Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene

Regulamentul nr. 1304/2013 privind Fondul social european și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului
Număr celex: 32013R1304

În vigoare de la 21 decembrie 2013

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

sau autentifică-te

  •  
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 164,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizele Comitetului Economic și Social European,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului instituie cadrul în care se înscrie acțiunea Fondului social european (FSE), a Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), a Fondului de coeziune, a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală și a Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime și stabilește, în special, obiectivele tematice, principiile și normele referitoare la programare, monitorizare și evaluare, gestionare și control. Prin urmare, este necesar să se precizeze misiunea și domeniul de aplicare ale FSE, precum și prioritățile de investiții conexe care abordează obiectivele tematice, și să se prevadă dispoziții specifice privind tipurile de activități care pot fi finanțate din FSE.

(2) FSE ar trebui să îmbunătățească șansele de angajare, să consolideze incluziunea socială, să combată sărăcia, să promoveze educația, competențele și învățarea pe tot parcursul vieții și să dezvolte politici de incluziune activă, cuprinzătoare și sustenabilă în conformitate cu sarcinile care revin FSE prin articolul 162 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), contribuind astfel la coeziunea economică, socială și teritorială, în conformitate cu articolul 174 din TFUE. În conformitate cu articolul 9 din TFUE, FSE ar trebui să țină seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane.

(3) Consiliul European din 17 iunie 2010 a lansat apelul ca toate politicile comune, inclusiv politica de coeziune, să sprijine Strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii ("strategia Europa 2020"). Pentru a se asigura alinierea deplină a FSE la obiectivele acestei strategii, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația, formarea și combaterea excluziunii sociale, a sărăciei și a discriminării, FSE ar trebui să sprijine statele membre ținând seama de orientările integrate relevante și, de recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum și, dacă este cazul la nivel național, de programele naționale de reformă susținute de strategii naționale în materie de ocupare a forței de muncă, rapoarte sociale naționale, strategii naționale de integrare a romilor și strategii naționale în materie de handicap. De asemenea, FSE ar trebui să contribuie la aspectele relevante ale implementării inițiativelor emblematice, în special "Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă""Tineretul în mișcare" și "Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale". Ar trebui, de asemenea, să sprijine activitățile relevante desfășurate în cadrul inițiativelor "O agendă digitală" și "Uniunea inovării".

(4) Uniunea se confruntă cu provocări structurale generate de globalizarea economică, schimbările tehnologice, îmbătrânirea crescândă a forței de muncă, precum și de carențele tot mai accentuate în materie de competențe și de forță de muncă în anumite sectoare și regiuni. Provocările au fost agravate de recenta criză economică și financiară, care a determinat creșterea nivelului șomajului, afectând în special tinerii și alte persoane dezavantajate, cum ar fi migranții și minoritățile

(5) FSE ar trebui să aibă ca obiectiv promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea accesului la piața forțelor de muncă, acordând o atenție deosebită persoanelor cu cele mai puține șanse de acces la piața forțelor de muncă și sprijinirea mobilității voluntare a lucrătorilor. FSE ar trebui să sprijine, de asemenea, îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate, inclusiv prin forme inovatoare de organizare a muncii, promovarea sănătății și a siguranței la locul de muncă și crescând șansele de ocupare a unui loc de muncă. Pentru promovarea unei mai bune funcționări a piețelor forțelor de muncă, prin sporirea mobilității geografice transnaționale a lucrătorilor, FSE ar trebui, în special, să sprijine activitățile EURES (activități ale serviciilor europene pentru ocuparea forței de muncă) în ceea ce privește recrutarea și serviciile conexe de informare, consiliere și orientare la nivel național și transfrontalier. Operațiunile finanțate din FSE ar trebui să respecte articolul 5 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prevede că nimeni nu poate fi constrâns să efectueze o muncă forțată sau obligatorie.

(6) FSE ar trebui, de asemenea, să promoveze incluziunea socială și să prevină și să combată sărăcia în vederea ieșirii din cercul vicios al dezavantajării care continuă de la o generație la alta, ceea ce implică mobilizarea unei serii de politici care să vizeze persoanele cele mai dezavantajate, indiferent de vârstă, inclusiv copiii, lucrătorii săraci și femeile mai în vârstă. Ar trebui acordată atenție participării persoanelor care solicită azil și a refugiaților. FSE poate fi utilizat pentru a îmbunătăți accesul la servicii de interes general abordabile, viabile și de înaltă calitate, în special în domeniul asistenței medicale, al serviciilor de ocupare a forței de muncă și de formare, al serviciilor destinate persoanelor fără adăpost, al îngrijirii în afara școlii, al îngrijirii copiilor și al serviciilor de îngrijire pe termen lung. Serviciile sprijinite pot fi publice, private sau comunitare și pot fi prestate de diferite tipuri de furnizori, și anume de administrații publice, întreprinderi private, întreprinderi sociale, organizații neguvernamentale.

(7) FSE ar trebui să se angajeze să combată abandonul școlar, să promoveze accesul egal la educație de calitate, să investească în educație și formare, să îmbunătățească relevanța pieței forței de muncă a sistemelor de educație și formare profesională și să consolideze învățarea pe tot parcursul vieții, inclusiv parcursurile de învățare formale, nonformale și informale.

(8) Pe lângă aceste priorități, eficiența administrației publice la nivel național și regional, precum și capacitatea administrației publice de a acționa în mod participativ, ar trebui îmbunătățite în regiunile și statele membre mai puțin dezvoltate, în vederea stimulării creșterii economice și a șanselor de angajare. Capacitatea instituțională a părților interesate, inclusiv a organizațiilor neguvernamentale, care își desfășoară activitatea în domeniul ocupării forței de muncă, al educației, al formării și al politicilor sociale, inclusiv în domeniul combaterii discriminării, ar trebui să fie consolidată.

(9) Sprijinul în cadrul priorității de investiții "dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității" poate contribui la toate obiectivele tematice stabilite prin prezentul regulament. Strategiile de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității sprijinite de FSE ar trebui să fie favorabile incluziunii persoanelor dezavantajate prezente pe teritoriul respectiv, atât în ceea ce privește guvernanța grupului de acțiune locală, cât și conținutul strategiei.

(10) În același timp, este esențial să se sprijine dezvoltarea și competitivitatea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii din Uniune și să se asigure că, prin dobândirea de competențe adecvate și prin fructificarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții, oamenii se pot adapta noilor provocări, cum ar fi trecerea la o economie bazată pe cunoaștere, agenda digitală și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și mai eficientă din punct de vedere energetic. Prin urmărirea principalelor sale obiectivelor tematice, FSE ar trebui să contribuie la abordarea acestor provocări. În acest context, FSE ar trebui să susțină tranziția forței de muncă de la educație la piața forțelor de muncă, spre competențe și locuri de muncă mai ecologice și ar trebui să abordeze lipsa personalului calificat, inclusiv cea din sectoarele eficienței energetice, energiei regenerabile și transporturilor durabile. FSE ar trebui, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea competențelor culturale și creative. Sectorul sociocultural, cel creativ și cel cultural sunt importante deoarece ele abordează în mod indirect obiectivele FSE; potențialul lor ar trebui, prin urmare, mai bine integrat în proiectele și programarea FSE.

(11) Având în vedere necesitatea continuă de a depune eforturi pentru a soluționa problema șomajului în rândul tinerilor în Uniune, în ansamblul său, ar trebui creată o inițiativă "Locuri de muncă pentru tineri" (YEI) pentru regiunile cele mai afectate. YEI ar trebui să sprijine în astfel de regiuni tinerii care nu au un loc de muncă, nu urmează un program de educație sau formare (NEET), care sunt șomeri sau inactivi, consolidând și accelerând astfel activitățile sprijinite prin fondurile FSE. Ar trebui atribuite în mod specific fonduri suplimentare YEI, corelate cu finanțare din fonduri FSE în cele mai afectate regiuni. Întrucât vizează mai degrabă persoane fizice decât structuri, YEI ar trebui să urmărească completarea altor operațiuni de finanțare din FSE și acțiuni naționale care vizează NEET, inclusiv prin implementarea Garanției pentru tineret, în conformitate cu recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind crearea unei "Garanții pentru tineret", care prevede că tinerii ar trebui să beneficieze de o ofertă de calitate de angajare, de formare continuă, de ucenicie sau de stagiu în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la terminarea educației formale. YEI poate de asemenea să sprijine acțiunile de combatere a abandonului școlar timpuriu. Accesul persoanei tinere și al familiei acesteia sau al persoanelor aflate în întreținerea sa la asigurările sociale nu ar trebui condiționat de participarea persoanei tinere la YEI.

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...