Back

Guvernul României

Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă

În vigoare de la 04.07.2000

Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată.

Cumpără forma actualizată

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României.

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. 1. -

(1) Măsurile prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică pentru asigurarea protecţiei persoanelor încadrate în muncă în perioadele în care, datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile, se înregistrează temperaturi extreme.

(2) În sensul prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, prin temperaturi extreme se înţelege temperaturile exterioare ale aerului, care:

a) depăşesc +37°C sau, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel;

b) scad sub -20°C sau, corelate cu condiţii de vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel.

(3) Temperaturile prevăzute la alin. (2) sunt temperaturi monitorizate şi certificate de Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie şi transmise de centrele regionale ale acestuia.

Art. 2. -

(1) Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie are obligaţia să comunice prin mijloacele de comunicare în masă locale zonele în care temperatura atinge limitele prevăzute la art. 1 alin. (2), nivelul acestor temperaturi, precum şi prognoza pentru următoarea perioadă.

(2) În cazul în care temperaturile depăşesc limitele prevăzute la art. 1 alin. (2), comunicarea se va repeta din 6 în 6 ore pe toată durata menţinerii acestor temperaturi.

Art. 3. -

(1) În perioadele cu temperaturi extreme angajatorii trebuie să ia toate măsurile prevăzute de Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 pentru asigurarea condiţiilor de microclimat la locul de muncă în limitele prevăzute de normele generale de protecţie a muncii.

(2) Măsurile pentru asigurarea condiţiilor de microclimat la locul de muncă vor fi stabilite de angajator, împreună cu reprezentanţii sindicatelor sau, după caz, cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor. În unităţile în care funcţionează comitetele de securitate şi sănătate în muncă măsurile vor fi stabilite de acestea.

(3) Pentru asigurarea condiţiilor de microclimat la locul de muncă în instituţii şi în unităţi finanţate din fonduri bugetare şi extrabugetare măsurile vor fi stabilite de ordonatorii de credite, respectiv de conducătorii instituţiilor.

Art. 4. - Jurisprudență (1)

În perioadele cu temperaturi ridicate extreme, în sensul art. 1, angajatorii trebuie să asigure următoarele măsuri minimale:

A. Pentru ameliorarea condiţiilor de muncă:

a) reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice;

b) asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă;

c) alternarea efortului dinamic cu cel static;

d) alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, cu curenţi de aer.

B. Pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor:

a) asigurarea apei minerale adecvate, câte 2-4 litri/persoană/schimb;

b) asigurarea echipamentului individual de protecţie;

c) asigurarea de duşuri.

Art. 5. -

În perioadele cu temperaturi scăzute extreme angajatorii trebuie să asigure următoarele măsuri minimale pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor care lucrează în aer liber:

a) distribuirea de ceai fierbinte în cantitate de 0,5-1 litru/persoană/schimb;

b) acordarea de pauze pentru refacerea capacităţii de termoreglare, scop în care se vor asigura spaţii fixe sau mobile cu microclimat corespunzător;

c) asigurarea echipamentului individual de protecţie.

Art. 6. -

(1) Angajatorii care nu pot asigura condiţiile prevăzute la art. 4 şi 5 vor lua, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, după caz, următoarele măsuri:

a) reducerea duratei zilei de lucru;

b) eşalonarea pe două perioade a zilei de lucru: până la ora 11,00 şi după ora 17,00, în cazurile prevăzute la art. 4;

c) întreruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuităţii activităţii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă, potrivit prevederilor legale.

(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) se vor stabili dacă temperaturile extreme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile consecutiv.

(3) Perioadele de reducere a duratei zilei de lucru, de eşalonare a zilei de lucru sau de întrerupere colectivă a lucrului se vor stabili o dată cu măsurile prevăzute la alin. (1).

(4) În unităţile finanţate din fonduri bugetare sau extrabugetare măsurile prevăzute la alin. (1) vor fi stabilite, după caz, de ordonatorul de credite sau de conducătorul unităţii.

Art. 7. -

La aplicarea măsurilor prevăzute la art. 6 alin. (1) angajatorii, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, precum şi ordonatorii de credite sau conducătorii instituţiilor finanţate din fonduri extrabugetare, după caz, vor stabili modalităţile de recuperare a timpului nelucrat şi modalităţile de plată, după cum urmează:

a) prin recuperarea în următoarele 6 luni a timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere colectivă a activităţii, cu menţinerea drepturilor salariale avute anterior;

b) fără recuperarea timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere a activităţii, dar cu acordarea drepturilor salariale proporţional cu timpul efectiv lucrat.

Art. 8. -

Pentru prevenirea unor îmbolnăviri determinate de munca în condiţii de temperaturi extreme se vor lua următoarele măsuri:

a) asigurarea de către angajator a examenului medical la angajare şi a controlului medical periodic, urmărind depistarea precoce a contraindicaţiilor pentru munca la temperaturi crescute sau scăzute;

b) asigurarea primului ajutor şi a transportului la cea mai apropiată unitate sanitară a persoanelor afectate;

c) trecerea, după posibilităţi, în alte locuri de muncă sau reducerea programului de muncă pentru persoanele cu afecţiuni, care au contraindicaţii privind munca la temperaturi extreme.

Art. 9. -

Pe durata întreruperii colective a lucrului în condiţiile art. 6 alin. (1) lit. c) contractele individuale de muncă ale salariaţilor se menţin, iar perioada de întrerupere constituie vechime în muncă.

Art. 10. -

(1) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 15.000.000 lei la 25.000.000 lei încălcarea prevederilor art. 8, dacă faptele nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni.

(2) Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor prevăzute la alin. (1) se fac de către organele de control ale Inspecţiei Muncii.

(3) Prevederile referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 11. -

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Sănătăţii, Inspecţia Muncii şi Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie vor elabora în comun norme metodologice, pe care le vor supune aprobării Guvernului în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

p. PRIM-MINISTRU,
Mircea Ciumara

Contrasemnează:
Ministrul muncii şi protecţiei sociale,
Smaranda Dobrescu
Ministrul sănătăţii,
Hajdu Gabor

Bucureşti, 29 iunie 2000.

Nr. 99.

se încarcă...