Back

Parlamentul României

Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 13.01.2005

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1.

(1) Procedurile privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare/reasigurare instituite prin prezenta lege se aplică asigurătorilor şi/sau reasigurătorilor, astfel cum aceştia sunt definiţi la art. 2 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv sucursalelor acestora cu sediul în străinătate, precum şi sucursalelor şi filialelor societăţilor de asigurare/reasigurare din state terţe, care au sediul în România; procedurile privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare/reasigurare nu se aplică sucursalei unei societăţi de asigurare/reasigurare sau a unei societăţi mutuale dintr-un stat membru, care a primit o autorizaţie de la autoritatea competentă a statului membru de origine.

(2) Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică intermediarilor în asigurări, astfel cum sunt definiţi prin Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, aceştia fiind supuşi reglementărilor dreptului comun în materie de reorganizare judiciară şi de faliment cuprinse în Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dizolvării şi lichidării voluntare prevăzute în cap. III secţiunea a 4-a.

Art. 2.

(1) Prezenta lege reglementează procedura redresării financiare a asigurătorului/reasigurătorului, procedura falimentului acestuia, precum şi dizolvarea şi lichidarea voluntară a asigurătorilor/reasigurătorilor şi brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare.

(2) Măsurile aplicate în cadrul procedurilor reglementate de prezenta lege urmăresc protejarea intereselor legitime şi a drepturilor creditorilor de asigurări.

Art. 3.

(1) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele înţelesuri:

a) societate de asigurare/reasigurare - asigurătorul şi/sau reasigurătorul, astfel cum aceştia sunt definiţi la art. 2 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare;

b) procedura de redresare financiară - totalitatea modalităţilor şi a măsurilor cu caracter administrativ dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară, ca autoritate competentă, care sunt destinate să menţină sau să restabilească situaţia financiară a unei societăţi de asigurare/reasigurare;

c) procedura falimentului - procedura de insolvenţă ce se aplică asigurătorului/reasigurătorului care implică măsurile necesare pentru lichidarea averii acestuia în vederea acoperirii pasivului;

d) autoritate competentă - Autoritatea de Supraveghere Financiară, ca autoritate administrativă autonomă de specialitate, autoritatea judiciară, precum şi alte autorităţi prevăzute de lege, abilitate în ceea ce priveşte aplicarea procedurii redresării financiare şi, respectiv, a falimentului societăţilor de asigurare/reasigurare;

e) autorităţi de supraveghere - autorităţile naţionale care, prin lege sau prin alte reglementări, sunt abilitate să supravegheze societăţile de asigurare/reasigurare;

f) administrator special - orice persoană fizică sau juridică desemnată de Autoritatea de Supraveghere Financiară, însărcinată cu aplicarea măsurilor administrative de redresare financiară a societăţii de asigurare/reasigurare;

g) lichidator - persoana fizică sau juridică, inclusiv Fondul de garantare, desemnată în condiţiile Legii nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, să conducă activitatea asigurătorului/reasigurătorului şi să exercite atribuţiile prevăzute la art. 40, în cadrul procedurii falimentului;

h) creditori de asigurări - persoane asigurate, titulari de poliţe de asigurare, beneficiari ai contractelor de asigurare, precum şi oricare alte terţe persoane prejudiciate prin nerespectarea condiţiilor de asigurare ale contractelor, ale căror creanţe nu au fost plătite de societatea de asigurare/reasigurare;
Jurisprudență (2)

i) creanţe de asigurări - creanţele creditorilor de asigurări, care rezultă dintr-un contract de asigurare, inclusiv sumele rezervate pentru aceşti creditori atunci când unele elemente ale datoriei nu sunt cunoscute încă. Se consideră creanţe de asigurări creanţele Fondului de garantare, precum şi primele datorate de către societatea de asigurare/reasigurare debitoare, rezultate din încetarea ori, după caz, din anularea contractelor de asigurare sau operaţiunilor efectuate, conform legii aplicabile acestora, înainte de intrarea în procedura falimentului;

j) stare de insolvenţă - acea stare a societăţii de asigurare/reasigurare caracterizată prin una dintre următoarele situaţii:

1. incapacitatea vădită de plată a datoriilor exigibile cu disponibilităţile băneşti;

2. scăderea valorii marjei de solvabilitate disponibile sub jumătate din limita minimă prevăzută de reglementările legale în vigoare pentru fondul de siguranţă;

3. imposibilitatea restabilirii situaţiei financiare a societăţii de asigurare/reasigurare în cadrul procedurii de redresare financiară;

k) acord de plată a creanţelor de asigurări - convenţia intervenită înainte sau după deschiderea procedurii falimentului, încheiată între asigurător/reasigurător şi creditorii de asigurări, având ca obiect modul şi termenele de plată a creanţelor;

l) stat membru - statul membru al Uniunii Europene sau statul aparţinând Spaţiului Economic European;

m) stat membru de origine - statul membru în care societatea de asigurare/reasigurare a fost autorizată;

n) stat membru gazdă - statul membru, altul decât statul membru de origine, în care societatea de asigurare/reasigurare are deschisă o sucursală;

o) stat terţ - statul care nu este membru al Uniunii Europene sau care nu aparţine Spaţiului Economic European;

p) filială - unitatea operaţională cu personalitate juridică, înfiinţată în condiţiile legii, la care o societate de asigurare/reasigurare deţine direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot;

r) sucursală - orice entitate fără personalitate juridică, aparţinând unei societăţi de asigurare/reasigurare, care desfăşoară în mod direct, în limita mandatului primit, activităţi de asigurare pe teritoriul unui stat membru, altul decât statul membru de origine;

s) persoană semnificativă - administratorul şi/sau conducerea executivă a societăţii de asigurare/reasigurare;

t) acţionar semnificativ - orice persoană care, nemijlocit şi singură sau, după caz, prin intermediul ori în legătură cu alte persoane, exercită drepturi ce decurg din deţinerea unor acţiuni care, cumulate, reprezintă cel puţin 10% din capitalul social al unei societăţi de asigurare/reasigurare sau îi conferă acesteia cel puţin 10% din totalul drepturilor de vot în adunarea generală a acţionarilor ori care, după caz, dau posibilitatea acestei persoane să exercite o influenţă semnificativă asupra conducerii societăţii de asigurare/reasigurare în cadrul căreia are poziţia semnificativă;

u) Fond de garantare - fondul de protecţie prevăzut la art. 60 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Termenii: "stat membru", "stat membru de origine", "stat membru gazdă", "stat terţ", "filială", "sucursală", "persoană semnificativă" şi "acţionar semnificativ" au înţelesul prevăzut de Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL II Procedura de redresare financiară. Reguli generale

Art. 4.

(1) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celor prevăzute de normele date în aplicarea acesteia, Autoritatea de Supraveghere Financiară procedează periodic la verificarea situaţiei financiare a societăţii de asigurare/reasigurare, fie în baza documentelor şi a raportărilor transmise de aceasta, conform legii, fie în urma acţiunilor de analiză, îndrumare şi control efectuate de organele de specialitate ale acestei autorităţi.

(2) Verificarea se poate efectua oricând de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, inclusiv în urma sesizărilor creditorilor de asigurări referitoare la situaţia financiară a societăţii de asigurare/reasigurare, în vederea prevenirii stării de insolvenţă şi/sau a restabilirii situaţiei acesteia în cadrul procedurii de redresare financiară.

Art. 5.

(1) Procedura de redresare financiară implică orice intervenţie a Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru luarea măsurilor necesare restabilirii situaţiei financiare a societăţii de asigurare/reasigurare, în scopul prevenirii stării de insolvenţă a acesteia şi al evitării intrării în procedura falimentului.

(2) Autoritatea de Supraveghere Financiară este singura autoritate competentă abilitată să decidă aplicarea modalităţilor şi a măsurilor de redresare financiară în ceea ce priveşte societăţile de asigurare/reasigurare, inclusiv sucursalele acestora din alte state membre, precum şi sucursalele şi filialele societăţilor de asigurare/reasigurare din state terţe, care au sediul în România. Măsurile de redresare financiară nu împiedică deschiderea, de către statul membru de origine, a unei proceduri de faliment.

(3) Autoritatea de Supraveghere Financiară informează de urgenţă autorităţile de supraveghere din toate celelalte state membre cu privire la decizia sa de a adopta măsuri de redresare financiară împotriva unei societăţi de asigurare/reasigurare, inclusiv efectele concrete posibile ale unor astfel de măsuri.

Art. 6.

(1) În toate cazurile, societatea de asigurare/reasigurare este obligată să pună la dispoziţia Autorităţii de Supraveghere Financiară toate documentele şi informaţiile solicitate în vederea verificării şi să asigure desfăşurarea activităţii de analiză şi control în condiţii optime şi cu celeritate.

(2) La cererea Autorităţii de Supraveghere Financiară, societatea de asigurare/reasigurare este obligată să determine şi să comunice în termen de 48 de ore de la solicitare următoarele:

a) calculul marjei de solvabilitate disponibile, al marjei de solvabilitate minime şi al fondului de siguranţă;

b) indicatorul de lichiditate;

c) situaţia rezervelor tehnice brute constituite pe fiecare categorie de rezerve tehnice şi clasa de asigurare practicată;

d) activele admise să acopere rezervele tehnice brute constituite.

(3) Indicatorii vor fi determinaţi şi raportaţi în conformitate cu reglementările în vigoare, pentru luna anterioară datei solicitării de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Art. 7.

O societate de asigurare/reasigurare intră în procedura de redresare financiară reglementată de prezenta lege atunci când există cel puţin una dintre următoarele situaţii:

a) se constată nerespectarea, în orice mod, a prevederilor art. 6 alin. (2), precum şi a oricăror altor prevederi legale referitoare la activitatea de asigurare/reasigurare, punându-se în pericol onorarea obligaţiilor asumate faţă de creditorii de asigurări;

b) valoarea marjei de solvabilitate disponibile scade sub valoarea marjei de solvabilitate minime determinate în conformitate cu reglementările în vigoare;

c) valoarea marjei de solvabilitate disponibile scade sub limita minimă prevăzută de reglementările legale în vigoare pentru fondul de siguranţă.

Art. 8.

(1) În cazurile prevăzute la art. 7 lit. a) şi b), Autoritatea de Supraveghere Financiară poate dispune, prin decizie motivată, deschiderea procedurii de redresare financiară prin una dintre următoarele modalităţi:

a) redresarea societăţii de asigurare/reasigurare pe bază de plan de redresare financiară;

b) redresarea societăţii de asigurare/reasigurare prin administrare specială.

(2) În cazul prevăzut la art. 7 lit. c) consiliul de administraţie sau, după caz, consiliul de supraveghere este obligat, de îndată, să convoace adunarea generală extraordinară a acţionarilor pentru efectuarea majorării capitalului social al societăţii. În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a convocării adunării generale extraordinare a acţionarilor, societatea va prezenta Autorităţii de Supraveghere Financiară:

a) dovada convocării adunării generale extraordinare şi propunerea de hotărâre de majorare a capitalului social;

b) analiza detaliată a factorilor care au dus la scăderea marjei de solvabilitate disponibile sub valoarea fondului de siguranţă;

c) planul detaliat de măsuri pe care societatea le va lua în vederea evitării scăderii marjei de solvabilitate disponibile sub valoarea fondului de siguranţă, pentru o perioadă de cel puţin un an. Efectuarea operaţiunii de majorare a capitalului social, inclusiv vărsarea capitalului social subscris, nu va putea depăşi 60 de zile calendaristice de la data convocării adunării generale extraordinare a acţionarilor.

(3) Prin decizia de deschidere a procedurii, Autoritatea de Supraveghere Financiară poate dispune aplicarea de către societatea de asigurare/reasigurare a uneia sau mai multora dintre următoarele măsuri prudenţiale principale:

a) limitarea volumului de prime brute sau nete subscrise, pe o perioadă cuprinsă între 3 luni şi un an, astfel încât acestea să nu depăşească valorile stabilite prin decizia de deschidere a procedurii de redresare;

b) interzicerea reînnoirii contractelor de asigurare ajunse la scadenţă sau, după caz, doar a unor tipuri de contracte de asigurare, expres stabilite prin decizia de redresare financiară;

c) interzicerea subscrierii unor noi contracte de asigurare şi a încasării primelor aferente, pe perioada expres stabilită prin decizia de redresare financiară;

d) efectuarea de către societatea de asigurare/reasigurare a transferului portofoliului de asigurări, în tot sau în parte, în condiţiile şi cu respectarea prevederilor legale în vigoare în materie; în cazul dispunerii acestei măsuri, societatea de asigurare/reasigurare va efectua operaţiunile privind transferul de portofoliu în regim de urgenţă, fără ca acestea să poată depăşi 60 de zile de la data luării măsurii;

e) obligarea administratorilor societăţii de asigurare/reasigurare de a convoca de îndată o adunare generală extraordinară, cu propunerea efectuării operaţiunii de majorare a capitalului social sau, după caz, a fondului de rezervă liberă vărsat; termenul de întrunire nu va putea fi mai mare de 5 zile de la data convocării, iar efectuarea operaţiunilor de majorare a capitalului social nu va putea depăşi 30 de zile lucrătoare de la data primirii deciziei de declanşare a procedurii de redresare financiară;

f) interzicerea efectuării de către societatea de asigurare/reasigurare a anumitor investiţii;

g) restrângerea reţelei teritoriale a societăţii de asigurare/reasigurare prin desfiinţarea, în condiţiile legii, a anumitor filiale şi sucursale, puncte de lucru şi/sau a altor sedii secundare ale societăţii de asigurare/reasigurare, precum şi/sau înlocuirea persoanelor semnificative cu privire la care s-a stabilit responsabilitatea pentru ajungerea societăţii în procedură de redresare financiară;

h) verificarea, inventarierea şi instrumentarea, după caz, a dosarelor de daună, înregistrate în evidenţele societăţii de asigurare/reasigurare, în vederea evaluării daunelor reale şi a stabilirii obligaţiilor de plată faţă de creditorii de asigurări; activitatea de verificare, inventariere şi instrumentare a dosarelor se va face în regim de urgenţă, fără a se putea depăşi un termen de 30 de zile de la data primirii deciziei de declanşare a procedurii de redresare financiară.

(4) Prin decizia de deschidere a procedurii de redresare financiară, Autoritatea de Supraveghere Financiară poate dispune, după caz:

a) luarea unor măsuri cu privire la bunurile şi/sau activele societăţii de asigurare/reasigurare, constând în inventarierea lor de către aceasta şi conservarea pe toată perioada procedurii de redresare financiară, precum şi restrângerea sau interzicerea posibilităţii de a dispune liber de acestea; răspunderea pentru neaplicarea sau pentru aplicarea necorespunzătoare a acestor măsuri dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară aparţine membrilor consiliului de administraţie/consiliului de supraveghere şi conducerii executive a societăţii de asigurare/reasigurare;

b) numirea uneia sau mai multor persoane care să supravegheze modul de întocmire şi de respectare a planului de redresare financiară;

c) orice alte măsuri prudenţiale necesare restabilirii situaţiei financiare a societăţii de asigurare/reasigurare, în vederea garantării protejării drepturilor şi intereselor legitime ale creditorilor de asigurări.

(5) Dacă este cazul, Autoritatea de Supraveghere Financiară poate solicita instanţei competente încuviinţarea unor măsuri asigurătorii cu privire la bunurile şi/sau activele societăţii de asigurare/reasigurare, potrivit legii.

Art. 9.

(1) Decizia de deschidere a procedurii de redresare financiară prevăzută la art. 8 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum şi în două ziare de circulaţie naţională, în conformitate cu dispoziţiile legale.

(2) Efectele procedurii de redresare financiară asupra unui proces civil în curs privind un bun sau un drept de care a fost deposedată societatea de asigurare/reasigurare sunt reglementate de legea statului membru în care procesul este în curs.

(3) După publicarea deciziei, conform alin. (1), Autoritatea de Supraveghere Financiară publică de îndată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un extras din decizia sa cu privire la măsurile de redresare financiară. În cazul în care statul român, prin Autoritatea de Supraveghere Financiară, este informat cu privire la adoptarea unor măsuri de reorganizare adoptate de autorităţile competente din alte state membre, acesta asigură, prin autoritatea de supraveghere, publicarea unor astfel de măsuri, conform alin. (1).

(4) Publicaţia prevăzută la alin. (3) va conţine: denumirea autorităţii competente, legea aplicabilă procedurii de redresare financiară, precum şi, dacă este cazul, administratorul desemnat. Publicarea extrasului din decizia de redresare se efectuează în limba română sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru în care este publicată informaţia.

(5) Măsurile de redresare financiară se aplică indiferent de dispoziţiile privind publicarea prevăzute la alin. (3) şi (4) şi îşi produc toate efectele în ceea ce priveşte creditorii de asigurări, inclusiv în ceea ce priveşte acţionarii sau asociaţii şi angajaţii societăţii de asigurare/reasigurare, consideraţi ca atare, ale căror drepturi sunt exclusiv afectate ca urmare a aplicării acestor măsuri.

(6) Efectele deschiderii procedurii de redresare financiară se află sub incidenţa legii române, cu excepţia celor care poartă asupra contractelor şi a drepturilor menţionate în continuare, care sunt sub incidenţa următoarelor norme:

a) contractele de muncă şi relaţiile de muncă sunt reglementate numai de legea statului membru aplicabilă contractelor/relaţiilor de muncă;

b) contractul care conferă un drept de folosinţă sau prin care se dobândeşte proprietatea asupra unui bun imobil este reglementat doar de legea statului membru pe al cărui teritoriu este situat acest bun;

c) drepturile societăţii de asigurare/reasigurare privind o proprietate imobiliară, o navă sau o aeronavă, supusă înscrierii într-un registru public, sunt reglementate doar de legea statului membru sub a cărui autoritate se ţine registrul respectiv.

(7) Deschiderea procedurii de redresare financiară nu afectează drepturile reale ale creditorilor sau terţilor în ceea ce priveşte bunurile corporale ori necorporale, activele mobiliare sau imobiliare - atât bunuri determinate, cât şi ansambluri de bunuri nedeterminate - care aparţin societăţii de asigurare/reasigurare şi care sunt situate pe teritoriul altui stat membru în momentul deschiderii procedurii. Drepturile reale ale creditorilor sau terţilor înseamnă, în special:

a) dreptul de a valorifica bunul sau de a asigura valorificarea acestuia şi de a beneficia de profitul ori de venitul generat, în special pe baza unui gaj sau a unei ipoteci;

b) dreptul exclusiv de a recupera o creanţă, în special un drept garantat prin constituirea unui gaj sau cesiunea acestei creanţe cu titlu de garanţie;

c) dreptul de revendicare a bunului şi/sau de restituire a acestuia de la oricine îl posedă şi/sau îl foloseşte împotriva voinţei titularului de drept;

d) dreptul real de a percepe fructele unui bun; este asimilat dreptului real dreptul înscris într-un registru public şi opozabil terţilor, care dă posibilitatea dobândirii unui drept real, în sensul arătat anterior.

(8) Dispoziţiile alin. (7) nu împiedică exercitarea acţiunilor privind nulitatea, anularea şi/sau inopozabilitatea actelor prejudiciabile tuturor creditorilor, prevăzute de legislaţia statului membru de origine. Cu toate acestea, legea statului membru de origine nu se va aplica atunci când persoana care a beneficiat de un act juridic prejudiciabil tuturor creditorilor face dovada că sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) actul menţionat se află sub incidenţa legislaţiei unui alt stat membru decât cel de origine;

b) legea statului membru de origine nu prevede niciun mijloc de atacare a actului respectiv.

Art. 10.

(1) Procedura de redresare financiară declanşată împotriva unei societăţi de asigurare/reasigurare care cumpără un bun nu afectează drepturile garantate ale vânzătorului atunci când, în momentul deschiderii procedurii respective, bunul respectiv se află situat pe teritoriul unui stat membru, altul decât statul în care procedurile respective au fost deschise.

(2) Procedura de redresare financiară declanşată împotriva unei societăţi de asigurare/reasigurare care vinde un bun, după livrarea acestuia, nu constituie o cauză de rezoluţiune sau de denunţare a vânzării şi nu împiedică dobândirea de către cumpărător a proprietăţii, dacă bunul respectiv se află, la momentul deschiderii procedurii, pe teritoriul unui stat membru, altul decât acela în care procedura respectivă a fost deschisă. În cazul în care, printr-un act încheiat după adoptarea măsurilor de reorganizare, o societate de asigurare/reasigurare înstrăinează, cu titlu oneros, un activ imobiliar, o navă sau o aeronavă supusă înscrierii într-un registru public sau valori mobiliare ori titluri a căror existenţă sau transfer presupune înscrierea într-un registru ori cont, stabilit prin lege, sau care sunt plasate într-un sistem central de depozite reglementat de legea unui stat membru, validitatea actului respectiv se află sub incidenţa legii statului membru pe al cărui teritoriu se află activul imobiliar sau sub a cărui autoritate se ţine registrul, contul ori sistemul respectiv.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu împiedică exercitarea acţiunilor privind nulitatea, anularea şi/sau inopozabilitatea, reglementate de legea statului membru de origine.

(4) Procedura de redresare financiară nu împiedică şi nu afectează exercitarea drepturilor creditorilor de asigurări privind compensarea creanţelor lor cu cele ale societăţii de asigurare/reasigurare supuse acestei proceduri, în condiţiile legii. Prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(5) Fără a se aduce atingere dispoziţiilor art. 9 alin. (7) şi (8), efectele deschiderii procedurii de redresare financiară asupra drepturilor şi obligaţiilor participanţilor la o piaţă reglementată se află numai sub incidenţa legii aplicabile pieţei respective. Aceasta nu împiedică acţiunile privind nulitatea, anularea şi/sau inopozabilitatea, reglementate de legea statului membru de origine, care se pot exercita pentru a nu ţine seama de plăţile sau de tranzacţiile efectuate în conformitate cu legea aplicabilă pieţei respective.

se încarcă...