Back

Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene

Regulamentul nr. 1304/2013 privind Fondul social european şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului Număr celex: 32013R1304

În vigoare de la 21.12.2013

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă în varianta PDF sau Kindle

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 164,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,

având în vedere avizele Comitetului Economic şi Social European,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului instituie cadrul în care se înscrie acţiunea Fondului social european (FSE), a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), a Fondului de coeziune, a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală şi a Fondului european pentru pescuit şi afaceri maritime şi stabileşte, în special, obiectivele tematice, principiile şi normele referitoare la programare, monitorizare şi evaluare, gestionare şi control. Prin urmare, este necesar să se precizeze misiunea şi domeniul de aplicare ale FSE, precum şi priorităţile de investiţii conexe care abordează obiectivele tematice, şi să se prevadă dispoziţii specifice privind tipurile de activităţi care pot fi finanţate din FSE.

(2) FSE ar trebui să îmbunătăţească şansele de angajare, să consolideze incluziunea socială, să combată sărăcia, să promoveze educaţia, competenţele şi învăţarea pe tot parcursul vieţii şi să dezvolte politici de incluziune activă, cuprinzătoare şi sustenabilă în conformitate cu sarcinile care revin FSE prin articolul 162 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), contribuind astfel la coeziunea economică, socială şi teritorială, în conformitate cu articolul 174 din TFUE. În conformitate cu articolul 9 din TFUE, FSE ar trebui să ţină seama de cerinţele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, garantarea unei protecţii sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum şi de cerinţele privind un nivel ridicat de educaţie, de formare profesională şi de protecţie a sănătăţii umane.

(3) Consiliul European din 17 iunie 2010 a lansat apelul ca toate politicile comune, inclusiv politica de coeziune, să sprijine Strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii ("strategia Europa 2020"). Pentru a se asigura alinierea deplină a FSE la obiectivele acestei strategii, în special în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, educaţia, formarea şi combaterea excluziunii sociale, a sărăciei şi a discriminării, FSE ar trebui să sprijine statele membre ţinând seama de orientările integrate relevante şi, de recomandările relevante specifice fiecărei ţări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) şi cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum şi, dacă este cazul la nivel naţional, de programele naţionale de reformă susţinute de strategii naţionale în materie de ocupare a forţei de muncă, rapoarte sociale naţionale, strategii naţionale de integrare a romilor şi strategii naţionale în materie de handicap. De asemenea, FSE ar trebui să contribuie la aspectele relevante ale implementării iniţiativelor emblematice, în special "Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă""Tineretul în mişcare" şi "Platforma europeană de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale". Ar trebui, de asemenea, să sprijine activităţile relevante desfăşurate în cadrul iniţiativelor "O agendă digitală" şi "Uniunea inovării".

(4) Uniunea se confruntă cu provocări structurale generate de globalizarea economică, schimbările tehnologice, îmbătrânirea crescândă a forţei de muncă, precum şi de carenţele tot mai accentuate în materie de competenţe şi de forţă de muncă în anumite sectoare şi regiuni. Provocările au fost agravate de recenta criză economică şi financiară, care a determinat creşterea nivelului şomajului, afectând în special tinerii şi alte persoane dezavantajate, cum ar fi migranţii şi minorităţile

(5) FSE ar trebui să aibă ca obiectiv promovarea ocupării forţei de muncă, îmbunătăţirea accesului la piaţa forţelor de muncă, acordând o atenţie deosebită persoanelor cu cele mai puţine şanse de acces la piaţa forţelor de muncă şi sprijinirea mobilităţii voluntare a lucrătorilor. FSE ar trebui să sprijine, de asemenea, îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate, inclusiv prin forme inovatoare de organizare a muncii, promovarea sănătăţii şi a siguranţei la locul de muncă şi crescând şansele de ocupare a unui loc de muncă. Pentru promovarea unei mai bune funcţionări a pieţelor forţelor de muncă, prin sporirea mobilităţii geografice transnaţionale a lucrătorilor, FSE ar trebui, în special, să sprijine activităţile EURES (activităţi ale serviciilor europene pentru ocuparea forţei de muncă) în ceea ce priveşte recrutarea şi serviciile conexe de informare, consiliere şi orientare la nivel naţional şi transfrontalier. Operaţiunile finanţate din FSE ar trebui să respecte articolul 5 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prevede că nimeni nu poate fi constrâns să efectueze o muncă forţată sau obligatorie.

(6) FSE ar trebui, de asemenea, să promoveze incluziunea socială şi să prevină şi să combată sărăcia în vederea ieşirii din cercul vicios al dezavantajării care continuă de la o generaţie la alta, ceea ce implică mobilizarea unei serii de politici care să vizeze persoanele cele mai dezavantajate, indiferent de vârstă, inclusiv copiii, lucrătorii săraci şi femeile mai în vârstă. Ar trebui acordată atenţie participării persoanelor care solicită azil şi a refugiaţilor. FSE poate fi utilizat pentru a îmbunătăţi accesul la servicii de interes general abordabile, viabile şi de înaltă calitate, în special în domeniul asistenţei medicale, al serviciilor de ocupare a forţei de muncă şi de formare, al serviciilor destinate persoanelor fără adăpost, al îngrijirii în afara şcolii, al îngrijirii copiilor şi al serviciilor de îngrijire pe termen lung. Serviciile sprijinite pot fi publice, private sau comunitare şi pot fi prestate de diferite tipuri de furnizori, şi anume de administraţii publice, întreprinderi private, întreprinderi sociale, organizaţii neguvernamentale.

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

se încarcă...