Back

Consiliul Uniunii Europene

Regulamentul nr. 1024/2013 de conferire a unor atribuţii specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit Număr celex: 32013R1024

În vigoare de la 03.11.2013

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă în varianta PDF sau Kindle

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 127 alineatul (6),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,

având în vedere avizul Parlamentului European,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene,

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

întrucât:

(1) De-a lungul ultimelor decenii, Uniunea a făcut progrese considerabile în crearea unei pieţe interne a serviciilor bancare. În consecinţă, în multe state membre, grupurile bancare al căror sediu central se află în alte state membre deţin o cotă semnificativă de piaţă, iar instituţiile de credit şi-au diversificat activitatea din punct de vedere geografic, atât în zona euro, cât şi în afara zonei euro.

(2) Actuala criză economică şi financiară demonstrează că integritatea monedei unice şi a pieţei interne poate fi ameninţată de fragmentarea sectorului financiar. Este, aşadar, esenţial să se intensifice integrarea supravegherii bancare pentru a consolida Uniunea, a restabili stabilitatea financiară şi a pune bazele redresării economice.

(3) Menţinerea şi aprofundarea pieţei interne a serviciilor bancare este esenţială pentru a stimula creşterea economică în Uniune şi finanţarea adecvată a economiei reale. Acest lucru ridică însă provocări din ce în ce mai mari. Există dovezi potrivit cărora integrarea pieţelor bancare din Uniune se află în impas.

(4) În acelaşi timp, pe lângă adoptarea unui cadru de reglementare mai îmbunătăţit la nivelul Uniunii, autorităţile de supraveghere trebuie să-şi intensifice activitatea de supraveghere pentru a integra lecţiile crizei financiare din ultimii ani şi să fie capabile să supravegheze pieţe şi instituţii extrem de complexe şi interconectate.

(5) Competenţa de supraveghere a instituţiilor de credit individuale din Uniune rămâne în cea mai mare parte la nivel naţional. Coordonarea între autorităţile de supraveghere este esenţială, dar criza a demonstrat că simpla coordonare nu este suficientă, în special în contextul unei monede unice. Pentru a menţine stabilitatea financiară în Uniune şi pentru a spori efectele pozitive ale integrării pieţei asupra creşterii şi bunăstării, ar trebui îmbunătăţită integrarea responsabilităţilor în materie de supraveghere. Acest lucru este deosebit de important pentru a asigura o imagine de ansamblu coerentă şi exactă asupra unui întreg grup bancar şi a solidităţii sale în ansamblu şi ar reduce riscul unor interpretări diferite şi decizii contradictorii la nivel de entitate individuală.

(6) În multe cazuri, stabilitatea instituţiilor de credit este încă strâns legată de statul membru în care acestea îşi au sediul. Îndoielile existente în ceea ce priveşte sustenabilitatea datoriei publice, perspectivele de creştere economică şi viabilitatea instituţiilor de credit au creat şi creează pe piaţă tendinţe negative, care se influenţează reciproc. Acest lucru poate conduce la apariţia de riscuri pentru viabilitatea unor instituţii de credit, precum şi pentru stabilitatea sistemului financiar în zona euro şi în întreaga Uniune şi poate îngreuna situaţia deja tensionată a finanţelor publice din statele membre în cauză.

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

se încarcă...