Parlamentul României

Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 09.08.2002

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 2

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

Consiliul Suprem de Apărare a Țării este autoritatea administrativă autonomă învestită, potrivit Constituției, cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională.

Art. 2. -

Activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Țării este supusă examinării și verificării parlamentare. Anual, nu mai târziu de primul trimestru al anului următor, precum și la cererea comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului sau ori de câte ori se consideră necesar, Consiliul Suprem de Apărare a Țării prezintă, în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, rapoarte asupra activității desfășurate.

Art. 3. - Acțiuni respinse (1), Reviste (1)

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin Consiliul Suprem de Apărare a Țării emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condițiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare.

CAPITOLUL II Atribuții

Art. 4. -

Consiliul Suprem de Apărare a Țării are următoarele atribuții:

a) analizează și/sau propune, potrivit legii, promovarea:

1. strategiei de securitate națională a României;
Modificări (1)

2. strategiei militare a României;

3. strategiilor de ordine publică și siguranță națională ale României, în raport cu răspunderile instituțiilor abilitate;

4. datelor, informărilor și evaluărilor furnizate de serviciile de informații și de celelalte structuri cu atribuții în domeniul siguranței naționale;

b) la solicitarea Președintelui României, analizează și propune măsuri pentru:

1. instituirea stării de asediu sau a stării de urgență în întreaga țară ori în unele localități;

2. declararea mobilizării parțiale sau generale a forțelor armate;

3. respingerea agresiunii armate îndreptate împotriva țării;

4. declararea stării de război și încetarea sa;

5. inițierea, suspendarea sau încetarea acțiunilor militare;

c) propune spre aprobare:

1. punerea în aplicare a planului de mobilizare a economiei naționale și a execuției bugetului de stat, pentru primul an de război;

2. măsurile necesare pentru apărarea și restabilirea ordinii constituționale;

d) avizează proiectele de acte normative inițiate sau emise de Guvern privind:

1. securitatea națională;

2. organizarea generală a forțelor armate și a celorlalte instituții cu atribuții în domeniul securității naționale;

3. organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării;

4. pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare;

5. propunerile de buget ale instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale;

6. alocațiile bugetare destinate ministerelor și serviciilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale;

7. condițiile de intrare, trecere sau staționare pe teritoriul României a trupelor străine;

8. numirea în funcțiile prevăzute în statele de organizare cu grad de general-locotenent, viceamiral, similare și superioare acestora;

e) supune spre aprobare comandantului forțelor armate planurile de întrebuințare a forțelor pe timp de pace, în situații de criză și la război;

f) aprobă:
Jurisprudență (1)

1. orientările de bază în domeniul relațiilor internaționale privind securitatea națională;

2. proiectele tratatelor și acordurilor internaționale în domeniul securității naționale sau cu incidențe în acest domeniu;

3. stabilirea de relații cu organisme similare din străinătate de către instituțiile și structurile cu atribuții în domeniul siguranței naționale;

4. completarea structurilor militare cu efective, potrivit statelor de organizare în timp de pace;

5. executarea alarmei de luptă pentru aducerea structurilor militare în starea care să le permită trecerea, la ordin, la îndeplinirea misiunilor de luptă;

6. planurile de acțiune la declararea mobilizării și la declararea stării de război;

7. planurile de acțiune la instituirea stării de asediu și a stării de urgență;

8. proiectul planului de mobilizare a economiei naționale și proiectul bugetului de stat, pentru primul an de război;

9. planul verificării stadiului pregătirii populației pentru apărare prin exerciții și antrenamente de mobilizare;

10. repartiția numărului de recruți încorporați pe instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale;

11. obiectivele de pregătire a teritoriului destinate asigurării nevoilor operaționale ale forțelor sistemului național de apărare;

12. nomenclatorul și nivelurile de constituire a rezervelor de mobilizare;

13. programele multianuale privind înzestrarea forțelor sistemului național de apărare;

14. militarizarea, în condițiile legii, a agenților economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării;

15. planul comun de intervenție a unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne pentru limitarea și înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul național;

16. regimul rețelelor și echipamentelor de telecomunicații speciale și criteriile de repartizare a posturilor de abonat pentru utilizatorii acestor rețele;

17. structura organizatorică și atribuțiile Marelui Cartier General;

18. înființarea funcției de comandant militar subordonat Marelui Cartier General și atribuțiile acestuia pentru asigurarea conducerii unitare pe timp de război;

19. persoanele și obiectivele care beneficiază de protecția și paza Serviciului de Protecție și Pază și normele privind protecția antiteroristă a demnitarilor români și străini, precum și a altor persoane oficiale;

20. rapoartele și informările prezentate de conducători ai organelor administrației publice, referitoare la securitatea națională;

21. planurile generale de căutare a informațiilor prezentate de instituțiile și structurile cu atribuții în domeniul siguranței naționale;

22. principalele direcții de activitate și măsurile generale necesare pentru înlăturarea amenințărilor la adresa siguranței naționale;

23. structura organizatorică, efectivele și regulamentele de funcționare ale Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Serviciului de Protecție și Pază;
Jurisprudență (1)

24. cheltuielile operative destinate realizării siguranței naționale;

25. normele privind planificarea, evidența, utilizarea, justificarea și controlul cheltuielilor operative destinate realizării siguranței naționale pentru instituțiile cu atribuții în acest domeniu;

26. conturile anuale de execuție bugetară a cheltuielilor operative destinate realizării siguranței naționale, ale instituțiilor cu atribuții în domeniul siguranței naționale, după aprobarea rapoartelor asupra activității desfășurate de acestea;

27. înființarea, desființarea, dislocarea și redislocarea, în timp de pace, pe teritoriul național, a marilor unități militare de la eșalonul brigadă, inclusiv, în sus;

28. propunerile de acordare a gradului de mareșal, de general, amiral și similare;

g) coordonează activitatea de integrare în structurile de securitate europene și euroatlantice, monitorizează procesul de adaptare a forțelor armate la cerințele NATO și formulează recomandări, în concordanță cu standardele Alianței;

h) numește și revocă în/din funcții, în cazurile și condițiile stabilite de lege;

i) exercită orice alte atribuții prevăzute de lege în domeniul apărării țării și al siguranței naționale.

CAPITOLUL III Organizare și funcționare

Art. 5. -

(1) Președintele României îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

(2) Primul-ministru al Guvernului României îndeplinește funcția de vicepreședinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Modificări (2)

(3) Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt: ministrul apărării naționale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiției, ministrul industriei și resurselor, ministrul finanțelor publice, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major General și consilierul prezidențial pentru securitate națională.

(4) Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării este numit de Președintele României și are rang de consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale.

Art. 6. -

(1) Consiliul Suprem de Apărare a Țării se convoacă de președintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar.

(2) Consiliul Suprem de Apărare a Țării poate fi convocat și la inițiativa a cel puțin o treime din numărul membrilor săi.

(3) Consiliul Suprem de Apărare a Țării lucrează în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri prin consens.

Art. 7. -

(1) Ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării au caracter secret. Ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt conduse de președintele acestuia, iar în absența sa, de vicepreședinte.

(2) Ordinea de zi se stabilește de președinte, cu consultarea vicepreședintelui.

(3) Propunerile ministerelor trebuie avizate de primul-ministru pentru a fi înscrise pe ordinea de zi.

Art. 8. -

În situația în care un membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării nu poate participa la ședință, el poate fi reprezentat, fără drept de vot, de înlocuitorul său legal.

Art. 9. -

La lucrările Consiliului Suprem de Apărare a Țării pot participa ca invitați, cu aprobarea președintelui, reprezentanți ai Parlamentului, administrației publice centrale și locale, ai organizațiilor neguvernamentale, ai altor instituții publice cu atribuții în domeniul apărării și siguranței naționale, precum și ai societății civile, persoane a căror prezență este necesară în raport cu problemele aflate pe agenda de lucru.

Art. 10. -

Consiliul Suprem de Apărare a Țării își desfășoară activitatea pe baza unui regulament de funcționare aprobat prin hotărâre a acestuia.

Art. 11. -

(1) Consiliul Suprem de Apărare a Țării dispune de un secretariat care funcționează în cadrul Administrației Prezidențiale, fiind coordonat de secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

(2) Atribuțiile, organizarea și funcționarea secretariatului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Art. 12. -

(1) Hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării se semnează de președintele acestuia și se comunică autorităților administrației publice și instituțiilor publice la care se referă, integral sau în extras, cu excepția celor pentru care se hotărăște altfel. Hotărârile care au caracter de secret de stat se comunică cu respectarea prevederilor legale privind protecția informațiilor clasificate.

(2) Secretariatul Consiliului Suprem de Apărare a Țării poate transmite comunicate de presă, al căror conținut este aprobat de consiliu.

Art. 13. -

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt răspunzători de respectarea hotărârilor adoptate de acesta.

CAPITOLUL IV Dispoziții finale

Art. 14. -

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pe aceeași dată Legea nr. 39/1990 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 13 decembrie 1990, precum și orice alte dispoziții contrare se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 30 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României.

Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...