Back

Guvernul României

Ordonanţa de urgenţă nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 08.07.1998

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

TITLUL I Organizarea şi efectuarea transporturilor pe căile ferate române

CAPITOLUL I Organizarea transporturilor feroviare

Art. 1. -

(1) Prin transport pe căile ferate române, denumit în continuare transport feroviar, se înţelege orice deplasare de persoane şi de bunuri, realizată cu vehicule feroviare de către operatori de transport pe infrastructura feroviară. Transportul feroviar, precum şi serviciile adiacente sau conexe acestuia sunt considerate operaţiuni de transport feroviar.

(2) Transportul feroviar poate fi public sau în interes propriu.

(3) Transportul feroviar public constituie, prin natura sa, un sector strategic de interes naţional, reprezintă un serviciu public esenţial pentru societate, contribuie la libera circulaţie, la rezolvarea unor interese majore ale economiei, la deplasarea persoanelor, mărfurilor şi a altor bunuri, în interiorul ţării şi în trafic internaţional, cu un grad înalt de siguranţă, în condiţii ecologice, eficiente, şi îndeplineşte sarcini specifice pentru nevoile de apărare a ţării, potrivit legii.
Jurisprudență (1)

(4) Serviciile conexe transportului sunt activităţile ce se desfăşoară în legătură nemijlocită cu sau în timpul transportului.

(5) Serviciile adiacente transportului sunt activităţile ce au ca obiect asigurarea desfăşurării în siguranţă a transportului.

(6) Transporturile feroviare publice se efectuează numai pe bază de contract de transport.

(7) Contractul de transport se încheie şi se execută în conformitate cu prevederile Codului comercial, ale Regulamentului de transport pe căile ferate din România şi ale acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.
Modificări (1)

(8) Transportul feroviar în interes propriu este transportul efectuat în interesul activităţilor proprii, cu mijloace de transport deţinute în proprietate sau închiriate.

(9) Activităţile de transport feroviar public sau în interes propriu sunt realizate de către operatori de transport feroviar, persoane juridice române, licenţiaţi în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
Modificări (1)

(10) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii de specialitate se definesc după cum urmează:

a) operator de transport feroviar - orice agent economic, cu capital de stat sau privat, care a obţinut o licenţă în conformitate cu legislaţia în vigoare, a cărui activitate principală constă în efectuarea de prestaţii de transport de marfă şi/sau de călători pe calea ferată, tracţiunea fiind asigurată obligatoriu de acest agent economic; acest termen include, de asemenea, şi agenţii economici care asigură numai tracţiunea;

b) administratorul infrastructurii - orice organism sau orice agent economic care are ca obiect principal de activitate administrarea şi întreţinerea infrastructurii feroviare, incluzând şi administrarea sistemelor de conducere a circulaţiei, de control şi de siguranţă a infrastructurii; funcţiile administratorului de infrastructură de pe o reţea sau o parte a unei reţele pot fi alocate, în conformitate cu reglementările în vigoare, mai multor organisme sau agenţi economici;
Modificări (1)

c) grup internaţional - orice asociaţie constituită din cel puţin doi operatori de transport feroviar, cu sediile stabilite în state diferite, în vederea efectuării de prestaţii de transporturi feroviare internaţionale;
Modificări (1)

d) serviciu de transport internaţional de marfă - serviciul de transport în cadrul căruia trenul trece cel puţin o dată frontiera de stat; trenul poate fi compus şi/sau descompus şi diferitele părţi care îl compun pot proveni şi pot avea destinaţii diferite, cu condiţia ca toate vagoanele să treacă cel puţin o frontieră.

Art. 2. - Modificări (1)

Pentru efectuarea serviciilor de transport feroviar public sau în interes propriu pot obţine licenţă operatorii de transport cu capital de stat şi/sau privat, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au, în principal, ca obiect de activitate transporturile de călători, de mărfuri şi de alte bunuri pe calea ferată;

b) deţin în proprietate sau cu chirie material rulant de tracţiune înmatriculat de autoritatea competentă, necesar pentru remorcarea trenurilor, sau trenuri automotoare, cu caracteristicile tehnice şi de dotare impuse de prescripţiile de siguranţă a circulaţiei feroviare şi de calitatea serviciului de transport;

c) respectă întocmai prescripţiile tehnice, tehnologice, de organizare şi de desfăşurare a circulaţiei şi manevrei trenurilor, stabilite pentru accesul şi circulaţia pe infrastructura feroviară publică, în condiţii de siguranţă a circulaţiei şi de securitate a transporturilor;

d) dispun de personalul necesar atestat pentru efectuarea operaţiunilor de transport feroviar care fac obiectul activităţii operatorului respectiv;

e) fac dovada onorabilităţii, capacităţii tehnice, capacităţii profesionale şi capacităţii financiare, stabilite de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;

f) alte condiţii stabilite de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Art. 3. - Modificări (1)

Licenţa pentru efectuarea serviciilor de transport feroviar prevăzute la art. 1 se acordă de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Art. 4. -

Pe parcursul desfăşurării activităţii, operatorii de transport feroviar licenţiaţi sunt obligaţi să realizeze, la termenele şi la parametrii tehnici prevăzuţi în prescripţiile pentru siguranţa circulaţiei feroviare, toate operaţiunile de verificare, întreţinere şi reparaţii pentru materialul rulant aflat sau introdus în circulaţie, sub sancţiunea suspendării sau retragerii licenţei.

Art. 5. - Modificări (1), Referințe (1), Jurisprudență (1)

(1) Transportul feroviar public de călători are caracter de serviciu public social. Pentru aceste servicii operatorii de transport feroviar public primesc de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz, diferenţele dintre tarifele stabilite cu avizul autorităţilor publice competente şi costurile reale de transport, la care se adaugă o cotă de profit între 3 şi 5%.
Modificări (2), Jurisprudență (1)

(2) Serviciul public social de transport feroviar de călători poate fi concesionat de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, pe bază de licitaţie publică, în condiţiile legii.

(3) În cazul efectuării de servicii publice de transport de marfă sau călători pentru anumite categorii de persoane fizice sau juridice, care beneficiază, din dispoziţia autorităţilor publice competente, de reduceri ale tarifelor de transport, prin actul care a prevăzut acordarea acestor reduceri, se vor asigura compensaţii corespunzătoare operatorului de transport, până la nivelul tarifului aprobat.

Art. 6. -

Transportul feroviar public va fi organizat astfel încât să se asigure un sistem unitar, echilibrat şi funcţional, în conformitate cu cerinţele siguranţei circulaţiei, confortului şi tehnologiilor specifice de transport pe calea ferată, în condiţii de compatibilitate şi interoperabilitate cu sistemul de transport feroviar european.

CAPITOLUL II Autoritatea de stat în domeniul transporturilor feroviare

Art. 7. -

(1) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, este autoritatea de stat în domeniul transporturilor feroviare care asigură dezvoltarea şi siguranţa transporturilor feroviare.

(2) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, are următoarele atribuţii principale în domeniul transporturilor feroviare:

a) elaborează strategiile de dezvoltare a activităţilor de transport feroviar;
Modificări (1)

b) elaborează şi supune aprobării Guvernului programele de dezvoltare şi de modernizare a infrastructurii feroviare deschise accesului public;

c) asigură, în condiţii identice, tuturor operatorilor feroviari acces egal şi nediscriminatoriu pe infrastructura feroviară publică, conform reglementărilor interne, precum şi acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte;
Modificări (1)

d) asigură beneficiarilor de transport feroviar dreptul de a apela la un operator de transport licenţiat şi liber ales;
Modificări (1)

e) sprijină dezvoltarea şi funcţionarea transportului feroviar public;
Modificări (1)

f) asigură condiţiile unui mediu concurenţial normal în transportul feroviar, precum şi între acesta şi alte moduri de transport;
Modificări (1)

g) asigură efectuarea transporturilor militare, a transporturilor speciale şi a transporturilor de intervenţie în caz de calamităţi naturale sau în alte situaţii deosebite;

h) asigură dezvoltarea cercetării în transportul feroviar, în corelare cu programele naţionale de cercetare;

i) elaborează politica economică în domeniul transportului feroviar;

j) elaborează politici pentru dezvoltarea transporturilor multimodale şi a transportului combinat;

k) elaborează politici de dezvoltare echilibrată a transportului feroviar cu alte moduri de transport;
Modificări (1)

l) asigură gestionarea proprietăţii publice şi private a statului din domeniul transportului feroviar;

m) asigură gestionarea resurselor financiare alocate prin bugetul de stat;
Jurisprudență (1)

n) avizează tarifele de utilizare a infrastructurii feroviare publice şi le supune spre aprobare Guvernului;
Modificări (2)

o) clasifică infrastructura de transport feroviar în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale;

p) stabileşte regulile de acces pe infrastructura căilor ferate române pentru operatorii feroviari;

q) este depozitarul normelor, metodologiilor, prescripţiilor şi instrucţiunilor cu specific feroviar, care se aplică în domeniul transporturilor feroviare;

r) emite normative privind construcţia şi protecţia căii ferate.

(3) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în calitate de autoritate de stat în domeniul transporturilor feroviare, are următoarele atribuţii principale:

a) reprezintă Guvernul în organismele internaţionale şi în relaţiile bilaterale cu alte state în domeniul transporturilor feroviare;

b) elaborează şi promovează reglementări specifice, destinate asigurării compatibilităţii sistemului naţional de transport feroviar cu sistemele de transport internaţionale;

c) emite norme tehnice obligatorii pentru construcţia, modernizarea, exploatarea, întreţinerea, repararea şi verificarea tehnică a infrastructurii feroviare şi a materialului rulant;

d) stabileşte nomenclatorul de funcţii al personalului care lucrează sau concură la siguranţa circulaţiei trenurilor;

e) emite norme obligatorii de atestare, certificare şi licenţiere a personalului din transporturile feroviare, care lucrează în siguranţa circulaţiei, şi stabileşte condiţiile de suspendare sau de anulare a atestatelor, a certificatelor sau a licenţelor acordate;

f) organizează examene şi emite atestate, certificate şi licenţe pentru personalul din siguranţa circulaţiei;

g) emite norme obligatorii de licenţiere a operatorilor de transport feroviar care efectuează sau vor efectua activităţi de transport feroviar şi stabileşte condiţiile de acordare, de suspendare sau de anulare a licenţelor;

h) emite norme obligatorii de siguranţă a traficului în transporturile feroviare, precum şi pentru transportul multimodal şi combinat şi supraveghează respectarea acestora;

i) emite norme obligatorii pentru efectuarea transporturilor de mărfuri periculoase pe calea ferată;

j) aprobă organizarea regională a transporturilor feroviare;

k) exercită activitatea de registru, de inspecţie şi de control în transporturile feroviare;

l) stabileşte condiţiile şi asigură înmatricularea materialului rulant;

m) asigură omologarea tehnică de tip a vehiculelor feroviare, precum şi certificarea de conformitate, omologarea, agrementarea tehnică a materialelor, componentelor şi echipamentelor utilizate la construirea, repararea şi întreţinerea materialului rulant şi a infrastructurii feroviare;

n) autorizează efectuarea de lucrări care se execută în zonele de siguranţă şi de protecţie a infrastructurii căilor ferate române;

o) asigură cercetarea administrativă a evenimentelor sau accidentelor grave, produse în activităţile de transport feroviar;

p) asigură, prin reţeaua proprie, controlul medico-sanitar specific siguranţei circulaţiei şi controlul sanitar-veterinar specific activităţilor de transport feroviar şi emite autorizaţii sanitar-veterinare;

q) autorizează, din punct de vedere tehnic, agenţii economici care efectuează lucrările de construcţie, întreţinere şi reparaţie a elementelor infrastructurii feroviare şi a materialului rulant;

r) aprobă norme şi regulamente obligatorii pentru deţinătorii de linii ferate industriale şi de mijloace de transport pe calea ferată proprietate privată, indiferent de obiectul de activitate, care au acces pe infrastructura feroviară deschisă accesului public, după caz, precum şi pentru beneficiarii de transport;

s) autorizează înfiinţarea şi funcţionarea centrelor de pregătire, perfecţionare şi autorizare a personalului din transporturile feroviare;

t) analizează şi decide asupra sesizărilor privind modul de alocare a capacităţilor infrastructurii feroviare, între operatorii feroviari, şi supraveghează desfăşurarea activităţilor de transport feroviar în condiţii de concurenţă loială;

u) stabileşte norme de repartizare nediscriminatorie a capacităţilor infrastructurii feroviare;

v) concesionează, în numele statului, serviciul public de transport feroviar de călători.

(4) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului exercită atribuţiile de autoritate de stat, direct sau prin delegare de competenţe către o autoritate feroviară organizată ca instituţie publică, finanţată din venituri extrabugetare.

CAPITOLUL III Infrastructura feroviară şi asigurarea funcţionării acesteia

Art. 8. - Jurisprudență (1)

(1) Prin infrastructură feroviară se înţelege ansamblul elementelor necesare circulaţiei şi manevrei materialului rulant, clădirile staţiilor de cale ferată, cu facilităţile aferente, precum şi celelalte clădiri şi facilităţi destinate desfăşurării transportului feroviar.

(2) Infrastructura feroviară cuprinde infrastructura feroviară proprietate publică a statului, denumită în continuare infrastructură feroviară publică, precum şi cea aflată în proprietate privată, denumită în continuare infrastructură feroviară privată.

(3) Infrastructura feroviară publică sau privată a statului cuprinde infrastructura care se poate conecta la infrastructura feroviară transeuropeană, precum şi pe cea care nu poate fi conectată la aceasta, după cum urmează:

a) infrastructura feroviară interoperabilă - parte a infrastructurii feroviare publice sau private a statului, aferentă traficului naţional şi internaţional, administrată în concordanţă cu prevederile legislaţiei privind liberul acces al operatorilor de transport feroviar şi care se dezvoltă în conformitate cu normele tehnice de interoperabilitate adoptate pe plan european şi preluate în legislaţia din România;

b) infrastructura feroviară neinteroperabilă - parte a infrastructurii feroviare publice sau private a statului, aferentă traficului local, conectată sau nu la infrastructura feroviară interoperabilă şi care este administrată şi se dezvoltă pe baza unor reglementări specifice interne.

Art. 9. - Jurisprudență (1)

(1) Administrarea infrastructurii feroviare, proprietate publică sau proprietate privată a statului, se asigură de către o companie naţională rezultată ca urmare a reorganizării Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, căreia i se atribuie în concesiune, fără plata redevenţei, infrastructura feroviară publică şi care deţine în proprietate alte elemente ale infrastructurii feroviare preluate de la Societatea Naţională a Căilor Ferate Române, stabilite prin hotărâre a Guvernului.

(2) Contractul de concesiune se încheie, în numele statului, cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, pentru o perioadă de 49 de ani.

Art. 10. -

(1) Compania naţională care administrează infrastructura feroviară poate să închirieze, cu acordul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, părţi ale infrastructurii feroviare neinteroperabile publice către alte persoane juridice, în vederea administrării acesteia pentru organizarea transporturilor publice de mărfuri şi persoane.
Jurisprudență (1)

(2) Compania naţională care administrează infrastructura feroviară poate să închirieze bunuri proprietate privată necesare organizării şi desfăşurării procesului de transport feroviar, aferente acelor părţi din infrastructura feroviară neinteroperabilă publică, închiriată altor persoane juridice.
Jurisprudență (1)

(3) Închirierea unor părţi ale infrastructurii feroviare neinteroperabile se face prin licitaţie publică cu strigare.
Modificări (1)

(4) Veniturile obţinute din închirierea unor părţi ale infrastructurii feroviare neinteroperabile se încasează de către compania naţională care administrează infrastructura feroviară în scopul folosirii acesteia exclusiv pentru executarea de reparaţii capitale pe infrastructura feroviară publică interoperabilă.
Modificări (1)

(5) Condiţiile specifice de administrare a infrastructurii feroviare neinteroperabile, precum şi condiţiile de închiriere a unor părţi ale infrastructurii feroviare neinteroperabile se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.
Puneri în aplicare (1)

Art. 11. -

(1) Infrastructura feroviară publică se compune din:
Jurisprudență (1)

a) liniile ferate de circulaţie, terenul aferent pe care sunt construite, precum şi terenurile situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, care constituie zona de siguranţă a infrastructurii feroviare;
Jurisprudență (2)

b) podurile, tunelurile, viaductele şi alte lucrări de artă, care au legătură cu liniile ferate deschise circulaţiei publice, precum şi terenurile aferente acestora;

c) lucrările geotehnice de protecţie şi de consolidare, plantaţiile de protecţie a liniilor ferate şi terenurile aferente pe care sunt amplasate;

d) instalaţiile fixe de siguranţă şi de conducere operativă a circulaţiei feroviare;

e) triajele de reţea ale căii ferate şi terenurile aferente acestora;

f) alte instalaţii şi clădiri aferente infrastructurii feroviare.

(2) Elementele concrete ale infrastructurii feroviare publice, prevăzute la alin. (1), se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3) Celelalte elemente ale ansamblului infrastructurii feroviare, neprevăzute la alin. (1), constituie proprietate privată a companiei care administrează infrastructura feroviară publică sau, după caz, a societăţilor naţionale şi a societăţilor comerciale, rezultate din reorganizare, precum şi a Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, rămasă după reorganizare.

se încarcă...