Curtea de Justiție a Comunităților Europene

Instrucțiuni practice pentru părți, referitoare la cauzele cu care este sesizată Curtea
Număr celex: 32014Q0131(01)"ò

În vigoare de la 31 ianuarie 2014

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

sau autentifică-te

  •  
CURTEA DE JUSTIȚIE,

având în vedere Regulamentul de procedură din 25 septembrie 2012, în special articolul 208,

întrucât:

(1) La 25 septembrie 2012, Curtea de Justiție a adoptat, cu aprobarea Consiliului, un nou regulament de procedură care a abrogat Regulamentul de procedură din 19 iunie 1991, astfel cum a fost modificat ultima dată la 24 mai 2011. Intrat în vigoare la 1 noiembrie 2012, textul menționat urmărește, printre altele, să adapteze structura și conținutul regulamentului de procedură al Curții la evoluția contenciosului său și în special la numărul în continuă creștere de trimiteri preliminare formulate de instanțele statelor membre ale Uniunii, completând și clarificând în același timp, cu privire la mai multe aspecte importante, normele aplicabile desfășurării procedurii în fața Curții.

(2) În interesul unei bune administrări a justiției și dintr-o preocupare de lizibilitate sporită, se impune, în consecință, să se înlocuiască Instrucțiunile practice privind acțiunile directe și recursurile, adoptate în temeiul regulamentului de procedură anterior, și să se ofere părților și reprezentanților lor instrucțiuni practice întemeiate pe noul Regulament de procedură, ținând seama în special de experiența dobândită în punerea în aplicare a acestuia din urmă.

(3) Aceste noi instrucțiuni, care sunt aplicabile tuturor categoriilor de cauze cu care este sesizată Curtea, nu au vocația de a se substitui dispozițiilor relevante din statut și din Regulamentul de procedură. Obiectul lor este acela de a permite părților și reprezentanților lor să înțeleagă mai bine conținutul acestor dispoziții și să aibă o imagine mai precisă cu privire la desfășurarea procedurii în fața Curții și în special la constrângerile la care este supusă aceasta, în particular cele care au legătură cu examinarea și cu traducerea actelor de procedură sau cu interpretarea simultană a observațiilor prezentate în ședințele de audiere a pledoariilor. Într-un context caracterizat, pe de o parte, printr- o creștere constantă a numărului de cauze cu care este sesizată instanța și, pe de altă parte, printr-o complexitate sporită a materiilor în cauză, respectarea și luarea în considerare a prezentelor instrucțiuni constituie astfel, atât pentru părți, cât și pentru Curte, cea mai bună garanție a unei examinări optime a cauzelor de către instanță.

(4) Dintr-o preocupare de clarificare, este necesar, pe de altă parte, să se integreze în aceste noi instrucțiuni anumite dispoziții de natură mai practică - anterior incluse în Ghidul destinat reprezentanților părților, în Instrucțiunile pentru grefierul Curții sau în scrisorile de convocare la ședințe -, referitoare la depunerea și la notificarea actelor de procedură, precum și la desfășurarea concretă a fazei orale a procedurii.

ADOPTĂ PREZENTELE INSTRUCȚIUNI PRACTICE:

I. DISPOZIȚII GENERALE

Etapele procedurii în fața Curții și caracteristicile lor esențiale

1. Sub rezerva unor dispoziții speciale prevăzute de Protocolul privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (denumit în continuare "statutul") sau de Regulamentul de procedură, procedura în fața Curții cuprinde, ca regulă generală, o fază scrisă și o fază orală. Faza scrisă a procedurii are ca obiectiv să se expună Curții obiecțiile, motivele sau argumentele părților din procedură sau, în materie preliminară, observațiile pe care persoanele interesate prevăzute la articolul 23 din statut înțeleg să le formuleze în legătură cu întrebările adresate de instanțele statelor membre ale Uniunii. În ceea ce privește faza orală, care îi succedă, aceasta urmărește să permită Curții să aprofundeze cunoașterea cauzei prin eventuala audiere a acestor părți sau persoane interesate în cadrul unei ședințe de audiere a pledoariilor și, dacă este cazul, prin audierea concluziilor avocatului general.

Reprezentarea părților în fața Curții

2. În conformitate cu dispozițiile articolului 19 din statut, părțile din procedura aflată pe rolul Curții trebuie să fie obligatoriu reprezentate de o persoană autorizată în mod corespunzător în acest scop. Cu excepția statelor membre, a celorlalte state părți la Acordul privind Spațiul Economic European (denumit în continuare "Acordul privind SEE"), a Autorității de Supraveghere a Asociației Europene a Liberului Schimb (denumită în continuare "AELS"), precum și a instituțiilor Uniunii, care sunt reprezentate de un agent numit pentru fiecare cauză, celelalte părți din procedură trebuie să fie reprezentate de un avocat care are dreptul să își exercite profesia în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind SEE. Dovada acestei calități trebuie să poată fi făcută, în urma unei simple cereri, în orice stadiu al procedurii. În temeiul articolului 19 al șaptelea paragraf din statut, sunt asimilați avocaților profesorii universitari resortisanți ai unui stat membru a cărui legislație le recunoaște dreptul de a pleda.

3. În cauzele preliminare, Curtea ține totuși seama, în ceea ce privește reprezentarea părților din litigiul principal, de normele procedurale aplicabile în fața instanței care a sesizat-o. Orice persoană care are dreptul să reprezinte o parte în fața acelei instanțe poate, așadar, să o reprezinte și în fața Curții, iar, dacă normele procedurale naționale nu impun nicio reprezentare, părțile din litigiul principal au dreptul de a-și prezenta ele însele observațiile scrise sau orale. În caz de îndoială în această privință, Curtea poate oricând să solicite informațiile pertinente de la aceste părți, de la reprezentanții lor sau de la instanța care a sesizat-o.

4. Indiferent de titlul sau de calitatea lor, persoanele chemate să pledeze în fața Curții sunt obligate să poarte roba. În cazul în care se organizează o ședință de audiere a pledoariilor, agenții și avocații care participă la ședința respectivă sunt, așadar, invitați să își aducă propria robă; Curtea pune câteva robe la dispoziția părților sau a reprezentanților care nu dispun de una.

Cheltuielile cu procedura în fața Curții și asistența judiciară

5. Sub rezerva dispozițiilor enunțate la articolul 143 din Regulamentul de procedură, procedura în fața Curții este gratuită, acesteia nefiindu-i datorată nicio taxă pentru introducerea unei acțiuni sau pentru depunerea unui act de procedură. Cheltuielile de judecată prevăzute la articolul 137 și următoarele din Regulamentul de procedură cuprind exclusiv cheltuielile așa-zise "recuperabile", și anume sumele eventual datorate martorilor și experților și cheltuielile necesare efectuate de părți în legătură cu procedura în fața Curții, care privesc remunerarea reprezentantului lor și cheltuielile de deplasare și de ședere la Luxemburg ale acestuia în cazul în care se organizează o ședință de audiere a pledoariilor. Curtea se pronunță asupra sarcinii suportării cheltuielilor de judecată și a cuantumului acestora prin hotărârea sau ordonanța prin care se finalizează judecata, în timp ce, în materie preliminară, competența de a se pronunța asupra cheltuielilor de judecată ocazionate de procedură aparține instanței de trimitere.

6. În cazul în care o parte sau, în materie preliminară, o parte din litigiul principal se află în imposibilitatea de a face față, în totalitate sau în parte, cheltuielilor cu procesul, aceasta poate oricând solicita să beneficieze de asistență judiciară în condițiile prevăzute la articolele 115-118 și, respectiv, 185-189 din Regulamentul de procedură. Pentru a putea fi luate în considerare, asemenea cereri trebuie totuși să fie însoțite de toate informațiile și înscrisurile justificative necesare care permit Curții evaluarea stării materiale reale a solicitantului. Întrucât, în materie preliminară, Curtea statuează la cererea unei instanțe a unui stat membru, părțile din litigiul principal trebuie să solicite mai întâi beneficiul unei eventuale asistențe judiciare la instanța menționată sau la autoritățile competente ale statului membru vizat, asistența acordată de Curte neavând decât caracter subsidiar prin raportare la asistența acordată la nivel național.

7. Este util să se amintească faptul că, atunci când admite cererea de asistență judiciară, Curtea suportă, dacă este cazul în limitele stabilite de completul de judecată, numai cheltuielile legate de asistarea și de reprezentarea solicitantului în fața Curții. În conformitate cu normele cuprinse în Regulamentul de procedură, aceste cheltuieli pot fi recuperate ulterior de Curte prin decizia prin care se finalizează judecata și prin care se pronunță asupra cheltuielilor de judecată, iar completul de judecată care s-a pronunțat asupra cererii de asistență judiciară poate, în plus, să retragă oricând beneficiul acestei asistențe în cazul în care condițiile care au determinat admiterea cererii se schimbă pe parcursul judecății.

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...