit legii civile.

(2) Despăgubirea va fi eliberată numai titularilor drepturilor de proprietate dovedite prin acte autentice şi/sau hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

(3) Eventualele litigii amână plata despăgubirilor, dar nu suspendă transferul dreptului de proprietate către expropriator.

(4) În situaţia în care imobilele ce urmează a fi expropriate fac obiectul unei succesiuni, iar succesorii nu sunt cunoscuţi sau nu pot prezenta certificat de moştenitor, dacă procedura succesorală este deschisă, despăgubirea se va consemna pe seama moştenitorilor aparenţi.

(5) În ipoteza în care procedura succesorală nu este deschisă, un reprezentant al expropriatorului este îndreptăţit să solicite deschiderea succesiunii, iar suma reprezentând despăgubirile va fi consemnată într-un cont distinct pe seama moştenitorilor aparenţi.

(6) Despăgubirile vor fi eliberate numai succesorilor care îşi vor dovedi calitatea cu certificatul de moştenitor sau cu hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă.

(7) În cazul în care titularul sau unul dintre titularii dreptului real aflaţi în concurs nu este de acord cu despăgubirea stabilită, suma reprezentând despăgubirea se consemnează pe numele titularului sau, după caz, al titularilor.

(8) Despăgubirea va fi eliberată în baza cererii formulate în acest sens, însoţită de declaraţia autentică de acceptare a cuantumului despăgubirii stabilite prin hotărârea comisiei prevăzute la art. 15 alin. (1) sau, după caz, de hotărârea judecătorească de stabilire a cuantumului despăgubirii, definitivă şi irevocabilă.

se încarcă...