Back

Parlamentul României

Legea apiculturii nr. 383/2013

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 12.01.2014

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1.

(1) Obiectul prezentei legi îl constituie crearea cadrului legal privind reglementarea activităţii apicole în scopul protejării albinelor.
Modificări (1)

(2) Creşterea albinelor este o îndeletnicire tradiţională a populaţiei şi constituie, prin rolul său economic, ecologic şi social, o parte a avuţiei naţionale.

Art. 2. Modificări (1)

Activitatea în apicultură poate fi practicată de orice persoană fizică sau juridică ale cărei familii de albine sunt înscrise în Registrul agricol, înregistrate/autorizate la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, deţine carnetul de stupină şi are familiile de albine identificate în sistemul unitar de identificare a stupinelor şi stupilor.

Art. 3.

Apicultorii organizaţi în forme asociative pot beneficia de sprijin financiar pentru înfiinţarea, dezvoltarea şi modernizarea stupinelor prin accesarea măsurilor prevăzute în programele naţionale sau europene destinate acestui sector.

Art. 4.

Apicultorii pot participa la programe de formare profesională organizate de Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" sau de alţi furnizori de formare profesională autorizaţi, în condiţiile legii.

Art. 5.

În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) apicultură - ramură agricolă din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de creştere, exploatare, înmulţire şi ameliorare a albinelor melifere; ştiinţa care se ocupă cu creşterea şi îngrijirea raţională a albinelor, în scopul obţinerii şi folosirii produselor apicole şi polenizării florei entomofile;

b) produse apicole - produsele obţinute de la familia de albine ca rezultat al activităţii acesteia, sub denumirea de miere, polen, păstură, lăptişor de matcă, apilarnil, ceară, propolis, venin de albine;

c) material biologic apicol - orice material biologic provenit din familia de albine care poate fi utilizat pentru reproducţie şi selecţie, pentru activităţi apicole sau pentru comercializare;

d) apicultor - persoană care deţine, creşte şi/sau exploatează familii de albine;

e) stup - echipament apicol, asamblat, care adăposteşte familia de albine în perioada de creştere şi exploatare şi este utilizat atât în stupăritul staţionar, cât şi în stupăritul pastoral;

f) familie de albine/colonie de albine - unitate biologică alcătuită din albine lucrătoare, matcă, trântori, faguri pentru dezvoltarea şi depozitarea hranei, care se află într-un stup;

g) roi artificial pe faguri - unitate biologică alcătuită din rame cu faguri, în general 3-5, cu puiet în toate stadiile de dezvoltare şi provizii de hrană, albina de pe rame şi o matcă împerecheată;

h) roi la pachet - unitate biologică alcătuită în general din 1-1,5 kg albină tânără însoţită de o matcă împerecheată şi care nu cuprinde faguri;

i) matcă/regină - singurul individ femel din familia de albine cu organe reproducătoare complet dezvoltate, capabil să se împerecheze şi să depună ouă fecundate;

j) trântor - individ mascul din familia de albine apt pentru împerechere cu matca;

k) stupină/exploataţie apicolă - totalitatea familiilor de albine deţinute de o persoană, care poate fi amplasată pe o singură vatră sau pe mai multe vetre, în număr variabil. O stupină/exploataţie apicolă poate cuprinde echipamente specifice, utilaje şi construcţii necesare pentru desfăşurarea activităţii apicole;

l) vatră de stupină - locul/suprafaţa de teren pentru amplasarea unei stupine, în sistem staţionar, permanentă sau în sistem pastoral ori temporară. Vatra poate fi permanentă, dacă stupii sunt amplasaţi în acelaşi loc pe toată perioada anului sau cel puţin pe perioada iernării, ori temporară, atunci când stupii sunt transportaţi şi amplasaţi pe o perioadă limitată de timp în vederea valorificării unui cules;

m) stupărit staţionar - sistem de întreţinere şi exploatare a familiilor de albine pe aceeaşi vatră pe toată perioada anului;

n) stupărit pastoral/transhumanţă - sistem de întreţinere şi exploatare a familiilor de albine care include deplasarea acestora, pe vetre temporare, pentru valorificarea unor culesuri sau pentru polenizare dirijată;

o) plante entomofile sau floră entomofilă - plante ce sunt polenizate cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;

p) polenizarea plantelor - proces prin care polenul este transferat din sacii polinici ai anterelor pe stigmatul pistilului, proces prin care se asigură fecundarea plantelor. Polenizarea entomofilă, dirijată, cu albine, se realizează în scopul sporirii producţiei de seminţe, fructe şi legume;

q) bază meliferă - totalitatea plantelor din flora spontană şi cultivată, care sunt cercetate de albinele melifere pentru polen, nectar sau mană;

r) rasă de albine - populaţie de familii de albine de origine comună suficient de numeroasă pentru creşterea "în sine", care are un genofond comun şi posedă anumite particularităţi fenotipice, adaptată condiţiilor pedoclimatice şi florei melifere din zona respectivă;

s) familie de albine de elită - familie de albine de rasă pură, cu performanţe superioare selecţionate, ca urmare a aplicării unui program de ameliorare specific, şi care transmite constant, prin descendenţă, însuşirile respective;
Modificări (1)

ş) stupină de elită - stupină autorizată de autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", în creşterea familiilor de albine de elită şi producerea de material biologic selecţionat;
Modificări (1)

t) stupină de multiplicare - stupină autorizată de autoritatea competentă în domeniu, respectiv Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", pentru multiplicarea materialului genetic provenit de la familii de albine cu performanţe superioare, de rasă pură, din stupina de elită, conform programului de ameliorare la albine;
Modificări (1)

ţ) carnet de stupină - document elaborat de forma asociativă şi aprobat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, care conţine informaţii cu privire la mişcarea efectivului, starea de sănătate şi întreţinere a fiecărei familii de albine, tratamentele efectuate, deplasările în pastoral, precum şi alte operaţiuni din domeniul apicol;

u) valoare de piaţă - preţul pe care apicultorul îl poate obţine prin vânzarea familiilor de albine şi a producţiei de miere obţinute în urma culesului.

CAPITOLUL II Ameliorarea raselor de albine

Art. 6. Modificări (1)

(1) Ameliorarea raselor de albine se realizează prin programe de ameliorare întocmite de organizaţiile şi asociaţiile acreditate de Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" pentru înfiinţarea şi menţinerea evidenţelor genealogice, respectiv registre genealogice.

(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" va elabora manualul de proceduri pentru acreditarea organizaţiilor şi asociaţiilor crescătorilor de albine care înfiinţează şi menţin evidenţe genealogice, respectiv registre genealogice, care se aprobă prin decizie a directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu".

Art. 7.

Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" elaborează metodologia privind realizarea şi omologarea de noi creaţii biologice - rase, linii şi hibrizi, care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Art. 8.

În scopul îmbunătăţirii resurselor melifere, autorităţile administraţiei publice locale vor folosi cu prioritate terenurile pe care le au în administrare la plantarea terenurilor improprii pentru agricultură, a râpelor, a marginilor de drumuri, a spaţiilor verzi, cu arbori, arbuşti şi alte plante ornamentale care prezintă şi interes pentru apicultură.

Art. 9.

Apicultorii care amplasează stupine în pastoral sau la iernat sunt obligaţi să comunice autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se află locul, perioada, numărul familiilor de albine, precum şi adresa deţinătorului de stupi, asigurând evidenţa acestora, dar şi protecţia familiilor de albine împotriva tratamentelor fitosanitare.

Art. 10.

(1) Polenizarea dirijată a culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor se realizează pe bază de contracte încheiate între proprietarii familiilor de albine şi deţinătorii de culturi.

(2) Costurile prestaţiei de polenizare se stabilesc prin negociere între părţi.

Art. 11.

(1) Autorităţile administraţiei publice locale, precum şi administratorii terenurilor agricole sau silvice vor asigura apicultorilor vetre de stupină temporare sau permanente, pe baza cererii depuse de către aceştia la consiliul local.
Modificări (1)

(2) Vetrele de stupină pot fi atribuite în judeţul de domiciliu al apicultorului sau în alte judeţe.

(3) Suprafeţele de teren atribuite gratuit de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de administratorii terenurilor agricole sau silvice pentru vatră de stupină se acordă în funcţie de mărimea stupinei, în locuri accesibile mijloacelor de transport, şi nu vor fi mai mici de 5 m2pentru fiecare familie de albine şi de 50 m2 pentru pavilioane.
Modificări (1)

(4) Durata atribuirii şi condiţiile de folosire a acestor terenuri, precum şi obligaţiile părţilor se stabilesc prin contracte care se încheie între beneficiari şi deţinătorii terenurilor.

Art. 12.

(1) Până la data de 1 martie a fiecărui an, consiliile locale, precum şi administratorii terenurilor agricole sau silvice inventariază atât suprafeţele de teren aflate în domeniul public sau privat al statului care se acordă apicultorilor pentru amplasarea vetrei de stupină, cât şi baza meliferă existentă pe teritoriul acestora, în vederea comunicării şi repartizării suprafeţelor melifere către apicultorii care doresc să se deplaseze în pastoral.

(2) Până la data de 15 martie a fiecărui an, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale solicită, în scris, de la consiliile locale, precum şi de la administratorii terenurilor agricole sau silvice suprafeţele de teren inventariate, în vederea informării apicultorilor care doresc să se deplaseze în pastoral.

(3) În vederea repartizării suprafeţelor melifere prevăzute la alin. (1), apicultorul, direct sau prin intermediul formei asociative, depune/transmite o cerere la consiliul local sau la administratorii terenurilor agricole ori silvice.

(4) Consiliile locale sau administratorii terenurilor agricole ori silvice, după înregistrarea şi centralizarea cererilor, soluţionează mai întâi solicitările apicultorilor domiciliaţi în localităţile aflate în raza acestora, iar excedentul îl repartizează celorlalţi apicultori solicitanţi din alte localităţi/judeţe.

(5) În maximum 24 de ore de la instalarea vetrei de stupină, apicultorul îşi amplasează panoul de identificare a stupinei şi comunică, în scris, consiliului local sau administratorilor terenurilor agricole ori silvice pe raza cărora îşi deplasează stupii în pastoral, menţionând locul de amplasare a stupilor, perioada de timp, numărul familiilor de albine, precum şi datele de contact pentru a putea fi înştiinţat la timp în cazul aplicării unor tratamente cu substanţe chimice la culturile agricole.

(6) Pe panoul de identificare vor fi trecute următoarele date: numele proprietarului, adresa, telefonul, numărul de stupi pe vatră şi numărul de înregistrare la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.

(7) Amplasarea familiilor de albine se poate face şi pe terenuri proprietate privată a persoanelor fizice şi/sau juridice, cu acordul proprietarului, în condiţiile prezentei legi.

Art. 13.

(1) Amplasarea familiilor de albine pe terenurile deţinute de apicultori, cu orice titlu, se face la o distanţă de cel puţin 5 m faţă de căile ferate, drumurile publice sau hotarele proprietăţilor din domeniul public ori domeniul privat, intravilan sau extravilan.
Modificări (1)

(2) Dacă distanţa faţă de obiectivele prevăzute la alin. (1) este mai mică de 5 m, familiile de albine trebuie să fie despărţite de acestea printr-un gard, zid, plasă ori alt obstacol prin care albinele să nu poată pătrunde în zbor, cu o înălţime minimă de 2 m, măsurată de la nivelul solului, şi care să continue pe aceeaşi linie încă 2 m dincolo de stupii amplasaţi la extremităţile stupinei.
Jurisprudență (1)

(3) Numărul familiilor de albine amplasate pe teren, conform obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2), nu este limitat.
Modificări (1)

(4) Apicultorii sunt obligaţi să respecte distanţa dintre stupine de minimum 100 m la masivele melifere din păduri, de minimum 300 m la culturile agricole şi să nu amplaseze stupina pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine sau să amplaseze stupina între alte stupine şi sursa de cules.

Art. 14.

Apicultorii sunt obligaţi să respecte normele sanitar-veterinare privind diagnosticarea şi tratamentul familiilor de albine bolnave.

Art. 15.

(1) Pentru prevenirea intoxicaţiilor la albine, deţinătorii de suprafeţe agricole şi silvice care efectuează tratamente chimice la culturile agricole şi silvice pe care le deţin sunt obligaţi să anunţe, în scris, consiliile locale cu cel puţin 48 de ore înainte de efectuarea tratamentului, precum şi denumirea produsului folosit.

(2) Consiliile locale, precum şi administratorii terenurilor agricole sau silvice trebuie să anunţe, în scris sau telefonic, apicultorii care au vatră de stupină staţionară/permanentă sau temporară/pastorală, cu cel puţin 24 de ore înaintea efectuării de către deţinătorii de terenuri agricole sau silvice a tratamentelor cu substanţe chimice, în vederea prevenirii intoxicaţiilor la albine.

(3) În cazul în care apicultorul, prin nerespectarea de către deţinătorul de suprafeţe agricole şi silvice a prevederilor alin. (1), înregistrează mortalităţi la familiile de albine, consiliul local şi administratorii terenurilor agricole sau silvice, în baza documentului sanitar-veterinar de constatare a cauzelor mortalităţii, întocmesc un proces-verbal de evaluare a pagubelor şi stabilesc cuantumul despăgubirilor care se acordă apicultorului de către deţinătorii de suprafeţe agricole sau silvice, la valoarea de piaţă a familiilor de albine şi a producţiei de miere care ar fi trebuit obţinută în urma culesului.

Art. 16.

(1) Prin derogare de la prevederile art. 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, mijloacele de transport autopropulsate înregistrate în circulaţie, care efectuează transportul stupilor în pastoral, sunt scutite de plata taxei asupra mijloacelor de transport.

(2) Prevederile alin. (1) intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 17.

Având în vedere importanţa deosebită pe care o are baza meliferă naţională pentru apicultură şi producţiile realizate, organizarea activităţii de stupărit pastoral reprezintă o prioritate pentru consiliile locale, precum şi pentru administratorii terenurilor agricole sau silvice.

CAPITOLUL III Dispoziţii finale

Art. 18.

(1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:

a) cu avertisment sau amendă de la 25 lei la 50 lei, în cazul nedeţinerii carnetului de stupină;
Modificări (1)

b) cu avertisment sau amendă de la 50 lei la 75 lei, în cazul necompletării carnetului de stupină;
Modificări (1)

c) cu avertisment sau amendă de la 50 lei la 100 lei, în cazul neidentificării stupilor de către apicultor la formele asociative de profil legal constituite, conform legislaţiei în domeniu;

d) cu avertisment sau amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul neidentificării stupilor de către formele asociative de profil, legal constituite, conform legislaţiei în domeniu;

e) cu avertisment sau amendă de la 50 lei la 100 lei, în cazul lipsei panoului de identificare la stupinele deplasate în pastoral;

f) cu amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul vânzării materialului biologic apicol de elită şi multiplicare neautorizat;

g) cu amendă de la 50 lei la 100 lei, în cazul neanunţării de către apicultor, în maximum 24 de ore de la instalarea stupinei pe vatră, a consiliului local şi a administratorilor terenurilor agricole sau silvice pe raza căruia se deplasează cu stupii în pastoral;

h) cu amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul nerespectării de către apicultor a distanţelor dintre stupine la masivele melifere din păduri;

i) cu amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul nerespectării de către apicultor a distanţelor dintre stupine la culturile agricole;

j) cu amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul amplasării de către apicultor a stupinei pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine sau al amplasării stupinei între alte stupine şi sursa de cules;

k) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, în cazul nerespectării prevederilor art. 15 alin. (1) şi (2), precum şi acordarea de despăgubiri apicultorului pentru daunele create;

l) cu amendă de la 100 lei la 150 lei, în cazul nerespectării prevederilor art. 13 alin. (1) şi (2).

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către:

a) persoane împuternicite de primar sau primarul general al municipiului Bucureşti, pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. g) şi i)-l);

b) persoane împuternicite din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a);

c) persoane împuternicite din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu", pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-f);

d) structurile teritoriale de regim silvic, pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. g) şi h).

(3) Contravenientul poate achita, în cel mult 48 de ore de la data încheierii sau, după caz, de la data comunicării procesului-verbal de constatare a contravenţiei, jumătate din minimul amenzii, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

se încarcă...