Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene

Regulamentul nr. 1382/2013 de instituire a programului "Justiție" pentru perioada 2014-2020 (Text cu relevanță pentru SEE)
Număr celex: 32013R1382

În vigoare de la 28.12.2013

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

Cumpără forma completă

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 81 alineatele (1) și (2), articolul 82 alineatul (1) și articolul 84,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (1),

(1) Poziția Parlamentului European din 11 decembrie 2013 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 16 decembrie 2013.

întrucât:

(1) Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție în care persoanele sunt libere să circule. În acest scop, Uniunea poate adopta măsuri pentru a dezvolta cooperarea judiciară în materie civilă și penală și pentru a promova și sprijini acțiunea statelor membre în domeniul prevenirii criminalității. Respectarea drepturilor fundamentale, precum și a principiilor comune precum nediscriminarea, egalitatea de gen, accesul efectiv la justiție pentru toți, statul de drept și un sistem judiciar independent și performant ar trebui garantată în procesul de continuare a dezvoltării unui spațiu european de justiție.

(2) În Programul de la Stockholm Consiliul European a reafirmat prioritatea care trebuie acordată creării unui spațiu de libertate, securitate și justiție și a precizat, drept prioritate politică, crearea unei Europe a dreptului și a justiției. Finanțarea a fost identificată ca unul dintre instrumentele importante necesare pentru punerea în aplicare cu succes a priorităților politice ale Programului de la Stockholm. Obiectivele ambițioase stabilite de tratate și de Programul de la Stockholm ar trebui să fie realizate, printre altele, prin instituirea, pentru perioada 2014 - 2020, a unui program flexibil și eficient - programul "Justiție" - (denumit în continuare "programul"), care să faciliteze planificarea și punerea în aplicare. Obiectivul general și obiectivele specifice ale programului ar trebui să fie interpretate în conformitate cu orientările strategice relevante definite de Consiliul European.

(3) Comunicarea Comisiei din 3 martie 2010 privind Strategia Europa 2020 stabilește o strategie pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Un domeniu al justiției performant, în care sunt eliminate obstacolele din calea procedurilor judiciare transfrontaliere și a accesului la justiție în situații transfrontaliere, ar trebui dezvoltat ca element crucial pentru sprijinirea obiectivelor specifice și a inițiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020 și pentru facilitarea mecanismelor destinate promovării creșterii economice.

(4) În sensul prezentului regulament, sintagma "magistrații și personalul din justiție" ar trebui considerată ca incluzând judecători, procurori și personal auxiliar al instanțelor, precum și alți profesioniști din sectorul juridic asociați magistraților, precum avocați, notari, executori judecătorești, consilieri de reintegrare socială și supraveghere, mediatori și interpreți în instanță.

(5) Formarea judiciară este un aspect central pentru consolidarea încrederii reciproce și îmbunătățirea cooperării dintre autoritățile judiciare și profesioniștii din diferitele state membre. Formarea judiciară ar trebui să fie văzută ca un element esențial în promovarea unei veritabile culturi judiciare europene în contextul comunicării Comisiei din 13 septembrie 2011 intitulată "Instaurarea unui climat de încredere în justiție la nivelul UE. O nouă dimensiune a formării judiciare europene", al rezoluției Consiliului privind formarea profesională a judecătorilor, a procurorilor și a personalului din justiție în cadrul Uniunii Europene, al concluziilor Consiliului din 27 - 28 octombrie 2011 privind formarea judiciară europeană și al rezoluției Parlamentului European din 14 martie 2012 referitoare la formarea judiciară.

(6) Formarea judiciară poate implica diferiți actori, cum ar fi autoritățile juridice, judiciare și administrative ale statelor membre, instituțiile academice, organismele naționale responsabile cu formarea judiciară, organizațiile sau rețelele de formare la nivel european sau rețelele de coordonatori din cadrul tribunalelor în domeniul dreptului
Uniunii. Organismele și entitățile care urmăresc un obiectiv de interes european general în domeniul formării personalului din justiție, precum Rețeaua Europeană de Formare Judiciară, Academia de Drept European, Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare, Asociația Consiliilor de Stat și a Jurisdicțiilor Administrative Supreme a Uniunii Europene, Rețeaua de Președinți ai Curților Supreme de Justiție ale Uniunii Europene și Institutul European de Administrație Publică, ar trebui să își joace în continuare rolul în promovarea programelor de formare profesională cu o dimensiune europeană autentică pentru magistrați și personalul din justiție și ar putea, prin urmare, să primească sprijin financiar adecvat în conformitate cu procedurile și criteriile stabilite în programele de activitate anuale adoptate de Comisie în temeiul prezentului regulament.

(7) Uniunea ar trebui să faciliteze activitățile de formare privind punerea în aplicare a dreptului Uniunii prin considerarea salariilor magistraților și ale personalului din justiție participant, suportate de autoritățile statelor membre, drept costuri eligibile sau cofinanțare în natură, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare "regulamentul financiar").

(8) Accesul la justiție ar trebui să includă, în special, accesul la instanțe, la metode alternative de soluționare a litigiilor, precum și la funcționarii publici obligați prin lege să furnizeze părților consiliere juridică independentă și imparțială.

(9) În decembrie 2012, Consiliul a aprobat Strategia UE în materie de droguri (2013 - 2020), care vizează adoptarea unei abordări echilibrate, bazate pe reducerea simultană a cererii de droguri și a ofertei de droguri, recunoscând că reducerea cererii de droguri și reducerea ofertei de droguri sunt elemente care se consolidează reciproc în politica privind drogurile ilicite. Strategia respectivă menține drept unul dintre principalele sale obiective contribuția la o reducere cuantificabilă a cererii de droguri, a dependenței de droguri și a riscurilor și a efectelor nocive cauzate de droguri asupra societății și a sănătății. În timp ce programul "Prevenirea și informarea cu privire la consumul de stupefiante", instituit prin Decizia nr. 1150/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului, se baza pe un temei juridic în domeniul sănătății publice și acoperea aceste aspecte, programul "Justiție" se bazează pe un temei juridic diferit și ar trebui să vizeze dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție bazat pe recunoașterea și încrederea reciproce, în special prin promovarea cooperării judiciare. Astfel, pentru a răspunde necesității de simplificare și în conformitate cu temeiul juridic al fiecărui program, programul "Sănătate pentru creștere economică" poate sprijini măsuri de completare a acțiunii statelor membre pentru realizarea obiectivului de reducere a problemelor de sănătate asociate drogurilor, inclusiv măsuri de informare și de prevenire.

(10) Un alt element important al Strategiei UE în materie de droguri (2013 - 2020) este reducerea ofertei de droguri. În timp ce instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor, din cadrul Fondului pentru securitate internă, ar trebui să sprijine acțiunile care urmăresc prevenirea și combaterea traficului de droguri și a altor tipuri de infracțiuni, și mai ales măsurile care vizează producerea, fabricarea, extracția, vânzarea, transportul, importul și exportul de droguri ilegale, inclusiv deținerea și achiziționarea în vederea implicării în activități de trafic de droguri, prezentul program ar trebui să acopere aspectele specifice politicii privind drogurile care nu intră sub incidența instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor din cadrul Fondului pentru securitate internă, sau a programului "Sănătate pentru creștere economică" și care au o strânsă legătură cu obiectivul general al prezentului program.

..........


În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral alegeți un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului sau cumpărați documentul în formă completă.

;
se încarcă...