Guvernul României

Ordonanța de urgență nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 27.12.2011

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpărați documentul în formă actualizată sau alegeți un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Pagina 1 din 13

Cumpără forma actualizată

sau autentifică-te

  •  

Având în vedere Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora (Directiva privind accesul),

având în vedere Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice (Directiva privind autorizarea),

având în vedere Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directiva-cadru),

având în vedere Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații (Directiva privind serviciul universal),

având în vedere modificările survenite asupra textului directivelor indicate mai sus ca urmare a adoptării Directivei 2009/136/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 de modificare a Directivei 2002/22/CE privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile de comunicații electronice, a Directivei 2002/58/CE privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului, respectiv a Directivei 2009/140/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 de modificare a directivelor 2002/21/CE privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice, 2002/19/CE privind accesul la rețelele de comunicații electronice și la infrastructura asociată, precum și interconectarea acestora și 2002/20/CE privind autorizarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice,

având în vedere Directiva 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 1997 privind protecția consumatorilor cu privire la contractele la distanță,

ținând cont de faptul că obligația României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de a asigura transpunerea Directivei 2009/140/CE și a Directivei 2009/136/CE în legislația națională până cel târziu la data de 25 mai 2011 nu a fost dusă la îndeplinire,

întrucât, ca urmare a nerespectării termenului de transpunere a Directivei 2009/140/CE și a Directivei 2009/136/CE, Comisia Europeană a declanșat proceduri prealabile acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în temeiul art. 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, România primind din partea Comisiei Europene în data de 18 iulie 2011 Notificarea de punere în întârziere în cauzele nr. 2011/0939, respectiv nr. 2011/0940,

întrucât în data de 24 noiembrie 2011 Comisia Europeană a emis avizul motivat în cauzele menționate, ultima etapă precontencioasă a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, stabilind în acest sens data de 25 ianuarie 2012 ca termen de conformare și de comunicare a măsurilor de transpunere a acestor directive, înainte de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene,

ținând cont de faptul că o întârziere suplimentară în ceea ce privește respectarea obligației de comunicare a măsurilor de transpunere poate atrage înaintarea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene de către Comisia Europeană împotriva României a acțiunii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, în temeiul art. 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

ținând seamă de faptul că Directiva 2009/140/CE și Directiva 2009/136/CE au prevăzut drepturi în favoarea utilizatorilor finali într-un mod suficient de concret și de detaliat astfel încât prin neasigurarea efectivității unor astfel de drepturi, consecință a netranspunerii în termen a directivelor indicate, se afectează îndeosebi în mod direct interesele utilizatorilor finali de servicii de comunicații electronice,

ținând cont de faptul că, potrivit art. 260 alin. (2) și (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, răspunderea României pentru încălcarea obligațiilor de a transpune Directiva 2009/140/CE și Directiva 2009/136/CE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, cât și a unor penalități cu titlu cominatoriu care se vor calcula de la termenul de conformare stabilit în avizul motivat,

având în vedere faptul că prin Comunicarea Comisiei Europene SEC (2011) 1.024 din 1 septembrie 2011 a fost stabilită pentru România suma minimă forfetară de 1.710.000 euro, iar valoarea factorului național "n" pentru calcularea penalităților cominatorii este de 3,29, penalitățile putând fi cuprinse între, aproximativ, 2.000-130.000 euro/zi de întârziere, ceea ce, ținând seama de întârzierea semnificativă a transpunerii Directivei 2009/140/CE și a Directivei 2009/136/CE, ar putea avea un impact important asupra bugetului de stat,

luând în considerare faptul că aceste elemente vizează interesul public, constituind situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

CAPITOLUL I Dispoziții generale

Art. 1. -

(1) Prezenta ordonanță de urgență are ca obiect:

a) stabilirea cadrului general de reglementare a activităților privind rețelele și serviciile de comunicații electronice, a regimului autorizării acestor activități, precum și a măsurilor destinate promovării concurenței pe piața rețelelor și serviciilor de comunicații electronice;

b) stabilirea cadrului de reglementare a relațiilor dintre operatori, dintre furnizorii de servicii de comunicații electronice și dintre operatori și furnizorii de servicii de comunicații electronice în ceea ce privește accesul la rețelele publice de comunicații electronice și la facilitățile și serviciile asociate;

c) stabilirea drepturilor și obligațiilor operatorilor și ale persoanelor care solicită interconectarea sau accesul la rețelele instalate, operate, controlate sau puse la dispoziție de către aceștia sau la facilitățile ori serviciile asociate acestor rețele;

d) stabilirea cadrului de reglementare a relațiilor dintre furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice, pe de o parte, și utilizatorii finali, pe de altă parte;

e) asigurarea dreptului utilizatorilor finali de a avea acces la serviciile incluse în sfera serviciului universal.

(2) Prezenta ordonanță de urgență reglementează, în principal:

a) drepturile și obligațiile furnizorilor de rețele și de servicii de comunicații electronice;

b) regimul resurselor limitate;

c) drepturile utilizatorilor finali;

d) serviciul universal;

e) obligațiile furnizorilor de rețele și servicii de comunicații electronice cu putere semnificativă pe piață.

Art. 2. -

În exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, denumită în continuare ANCOM sau autoritatea de reglementare, realizează obiectivele prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările ulterioare.

Art. 3. -

(1) Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență nu se aplică în cazul furnizării rețelelor și serviciilor de comunicații electronice de către instituțiile sau autoritățile publice din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională, potrivit competențelor legale acordate în acest scop, precum și rețelelor și serviciilor de comunicații electronice destinate reprezentanțelor diplomatice ale României în străinătate, care se realizează pe baza unor reglementări speciale.

(2) Furnizarea unor rețele publice de comunicații electronice sau servicii de comunicații electronice destinate publicului către instituțiile sau autoritățile publice din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională, în calitate de utilizatori finali, se realizează în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

Art. 4. -

(1) În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, următorii termeni se definesc astfel:

1. autorizare generală - cadrul juridic ce stabilește drepturile privind furnizarea de rețele și servicii de comunicații electronice, precum și obligațiile specifice în domeniul comunicațiilor electronice, în condiții ce se pot aplica tuturor sau anumitor categorii de rețele ori servicii de comunicații electronice;

2. utilizator - orice persoană fizică sau juridică care utilizează ori solicită un serviciu de comunicații electronice destinat publicului;

3. abonat - orice persoană fizică sau juridică care a încheiat un contract pentru furnizarea unor servicii de comunicații electronice destinate publicului oferite de un furnizor de astfel de servicii, indiferent dacă plata se realizează în avans ori ulterior furnizării serviciilor;

4. utilizator final - orice utilizator care nu furnizează rețele publice de comunicații electronice sau servicii de comunicații electronice destinate publicului;

5. consumator - orice persoană fizică care utilizează sau solicită un serviciu de comunicații electronice destinat publicului în alte scopuri decât cele ale activității sale comerciale ori profesionale;

6. rețea de comunicații electronice - sistemele de transmisie și, acolo unde este cazul, echipamentele de comutare sau rutare și alte resurse, inclusiv elementele de rețea care nu sunt active, care permit transportul semnalelor prin cablu, prin unde radio, prin mijloace optice ori alte mijloace electromagnetice, incluzând rețelele de comunicații electronice prin satelit, rețelele terestre fixe, cu comutare de circuite și cu comutare de pachete, inclusiv internet, și mobile, rețelele electrice, în măsura în care sunt utilizate pentru transmiterea de semnale, rețelele utilizate pentru transmisia serviciilor de programe audiovizuale și rețelele de televiziune prin cablu, indiferent de tipul de informație transmisă;
Jurisprudență (2)

7. furnizarea unei rețele de comunicații electronice - instalarea, operarea, controlul sau punerea la dispoziție a unei rețele de comunicații electronice;

8. furnizor de rețele de comunicații electronice - o persoană a cărei activitate constă, în tot sau în parte, în furnizarea unei rețele de comunicații electronice în condițiile regimului de autorizare generală;

9. serviciu de comunicații electronice - un serviciu, furnizat, de regulă, contra cost, care constă, în întregime sau în principal, în transmiterea semnalelor prin rețelele de comunicații electronice, incluzând serviciile de telecomunicații și pe cele prin rețelele utilizate pentru transmisia serviciilor de programe audiovizuale, dar fără a include serviciile prin care se furnizează conținutul informației transmise prin intermediul rețelelor ori serviciilor de comunicații electronice sau se exercită controlul editorial asupra acestui conținut; de asemenea, nu se includ serviciile societății informaționale, definite la art. 1 pct. 1 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic, republicată, care nu constau, în întregime sau în principal, în transmiterea semnalelor prin rețelele de comunicații electronice;
Jurisprudență (1)

10. rețea publică de comunicații electronice - o rețea de comunicații electronice care este utilizată, în întregime sau în principal, pentru furnizarea de servicii de comunicații electronice destinate publicului;

11. interferență - efectul unei energii nedorite care apare la recepția într-o rețea de comunicații electronice ce utilizează spectrul radio, energie cauzată de o emisie sau de un fenomen de radiație ori de inducție, care se manifestă prin orice fel de degradare a performanțelor rețelei și care poate conduce la interpretarea eronată a informațiilor sau la pierderea acestora, informații care ar fi putut fi obținute în absența unei asemenea energii nedorite;

12. interferență prejudiciabilă - interferența care periclitează ori produce o degradare substanțială a parametrilor de funcționare a unui serviciu de radionavigație sau a altor servicii de radiocomunicații, inclusiv a celor destinate siguranței vieții ori care, în orice mod, afectează, obstrucționează sau întrerupe în mod grav și repetat un serviciu de radiocomunicații, care operează în conformitate cu dispozițiile legale internaționale, ale Uniunii Europene ori cele naționale;

13. interferență admisibilă - interferența observată ori calculată care corespunde criteriilor prevăzute în dispozițiile legale internaționale, ale Uniunii Europene sau cele naționale;

14. atribuirea unei benzi de frecvențe - desemnarea unei anumite benzi de frecvențe din cadrul Tabelului național de atribuire a benzilor de frecvențe radio, denumit în continuare TNABF, în scopul utilizării acesteia de către unul sau mai multe servicii de radiocomunicații terestre ori spațiale sau de către serviciul de radioastronomie, în condiții determinate;

15. alocarea unei frecvențe sau a unui canal radio - nominalizarea utilizatorului sau a categoriei de utilizatori ai unei frecvențe ori ai unui canal radio, într-o anumită arie geografică și în condiții determinate;

16. asignarea unei frecvențe sau a unui canal radio - autorizarea unei stații de radiocomunicații în vederea utilizării unei frecvențe sau a unui canal radio în condiții determinate;

17. spectru de frecvențe radio/spectru radio - porțiunea din spectrul electromagnetic care cuprinde undele radio ale căror frecvențe sunt situate între 9 kHz și 3.000 GHz;

18. frecvențe radio cu utilizare neguvernamentală - frecvențe radio destinate, conform TNABF, exclusiv utilizării în scopul furnizării de rețele și servicii de comunicații electronice în sensul prevederilor prezentei ordonanțe de urgență;

19. frecvențe radio cu utilizare guvernamentală - frecvențe radio destinate, conform TNABF, exclusiv utilizării în interes guvernamental de către instituțiile competente din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională;

20. frecvențe radio în partaj neguvernamental/ guvernamental - frecvențe radio destinate, conform TNABF, utilizării în comun, partajate, atât de către utilizatori neguvernamentali, cât și de către utilizatori guvernamentali;

21. radiocomunicații - comunicații electronice realizate prin intermediul spectrului de frecvențe radio;

22. serviciu de radiocomunicații - serviciu de comunicații electronice realizat exclusiv prin intermediul frecvențelor radio;

23. piață transnațională - piață identificată de Comisia Europeană, care acoperă teritoriul Uniunii Europene sau o parte substanțială a acestuia, dar mai mult decât teritoriul unui stat membru;

24. facilități asociate - acele servicii asociate, infrastructuri fizice ori alte facilități sau elemente asociate unei rețele de comunicații electronice ori unui serviciu de comunicații electronice, care permit sau susțin furnizarea de servicii prin intermediul rețelei respective ori al serviciului respectiv sau au un astfel de potențial; includ, printre altele, clădirile și accesul în clădiri, cablajele din clădiri, antenele, turnurile și alte construcții- suport, canalizația, conductele, pilonii, gurile de vizitare și cabinetele;

25. servicii asociate - acele servicii asociate unei rețele de comunicații electronice sau unui serviciu de comunicații electronice care permit ori susțin furnizarea serviciilor prin intermediul rețelei respective sau al serviciului respectiv ori au un astfel de potențial și care includ, printre altele, conversia numerelor sau sistemele cu o funcție echivalentă, sistemele de acces condiționat, ghidurile electronice de programe și serviciile de localizare, identificare și prezență;

26. sistem de acces condiționat - orice modalitate tehnică sau dispozitiv prin intermediul căruia accesul sub o formă inteligibilă la un serviciu protejat de transmitere a serviciilor de programe de televiziune sau radiodifuziune se poate face în mod restricționat, pe bază de abonament ori pe baza altei forme de autorizare individuală prealabilă;

27. operator - o persoană care instalează, operează, controlează sau pune la dispoziție terților o rețea publică de comunicații electronice sau facilități asociate ori o persoană care este autorizată în acest sens;

28. acces - punerea la dispoziția unui terț de facilități sau servicii, în condiții determinate, în mod exclusiv ori neexclusiv, care îi sunt necesare în scopul furnizării de servicii de comunicații electronice, inclusiv atunci când sunt utilizate pentru transmisia serviciilor societății informaționale sau a serviciilor de programe audiovizuale; accesul cuprinde, printre altele:

a) accesul la elemente ale rețelei și la facilități asociate, care poate implica conectarea echipamentelor, prin mijloace fixe sau nonfixe, inclusiv accesul la bucla locală și la facilitățile și serviciile necesare pentru a furniza servicii prin bucla locală;

b) accesul la infrastructura fizică, inclusiv clădiri, conducte și piloni;

c) accesul la sisteme software relevante, inclusiv la sistemele de asistență operațională;

d) accesul la sistemele de informații sau bazele de date pentru pregătirea comenzilor, punerea la dispoziție, comenzi, întreținere și solicitări de reparații, precum și facturare;

e) accesul la sisteme de conversie a numerelor sau la sistemele care au o funcționalitate echivalentă;

f) accesul la rețele fixe și mobile, în special pentru roaming;

g) accesul la sistemele de acces restricționat pentru serviciile de televiziune digitală;

h) accesul la serviciile de rețele virtuale;

29. interconectare - legătura fizică și logică realizată între rețele publice de comunicații electronice pentru a permite comunicarea dintre utilizatorii rețelelor sau accesul la servicii; serviciile pot fi furnizate de către părțile implicate sau de către alte părți care au acces la rețeaua respectivă; interconectarea este o formă specifică de acces realizată de operatorii de rețele publice de comunicații;

30. serviciu de televiziune pe ecran lat - un serviciu de televiziune care constă, în totalitate sau parțial, în programe produse și editate pentru a fi afișate pe ecranul lat; formatul 16:9 este formatul de referință pentru serviciile de televiziune pe ecran lat;

31. buclă locală - circuitul fizic dintre punctul terminal al rețelei și repartitorul principal sau elementul echivalent dintr-o rețea publică fixă;

32. subbuclă locală - porțiunea din bucla locală care conectează punctul terminal al rețelei de comunicații electronice cu un punct de concentrare sau cu un punct de acces intermediar determinat dintr-o rețea publică fixă de comunicații electronice;

33. acces total la bucla sau subbucla locală - utilizarea de către beneficiar a întregii capacități a buclei sau subbuclei locale, fără a se modifica proprietatea buclei sau subbuclei locale;

34. acces partajat la bucla sau subbucla locală - utilizarea de către beneficiar a unei părți specificate din capacitatea buclei sau subbuclei locale, cum ar fi o parte a frecvenței sau a unui echivalent, fără a fi perturbat serviciul oferit inițial și fără a se modifica proprietatea buclei sau subbuclei locale;

35. colocare - furnizarea spațiului fizic și a resurselor tehnice necesare instalării și conectării, în scopul unei funcționări corespunzătoare a echipamentului relevant aparținând beneficiarului acestei forme de acces;
Jurisprudență (2)

36. serviciu de telefonie destinat publicului - serviciu pus la dispoziția publicului care permite inițierea și primirea, în mod direct sau indirect, de apeluri naționale ori naționale și internaționale prin utilizarea unui număr sau unor numere din planul național ori internațional de numerotație;

37. apel - conexiunea stabilită prin intermediul unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului, care permite comunicarea bidirecțională;

38. post telefonic public cu plată - postul telefonic pus la dispoziția publicului, pentru utilizarea căruia plata se realizează în numerar, prin cărți de credit sau debit, cartele preplătite, inclusiv cartele utilizabile pe bază de coduri de apelare;

39. număr geografic - numărul stabilit conform planului național de numerotație, în cuprinsul căruia una sau mai multe cifre au semnificație geografică utilizată pentru rutarea apelurilor către locația fizică la care se află punctul terminal al rețelei;

40. punct terminal al rețelei - punctul fizic la care unui abonat i se furnizează accesul la o rețea publică de comunicații electronice; în cazul rețelelor care utilizează comutarea sau rutarea, punctul terminal este identificat prin intermediul unei adrese specifice de rețea, care poate fi asociată numărului ori numelui unui abonat;

41. număr nongeografic - numărul stabilit conform planului național de numerotație, care nu este număr geografic; constituie numere nongeografice, printre altele, numerele alocate serviciilor de comunicații electronice la puncte mobile, numerele cu acces gratuit și numerele pentru servicii cu tarif special;

42. portabilitatea numerelor - posibilitatea unui abonat de a-și păstra, la cerere, numărul asignat din planul național de numerotație atunci când schimbă furnizorul de servicii de comunicații electronice;

43. serviciu universal - setul minim de servicii stabilite de prezenta ordonanță de urgență, de o calitate determinată, care este disponibil tuturor utilizatorilor finali, indiferent de localizarea geografică și la un tarif accesibil;

44. obligații privind serviciul universal - obligații specifice impuse unui furnizor de rețele sau de servicii de comunicații electronice care privesc furnizarea de rețele și servicii într-o anumită arie geografică, inclusiv, acolo unde este cazul, aplicarea unor tarife comune prin stabilirea unei medii în aria geografică respectivă ori asigurarea unor opțiuni tarifare specifice pentru persoanele cu venituri scăzute sau cu nevoi sociale speciale;

45. furnizor de serviciu universal - furnizorul de rețele sau servicii de comunicații electronice căruia i s-au impus de către ANCOM obligații privind serviciul universal;

46. contract la distanță - contractul de furnizare a unor servicii de comunicații electronice destinate publicului sau a unor servicii de acces și conectare la rețele publice de comunicații electronice, încheiat cu utilizatorii finali, care utilizează în mod exclusiv, înainte și la încheierea acestuia, unul sau mai multe mijloace de comunicație la distanță;
Modificări (1)

47. mijloc de comunicație la distanță - orice mijloc care poate fi utilizat pentru încheierea unui contract privind furnizarea unor servicii de comunicații electronice destinate publicului sau unor servicii de acces și conectare la rețele publice de comunicații electronice și care nu necesită prezența fizică simultană a celor două părți;

48. abuz - orice practică implicând utilizarea unei rețele publice de comunicații electronice sau unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului, care reprezintă o încălcare a legislației din domeniul comunicațiilor electronice sau a altor prevederi legale ori care determină un disconfort semnificativ utilizatorilor finali;

49. codare - operație prin care semnalul inițial este transformat la emisie astfel încât acesta să poată fi restabilit la recepție numai dacă se cunoaște algoritmul de codare;

50. decodare - operație prin care la recepție este restabilit semnalul inițial cunoscându-se algoritmul de codare;

51. introducere pe piață - acțiunea de a face disponibil, pentru prima dată, contra cost sau gratuit, un echipament destinat consumatorilor pentru recepționarea semnalelor digitale de televiziune, în vederea distribuirii și/sau utilizării;

52. echipament de televiziune digitală avansată - dispozitiv utilizat pentru conectarea la receptorul de televiziune sau integrat în receptorul de televiziune digitală, capabil să recepționeze servicii de televiziune digitală interactivă;

53. interfață de programare a aplicației - interfață software între aplicații, pusă la dispoziție de radiodifuzori sau de furnizorii de servicii, și resursele din echipamentele de televiziune digitală avansată pentru serviciile de difuzare sub formă digitală a programelor de televiziune și radio (application program interface - API).

(2) În cuprinsul prezentei ordonanțe de urgență sunt, de asemenea, aplicabile definițiile relevante prevăzute la art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2008, la art. 2 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, cu completările ulterioare, la art. 1 din Legea nr. 365/2002, republicată, și la art. 1 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Modificări (1)


Pentru a vedea documentul fără paginare, ai nevoie de un abonament Lege5!

;
se încarcă...