Back

Parlamentul României

Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 09.08.2002

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. -

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este autoritatea administrativă autonomă învestită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.

Art. 2. -

Activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este supusă examinării şi verificării parlamentare. Anual, nu mai târziu de primul trimestru al anului următor, precum şi la cererea comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului sau ori de câte ori se consideră necesar, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării prezintă, în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, rapoarte asupra activităţii desfăşurate.

Art. 3. - Acțiuni respinse (1), Reviste (1)

În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare.

CAPITOLUL II Atribuţii

Art. 4. -

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării are următoarele atribuţii:

a) analizează şi/sau propune, potrivit legii, promovarea:

1. strategiei de securitate naţională a României;
Modificări (1)

2. strategiei militare a României;

3. strategiilor de ordine publică şi siguranţă naţională ale României, în raport cu răspunderile instituţiilor abilitate;

4. datelor, informărilor şi evaluărilor furnizate de serviciile de informaţii şi de celelalte structuri cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale;

b) la solicitarea Preşedintelui României, analizează şi propune măsuri pentru:

1. instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă în întreaga ţară ori în unele localităţi;

2. declararea mobilizării parţiale sau generale a forţelor armate;

3. respingerea agresiunii armate îndreptate împotriva ţării;

4. declararea stării de război şi încetarea sa;

5. iniţierea, suspendarea sau încetarea acţiunilor militare;

c) propune spre aprobare:

1. punerea în aplicare a planului de mobilizare a economiei naţionale şi a execuţiei bugetului de stat, pentru primul an de război;

2. măsurile necesare pentru apărarea şi restabilirea ordinii constituţionale;

d) avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind:

1. securitatea naţională;

2. organizarea generală a forţelor armate şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale;

3. organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;

4. pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare;

5. propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale;

6. alocaţiile bugetare destinate ministerelor şi serviciilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale;

7. condiţiile de intrare, trecere sau staţionare pe teritoriul României a trupelor străine;

8. numirea în funcţiile prevăzute în statele de organizare cu grad de general-locotenent, viceamiral, similare şi superioare acestora;

e) supune spre aprobare comandantului forţelor armate planurile de întrebuinţare a forţelor pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război;

f) aprobă:
Jurisprudență (1)

1. orientările de bază în domeniul relaţiilor internaţionale privind securitatea naţională;

2. proiectele tratatelor şi acordurilor internaţionale în domeniul securităţii naţionale sau cu incidenţe în acest domeniu;

3. stabilirea de relaţii cu organisme similare din străinătate de către instituţiile şi structurile cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale;

4. completarea structurilor militare cu efective, potrivit statelor de organizare în timp de pace;

5. executarea alarmei de luptă pentru aducerea structurilor militare în starea care să le permită trecerea, la ordin, la îndeplinirea misiunilor de luptă;

6. planurile de acţiune la declararea mobilizării şi la declararea stării de război;

7. planurile de acţiune la instituirea stării de asediu şi a stării de urgenţă;

8. proiectul planului de mobilizare a economiei naţionale şi proiectul bugetului de stat, pentru primul an de război;

9. planul verificării stadiului pregătirii populaţiei pentru apărare prin exerciţii şi antrenamente de mobilizare;

10. repartiţia numărului de recruţi încorporaţi pe instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale;

11. obiectivele de pregătire a teritoriului destinate asigurării nevoilor operaţionale ale forţelor sistemului naţional de apărare;

12. nomenclatorul şi nivelurile de constituire a rezervelor de mobilizare;

13. programele multianuale privind înzestrarea forţelor sistemului naţional de apărare;

14. militarizarea, în condiţiile legii, a agenţilor economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării;

15. planul comun de intervenţie a unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul naţional;

16. regimul reţelelor şi echipamentelor de telecomunicaţii speciale şi criteriile de repartizare a posturilor de abonat pentru utilizatorii acestor reţele;

17. structura organizatorică şi atribuţiile Marelui Cartier General;

18. înfiinţarea funcţiei de comandant militar subordonat Marelui Cartier General şi atribuţiile acestuia pentru asigurarea conducerii unitare pe timp de război;

19. persoanele şi obiectivele care beneficiază de protecţia şi paza Serviciului de Protecţie şi Pază şi normele privind protecţia antiteroristă a demnitarilor români şi străini, precum şi a altor persoane oficiale;

20. rapoartele şi informările prezentate de conducători ai organelor administraţiei publice, referitoare la securitatea naţională;

21. planurile generale de căutare a informaţiilor prezentate de instituţiile şi structurile cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale;

22. principalele direcţii de activitate şi măsurile generale necesare pentru înlăturarea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale;

23. structura organizatorică, efectivele şi regulamentele de funcţionare ale Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciului de Protecţie şi Pază;
Jurisprudență (1)

24. cheltuielile operative destinate realizării siguranţei naţionale;

25. normele privind planificarea, evidenţa, utilizarea, justificarea şi controlul cheltuielilor operative destinate realizării siguranţei naţionale pentru instituţiile cu atribuţii în acest domeniu;

26. conturile anuale de execuţie bugetară a cheltuielilor operative destinate realizării siguranţei naţionale, ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, după aprobarea rapoartelor asupra activităţii desfăşurate de acestea;

27. înfiinţarea, desfiinţarea, dislocarea şi redislocarea, în timp de pace, pe teritoriul naţional, a marilor unităţi militare de la eşalonul brigadă, inclusiv, în sus;

28. propunerile de acordare a gradului de mareşal, de general, amiral şi similare;

g) coordonează activitatea de integrare în structurile de securitate europene şi euroatlantice, monitorizează procesul de adaptare a forţelor armate la cerinţele NATO şi formulează recomandări, în concordanţă cu standardele Alianţei;

h) numeşte şi revocă în/din funcţii, în cazurile şi condiţiile stabilite de lege;

i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege în domeniul apărării ţării şi al siguranţei naţionale.

CAPITOLUL III Organizare şi funcţionare

Art. 5. -

(1) Preşedintele României îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

(2) Primul-ministru al Guvernului României îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Modificări (2)

(3) Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.

(4) Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este numit de Preşedintele României şi are rang de consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Art. 6. -

(1) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se convoacă de preşedintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar.

(2) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul membrilor săi.

(3) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri prin consens.

Art. 7. -

(1) Şedinţele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au caracter secret. Şedinţele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt conduse de preşedintele acestuia, iar în absenţa sa, de vicepreşedinte.

(2) Ordinea de zi se stabileşte de preşedinte, cu consultarea vicepreşedintelui.

(3) Propunerile ministerelor trebuie avizate de primul-ministru pentru a fi înscrise pe ordinea de zi.

Art. 8. -

În situaţia în care un membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nu poate participa la şedinţă, el poate fi reprezentat, fără drept de vot, de înlocuitorul său legal.

Art. 9. -

La lucrările Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pot participa ca invitaţi, cu aprobarea preşedintelui, reprezentanţi ai Parlamentului, administraţiei publice centrale şi locale, ai organizaţiilor neguvernamentale, ai altor instituţii publice cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale, precum şi ai societăţii civile, persoane a căror prezenţă este necesară în raport cu problemele aflate pe agenda de lucru.

Art. 10. -

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament de funcţionare aprobat prin hotărâre a acestuia.

Art. 11. -

(1) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării dispune de un secretariat care funcţionează în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, fiind coordonat de secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

(2) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea secretariatului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Art. 12. -

(1) Hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării se semnează de preşedintele acestuia şi se comunică autorităţilor administraţiei publice şi instituţiilor publice la care se referă, integral sau în extras, cu excepţia celor pentru care se hotărăşte altfel. Hotărârile care au caracter de secret de stat se comunică cu respectarea prevederilor legale privind protecţia informaţiilor clasificate.

(2) Secretariatul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării poate transmite comunicate de presă, al căror conţinut este aprobat de consiliu.

Art. 13. -

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt răspunzători de respectarea hotărârilor adoptate de acesta.

CAPITOLUL IV Dispoziţii finale

Art. 14. -

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pe aceeaşi dată Legea nr. 39/1990 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 13 decembrie 1990, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 30 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ

se încarcă...