Back

Uniunea Naţională a Barourilor din România - UNBR

Statutul profesiei de avocat din 03.12.2011

Text publicat în M.Of. al României.

În vigoare de la 19.12.2011

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

CAPITOLUL I Principiile şi regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat

Art. 1. - Referințe în cărți (1)

(1) Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome, stabilite în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege, şi ale prezentului statut.

(2) Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale:

a) principiul legalităţii;

b) principiul libertăţii;

c) principiul independenţei;

d) principiul autonomiei şi descentralizării;

e) principiul păstrării secretului profesional.

Art. 2. -

(1) Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea şi apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat.

(2) În exercitarea dreptului la apărare recunoscut şi garantat de Constituţia României, republicată, de lege, de pactele şi de tratatele la care România este parte, avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi soluţionat într-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea părţilor.

Art. 3. -

(1) În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, prezentului statut şi codului deontologic.

(2) Profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor întocmit de baroul din care fac parte.

(3) Un avocat nu poate fi înscris decât într-un singur barou şi nu îşi poate exercita concomitent activitatea în două sau mai multe forme de exercitare a profesiei.

(4) Este interzisă, sub sancţiunile prevăzute de Lege, exercitarea oricărei activităţi specifice profesiei de avocat de către o persoană fizică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi în tabloul avocaţilor sau, după caz, de către orice persoană juridică, cu excepţia societăţii profesionale de avocaţi cu răspundere limitată.
Jurisprudență (1)

Art. 4. -

(1) Profesia de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei şi descentralizării, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
Jurisprudență (1)

(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.

(3) Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

(4) Competenţa şi atribuţiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

Art. 5. -

(1) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti există şi funcţionează, în temeiul Legii, un singur barou, persoană juridică de interes public. Baroul este constituit din toţi avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor care au sediul profesional principal în localităţile de pe raza acestuia.

(2) Toate barourile din România, constituite potrivit Legii, sunt membre de drept ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R.

(3) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, înfiinţată prin Lege. U.N.B.R. este unica succesoare de drept a Uniunii Avocaţilor din România.

(4) Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare a barourilor în afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricând constatată de către instanţă sau alt organ judiciar, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu.

(5) Sunt interzise, sub sancţiunea prevăzută de Lege, folosirea, fără drept, de către orice persoană a denumirilor "Barou", "Uniunea Naţională a Barourilor din România", "U.N.B.R." ori "Uniunea Avocaţilor din România" sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea fără drept a însemnelor specifice profesiei de avocat ori purtarea fără drept a robei.

Art. 6. - Referințe în cărți (1)

(1) Libertatea şi independenţa profesiei de avocat sunt principii în baza cărora avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale clienţilor potrivit Legii şi prezentului statut. Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului şi garantează activitatea sa profesională.

(2) Avocatul este liber să îşi aleagă, să schimbe şi să dispună în tot sau în parte de forma de exercitare a profesiei, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.

(3) Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit avocat, cu excepţia cazurilor privitoare la acordarea asistenţei judiciare obligatorii sau dispuse de către organul judiciar, a asistenţei judiciare prin avocat ca formă a ajutorului public judiciar şi a asistenţei gratuite. Orice clauză ori convenţie contrară, prohibitivă sau restrictivă este lovită de nulitate absolută.

(4) Relaţiile dintre avocat şi clienţii săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate şi confidenţialitate. Drepturile şi obligaţiile avocatului sunt prevăzute de Lege, prezentul statut, codul deontologic şi de contractul de asistenţă juridică legal încheiat.
Jurisprudență (2)

Art. 7. - Referințe în cărți (1)

(1) Într-o societate întemeiată pe valorile democraţiei şi ale statului de drept, avocatul are un rol esenţial. Avocatul este indispensabil justiţiei şi justiţiabililor şi are sarcina de a apăra drepturile şi interesele acestora. El este deopotrivă sfătuitorul şi apărătorul clientului său.

(2) Avocatul, exercitând drepturile care îi sunt conferite de Lege şi de prezentul statut, îşi îndeplineşte îndatoririle şi obligaţiile faţă de client în raporturile cu autorităţile şi instituţiile în relaţie cu care îşi asistă sau îşi reprezintă clientul, faţă de profesia sa în general şi faţă de fiecare confrate în particular, precum şi faţă de public. Avocatul are îndatorirea de a-şi îndeplini cu conştiinciozitate, onoare şi probitate profesională obligaţiile faţă de client, în raporturile cu persoanele fizice, cu autorităţile şi instituţiile publice sau private, cu alte persoane juridice, cu ceilalţi avocaţi, precum şi în relaţia sa cu publicul în general.

(3) În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restricţii, presiuni, constrângeri sau intimidări din partea autorităţilor sau instituţiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea şi independenţa avocatului sunt garantate de lege.

(4) Independenţa avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său. Avocatul este dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii şi să acţioneze numai în limitele legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic, potrivit crezului său profesional.

(5) Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris în faţa instanţelor de judecată, a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală ori a altor autorităţi, dacă aceste susţineri sunt în legătură cu apărarea şi sunt necesare stabilirii adevărului.
Jurisprudență (2)

(6) Urmărirea penală şi trimiterea în judecată a avocatului pentru fapte penale săvârşite în exercitarea profesiei sau în legătură cu aceasta se pot face numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Lege.

Art. 8. -

(1) Secretul profesional este de ordine publică.

(2) Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată.

(3) Avocatul nu poate fi obligat în nicio circumstanţă şi de către nicio persoană să divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către clientul său şi nici de către o altă autoritate sau persoană. Se exceptează însă cazurile în care avocatul este urmărit penal, disciplinar sau atunci când există o contestaţie în privinţa onorariilor convenite, exclusiv pentru necesităţi stricte pentru apărarea sa.

(4) Obligaţia de a păstra secretul profesional nu împiedică avocatul să folosească informaţiile cu privire la un fost client, dacă acestea au devenit publice.

(5) Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.

Art. 9. - Referințe în cărți (1)

(1) Obligaţia de a păstra secretul profesional este absolută şi nelimitată în timp. Obligaţia se întinde asupra tuturor activităţilor avocatului, ale asociaţilor săi, ale avocaţilor colaboratori, ale avocaţilor salarizaţi din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alţi avocaţi.

(2) Obligaţia de a păstra secretul profesional revine şi persoanelor cu care avocatul conlucrează în exercitarea profesiei, precum şi salariaţilor săi. Avocatul este dator să le aducă la cunoştinţă această obligaţie.

(3) Obligaţia de a păstra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat şi salariaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute în exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor ce le revin.

Art. 10. - Referințe în cărți (1)

(1) Orice comunicare sau corespondenţă profesională între avocaţi, între avocat şi client, între avocat şi organele profesiei, indiferent de forma în care a fost făcută, este confidenţială.

(2) În relaţiile cu avocaţii înscrişi într-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat să respecte dispoziţiile speciale prevăzute de Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană.

(3) În relaţiile cu un avocat înscris într-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie să se asigure, înainte de a schimba informaţii confidenţiale, că în ţara în care îşi exercită profesia confratele străin există norme ce permit asigurarea confidenţialităţii corespondenţei şi, în caz contrar, să încheie un acord de confidenţialitate sau să îl întrebe pe clientul său dacă acceptă, în scris, riscul unui schimb de informaţii neconfidenţiale.

(4) Corespondenţa şi informaţiile transmise între avocaţi sau între avocat şi client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi în niciun caz aduse ca probe în justiţie şi nici nu pot fi lipsite de caracterul confidenţial.

Art. 11. -

În raporturile cu instanţele judecătoreşti, cu Ministerul Public, cu celelalte autorităţi şi instituţii publice, cu persoanele juridice şi persoanele fizice cu care vine în contact, avocatul este dator să aibă un comportament demn, civilizat şi loial.

Art. 12. -

(1) Organele profesiei de avocat au sarcina permanentă de a asigura exercitarea calificată a dreptului de apărare, organizând în mod corespunzător primirea în profesie, pregătirea profesională iniţială şi pregătirea continuă a avocaţilor, respectarea strictă a deontologiei şi a disciplinei profesionale.

(2) Toţi avocaţii au dreptul şi îndatorirea de a participa la formele de pregătire profesională stabilite de către organele profesiei.

(3) Barourile şi U.N.B.R. au obligaţia, din oficiu sau la cerere, să acţioneze prin toate mijloacele legale pentru protecţia profesiei, a demnităţii şi onoarei corpului de avocaţi.
Jurisprudență (1)

Art. 13. -

Dispoziţiile prezentului statut se aplică în mod corespunzător şi avocaţilor străini, inclusiv formelor de exercitare a profesiei de către aceştia.

CAPITOLUL II Organizarea profesiei de avocat

SECŢIUNEA 1 Dobândirea calităţii de avocat

SUBSECŢIUNEA 1 Primirea în profesie

Art. 14. - Referințe în cărți (1)

(1) Primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza promovării examenului organizat de către U.N.B.R. la nivel naţional.
Jurisprudență (1)

(2) Cu titlu de excepţie, în condiţiile legii, pot accede în profesie, fără susţinerea examenului, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, care au fost eliberaţi din motive neimputabile, precum şi, în aceleaşi condiţii, judecătorii de la instanţele internaţionale.

Art. 15. -

(1) Cererea formulată de persoana care doreşte să fie primită în profesie se adresează decanului baroului unde solicitantul intenţionează să exercite profesia. Cererea se depune sau, după caz, se comunică în două exemplare şi va cuprinde:

a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;

b) locul şi data naşterii;

c) elementele actului de identitate şi organul emitent;

d) indicarea diplomei de licenţă eliberate de o instituţie de învăţământ superior acreditată în condiţiile legii, care atestă calitatea de licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege, precum şi indicarea, dacă este cazul, a îndeplinirii funcţiei de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani şi a promovării examenului de definitivat în profesia din care provine ori a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 14 alin. (2), după caz;

e) declaraţia că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 14 din Lege;

f) declaraţia solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 15 din Lege ori că înţelege să renunţe la orice stare de incompatibilitate în cel mult două luni de la data emiterii deciziei de primire în profesia de avocat şi cunoaşte intervenirea sancţiunii caducităţii acesteia în caz de neconformare în termen;
Jurisprudență (3)

g) precizarea că se solicită dobândirea calităţii de avocat stagiar şi angajamentul de a realiza, pe perioada stagiului, formarea profesională iniţială în profesia de avocat, respectiv de a frecventa, ca avocat definitiv, formele de pregătire profesională continuă, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut;

h) menţiunea, dacă este cazul, că, potrivit Legii, candidatul poate dobândi calitatea de avocat definitiv;

i) declaraţia expresă că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. În caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activităţii.

(2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte depuse în dublu exemplar:

a) copie a actului de identitate şi a actelor de stare civilă;

b) copie a diplomei de licenţă şi, după caz, copii ale înscrisurilor care dovedesc îndeplinirea, timp de cel puţin 5 ani, a funcţiei de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, precum şi promovarea examenului de definitivat în profesia respectivă ori îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 14 alin. (2). În cazul în care se solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de instituţiile de învăţământ superior din altă ţară, se va depune şi dovada de echivalare, în condiţiile legii;

c) copie a cazierului judiciar, eliberată cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;

d) certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de instituţia sanitară stabilită de barou conform hotărârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;

e) certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, care să ateste cauzele încetării calităţii de avocat ori, dacă este cazul, motivele respingerii unei cereri anterioare de primire în profesie;

f) două fotografii de tip legitimaţie.

(3) În cazul prevăzut la art. 14 alin. (2), judecătorul care a activat la instanţe internaţionale va prezenta adeverinţă în original şi în traducere legalizată, eliberată de către respectiva instanţă, atestând că acesta a îndeplinit calitatea de judecător şi că încetarea acestei calităţi a avut loc din motive neimputabile.

Art. 16. -

(1) Cererea formulată de membrul unui barou din altă ţară în vederea exercitării profesiei de avocat în România se va depune sau, după caz, se va comunica în dublu exemplar la baroul în care doreşte să profeseze şi va cuprinde:

a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;

b) locul şi data naşterii;

c) numărul, data şi emitentul paşaportului;

d) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreşte să îşi exercite profesia;

e) indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);

f) indicarea formei în care urmează să exercite profesia, conform art. 5 din Lege.

(2) Cererea va fi însoţită de următoarele acte, depuse în dublu exemplar, traduse în limba română şi certificate:

a) paşaport;

b) o atestare din partea baroului sau a asociaţiei profesionale de avocaţi din ţara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinar.

(3) La cerere se vor ataşa:

a) avizul conform eliberat de Comisia permanentă a U.N.B.R.;

b) declaraţia expresă a solicitantului că nu se află în niciunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevăzute la art. 14 şi 15 din Lege;

c) declaraţia expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic;

d) dovada încetării formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform dispoziţiilor art. II din Legea nr. 231/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, după caz;

e) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);

f) două fotografii de tip legitimaţie.

se încarcă...