Back

Parlamentul României

Legea audiovizualului nr. 504/2002

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 22.07.2002

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. - Modificări (1), Jurisprudență (1), Referințe în cărți (1)

În sensul prezentei legi, termenii utilizaţi au următorul înţeles:

a) difuzare - transmisia iniţială prin fir sau prin unde radioelectrice, inclusiv prin satelit, în formă codată sau necodată, a serviciilor de programe destinate publicului; difuzarea include şi comunicarea programelor între persoanele fizice sau juridice deţinătoare de licenţă audiovizuală sau aviz de retransmisie, în scopul redifuzării către public, fără a cuprinde serviciile de comunicaţii care furnizează informaţii ori alte mesaje pe bază de cerere individuală, cum ar fi: telecopierea, bazele de date electronice şi alte servicii similare;
Modificări (1)

b) retransmisie - captarea şi transmiterea simultană a serviciilor de programe sau a unor părţi importante din asemenea servicii, prin orice mijloace tehnice, în integralitatea lor şi fără nici o modificare, difuzate de radiodifuzori şi destinate recepţionării de către public;
Jurisprudență (1)

c) radiodifuzor - persoana fizică sau juridică având responsabilitatea editorială pentru alcătuirea serviciilor de programe destinate recepţionării de către public şi care asigură difuzarea acestora direct sau prin intermediul unui terţ;

d) serviciu de programe - ansamblul programelor de radiodifuziune şi televiziune, al emisiunilor şi al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor;
Modificări (1)

e) comunicare audiovizuală - punerea la dispoziţie publicului, în general, sau unor categorii de public, prin orice mijloc de comunicaţie electronică, de semne, semnale, texte, sunete, informaţii sau mesaje de orice natură, care nu au caracterul unei corespondenţe private;

f) program sau emisiune - o comunicare audiovizuală identificabilă, în cadrul unei succesiuni orare a serviciului de programe, prin titlu, conţinut, formă sau autor;

g) distribuitor de servicii - orice persoană care constituie şi pune la dispoziţie publicului o ofertă de servicii de programe pe cale radioelectrică terestră sau prin satelit, prin orice mijloc de comunicaţie electronică, inclusiv prin satelit, pe bază de relaţii contractuale cu radiodifuzorii ori cu alţi distribuitori;

h) publicitate - orice formă de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoană fizică sau juridică, publică ori privată, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activităţi comerciale, meşteşugăreşti, profesionale, cu scopul de a promova furnizarea de bunuri, inclusiv imobile şi necorporale, sau prestarea de servicii contra cost, fie difuzat în scopuri autopromoţionale;

i) publicitate mascată - prezentarea în programe, prin cuvinte, sunete sau imagini, a bunurilor, serviciilor, denumirilor, mărcilor comerciale sau activităţilor unui producător de bunuri ori prestator de servicii, dacă această prezentare este făcută în mod intenţionat de radiodifuzor, în scop publicitar nedeclarat, şi care poate crea confuzie în rândul publicului cu privire la adevăratul său scop; o asemenea formă de prezentare este considerată intenţionată mai ales atunci când este făcută în schimbul unor avantaje materiale, a unor servicii reciproce sau al altor beneficii cu efect similar;
Modificări (1)

j) teleshopping - difuzarea către public a unor oferte comerciale directe privind furnizarea contra cost a unor bunuri, inclusiv bunuri imobiliare şi necorporale, sau, după caz, prestarea unor servicii;

k) sponsorizare - orice contribuţie făcută de o persoană fizică sau juridică neimplicată în activităţi de radiodifuziune sau de televiziune ori în producerea operelor audiovizuale, dacă această contribuţie este destinată finanţării programelor audiovizuale, în scopul promovării propriului nume, a mărcii comerciale, a imaginii sau a propriilor activităţi ori produse;

l) drepturi de exclusivitate - drepturile obţinute de către un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment şi/sau de la proprietarul ori, după caz, administratorul locului unde se desfăşoară evenimentul, de la autori şi de la alţi deţinători de drepturi vizaţi, în vederea difuzării televizate exclusive de către acest radiodifuzor, pe o zonă geografică determinată;

m) eveniment de importanţă majoră - orice eveniment, organizat sau neorganizat, care poate prezenta interes pentru o parte importantă a publicului şi care este cuprins în lista aprobată de Consiliul Naţional al Audiovizualului;

n) licenţă audiovizuală - actul juridic prin care Consiliul Naţional al Audiovizualului acordă unui radiodifuzor aflat în jurisdicţia României dreptul de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe;
Jurisprudență (1)

o) licenţă de emisie - actul juridic prin care Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii acordă titularului de licenţă audiovizuală, în condiţiile stabilite de aceasta, dreptul de a utiliza, pentru o perioadă determinată, una sau mai multe frecvenţe radioelectrice, după caz, în conformitate cu licenţa audiovizuală;
Modificări (2)

p) autorizaţie de retransmisie - actul juridic prin care Consiliul Naţional al Audiovizualului acordă dreptul de retransmisie pe teritoriul României a unui serviciu de programe care nu se încadrează în prevederile art. 75 alin. (1) şi (2).

Art. 2. - Modificări (1)

(1) Dreptul de difuzare şi dreptul de retransmisie a oricărui serviciu de programe, ale unui radiodifuzor, respectiv distribuitor de servicii, care se află sub jurisdicţia României, sunt recunoscute şi garantate în condiţiile prezentei legi.
Jurisprudență (1)

(2) Se consideră radiodifuzor aflat sub jurisdicţia României:

a) orice radiodifuzor stabilit în România în conformitate cu prevederile alin. (3);

b) orice radiodifuzor care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4).

(3) În înţelesul prezentei legi, un radiodifuzor este considerat a fi stabilit în România dacă îndeplineşte una dintre următoarele condiţii:
Modificări (1)

a) radiodifuzorul are sediul principal în România, iar deciziile editoriale asupra serviciilor de programe sunt luate în România;

b) sediul principal al radiodifuzorului se află în România şi o parte majoritară a forţei de muncă implicate în activitatea de difuzare lucrează în România;

c) deciziile editoriale asupra serviciilor de programe se iau în România şi o parte majoritară a forţei de muncă implicate în activitatea de difuzare lucrează în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene în care radiodifuzorul îşi are sediul;

d) în cazul în care, prin aplicarea criteriilor prevăzute la lit. b) şi c), nu se poate stabili dacă o parte majoritară a forţei de muncă implicate în activitatea de difuzare operează în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, se va considera că radiodifuzorul este stabilit în România în cazul în care şi-a început transmisiile pentru prima dată în România, menţinând în prezent o legătură stabilă şi efectivă cu economia României.

(4) Radiodifuzorii cărora nu li se aplică nici unul dintre criteriile prevăzute la alin. (3) sunt consideraţi a fi în jurisdicţia României dacă se află în una dintre situaţiile următoare:
Modificări (1)

a) utilizează o frecvenţă acordată de România, prin autoritatea publică competentă;

b) utilizează o capacitate de satelit aparţinând României;

c) utilizează o legătură ascendentă la satelit situată pe teritoriul României.

(5) Dacă în stabilirea jurisdicţiei aplicabile criteriile prevăzute la alin. (3) şi (4) nu sunt relevante, atunci radiodifuzorul va fi considerat în afara jurisdicţiei României.

Art. 3. - Modificări (1), Jurisprudență (5)

(1) Prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe se realizează şi se asigură pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea, educarea şi divertismentul publicului, cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului.
Modificări (1), Jurisprudență (7)

(2) Toţi radiodifuzorii au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor.
Jurisprudență (11)

(3) Răspunderea pentru conţinutul serviciilor de programe difuzate revine, în condiţiile legii, radiodifuzorului, realizatorului sau autorului, după caz.
Modificări (1), Jurisprudență (1)

Art. 4. - Modificări (1)

Prezenta lege recunoaşte şi garantează dreptul oricărei persoane de a recepţiona liber serviciile de programe de televiziune şi radiodifuziune oferite publicului de către radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia României şi a statelor membre ale Uniunii Europene.

Art. 5. - Modificări (1), Jurisprudență (1)

(1) Libertatea de difuzare pe teritoriul României a serviciilor de programe televizate şi radiodifuzate ale radiodifuzorilor aflaţi sub jurisdicţia statelor membre ale Uniunii Europene este recunoscută şi garantată prin prezenta lege.

(2) Opţiunea oricărei persoane cu privire la programele şi serviciile oferite de radiodifuzori sau de distribuitorii de servicii este secretă şi nu poate fi comunicată unui terţ decât cu acordul persoanei respective.

Art. 6. - Modificări (1), Jurisprudență (1)

(1) Cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă.

(2) Independenţa editorială a radiodifuzorilor este recunoscută şi garantată de prezenta lege.

(3) Sunt interzise ingerinţe de orice fel în conţinutul, forma sau modalităţile de prezentare a elementelor serviciilor de programe, din partea autorităţilor publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine.

(4) Nu constituie ingerinţe normele de reglementare emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului în aplicarea prezentei legi şi cu respectarea dispoziţiilor legale, precum şi a normelor privind drepturile omului, prevăzute în convenţiile şi tratatele ratificate de România.
Modificări (1), Acțiuni respinse (1)

(5) Nu constituie ingerinţe prevederile cuprinse în codurile de conduită profesională pe care jurnaliştii şi radiodifuzorii le adoptă şi pe care le aplică în cadrul mecanismelor şi structurilor de autoreglementare a activităţii lor, dacă nu contravin dispoziţiilor legale în vigoare.

Art. 7. -

(1) Caracterul confidenţial al surselor de informare utilizate în conceperea sau elaborarea de ştiri, de emisiuni sau de alte elemente ale serviciilor de programe este garantat de prezenta lege.

(2) Orice jurnalist sau realizator de programe este liber să nu dezvăluie date de natură să identifice sursa informaţiilor obţinute în legătură directă cu activitatea sa profesională.

(3) Se consideră date de natură să identifice o sursă următoarele:

a) numele şi datele personale, precum şi vocea sau imaginea unei surse;

b) circumstanţele concrete ale obţinerii informaţiilor de către jurnalist;

c) partea nepublicată a informaţiei furnizate de sursă jurnalistului;
Jurisprudență (1)

d) datele cu caracter personal ale jurnalistului sau radiodifuzorului, legate de activitatea pentru obţinerea informaţiilor difuzate.

(4) Confidenţialitatea surselor de informare obligă, în schimb, la asumarea răspunderii pentru corectitudinea informaţiilor furnizate.

(5) Persoanele care, prin efectul relaţiilor lor profesionale cu jurnaliştii, iau cunoştinţă de informaţii de natură să identifice o sursă prin colectarea, tratarea editorială sau publicarea acestor informaţii, beneficiază de aceeaşi protecţie ca jurnaliştii.

(6) Dezvăluirea unei surse de informare poate fi dispusă de instanţele judecătoreşti numai dacă aceasta este necesară pentru apărarea siguranţei naţionale sau a ordinii publice, precum şi în măsura în care această dezvăluire este necesară pentru soluţionarea cauzei aflate în faţa instanţei judecătoreşti, atunci când:

a) nu există sau au fost epuizate măsuri alternative la divulgare cu efect similar;

b) interesul legitim al divulgării depăşeşte interesul legitim al nedivulgării.

Art. 8. -

(1) Autorităţile publice abilitate asigură, la cerere:

a) protecţia jurnaliştilor în cazul în care aceştia sunt supuşi unor presiuni sau ameninţări de natură să împiedice ori să restrângă în mod efectiv libera exercitare a profesiei lor;

b) protecţia sediilor şi a localurilor radiodifuzorilor, în cazul în care acestea sunt supuse unor ameninţări de natură să împiedice sau să afecteze libera desfăşurare a activităţii lor.

(2) Protecţia jurnaliştilor şi a sediilor sau a localurilor radiodifuzorilor, în condiţiile alin. (1), nu trebuie să devină pretext pentru a împiedica sau a restrânge libera exercitare a profesiunii ori a activităţii acestora.

Art. 9. -

Desfăşurarea de percheziţii în sediile sau localurile radiodifuzorilor nu trebuie să prejudicieze libera exprimare a jurnaliştilor şi nici nu poate suspenda difuzarea programelor.
Jurisprudență (1)

CAPITOLUL II Consiliul Naţional al Audiovizualului

Art. 10. - Modificări (1), Jurisprudență (3)

(1) Consiliul Naţional al Audiovizualului, denumit în continuare Consiliu, este autoritate publică autonomă sub control parlamentar şi garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale.

(2) Consiliul este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor de programe audiovizuale, în condiţiile şi cu respectarea prevederilor prezentei legi.

(3) În calitate de garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale Consiliul are obligaţia să asigure:

a) respectarea exprimării pluraliste de idei şi de opinii în cadrul conţinutului serviciilor de programe transmise de radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia României;

b) pluralismul surselor de informare a publicului;

c) încurajarea liberei concurenţe;

d) un raport echilibrat între serviciile naţionale de radiodifuziune şi serviciile locale, regionale ori tematice;

e) protejarea demnităţii umane şi protejarea minorilor;
Jurisprudență (1)

f) protejarea culturii şi a limbii române, a culturii şi limbilor minorităţilor naţionale;

g) transparenţa mijloacelor de comunicare în masă din sectorul audiovizual;
Modificări (1)

h) transparenţa activităţii proprii.

(4) Consiliul îşi exercită dreptul de control asupra conţinutului programelor oferite de radiodifuzori numai după comunicarea publică a acestor programe.
Jurisprudență (1)

(5) Controlul exercitat de Consiliu asupra conţinutului serviciilor de programe oferite de radiodifuzori şi a ofertei de servicii de programe asigurate de distribuitorii de servicii se realizează, de regulă, periodic şi ori de câte ori Consiliul consideră că este necesar sau primeşte o plângere cu privire la nerespectarea de către un radiodifuzor a prevederilor legale, a normelor de reglementare în domeniu sau a obligaţiilor înscrise în licenţa audiovizuală.
Modificări (1), Jurisprudență (1)

(6) Consiliul este obligat să sesizeze autorităţile competente cu privire la apariţia sau existenţa unor practici restrictive de concurenţă, a abuzului de poziţie dominantă sau a concentrărilor economice, precum şi cu privire la orice alte încălcări ale prevederilor legale care nu intră în competenţa sa.

Art. 11. -

(1) Consiliul este compus din 11 membri şi este numit de Parlament, la propunerea:

a) Senatului: 3 membri;

b) Camerei Deputaţilor: 3 membri;

c) Preşedintelui României: 2 membri;

d) Guvernului: 3 membri.

(2) Propunerile nominalizează candidatul pentru postul de titular, precum şi candidatul pentru postul de supleant şi se înaintează birourilor permanente ale celor două Camere, în termen de 15 zile de la data declanşării procedurii de numire.

(3) Birourile permanente ale celor două Camere înaintează propunerile comisiilor permanente de specialitate, în vederea audierii candidaţilor în şedinţă comună.

(4) În urma audierii comisiile permanente de specialitate întocmesc un aviz comun pe care îl prezintă în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

(5) Candidaturile se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Modificări (1)

(6) Membrii Consiliului sunt garanţi ai interesului public şi nu reprezintă autoritatea care i-a propus.

(7) Durata mandatului membrilor Consiliului este de 4 ani, iar numirea acestora se face eşalonat, în funcţie de expirarea mandatului.
Modificări (1)

(8) În cazul în care un loc în Consiliu devine vacant înaintea expirării mandatului, acesta va fi ocupat de supleant până la expirarea mandatului iniţial de 4 ani.
Modificări (1)

se încarcă...