Back

Consiliul Uniunii Europene

Directiva nr. 24/2010 privind asistenţa reciprocă în materie de recuperare a creanţelor legate de impozite, taxe şi alte măsuri Număr celex: 32010L0024

În vigoare de la 31.03.2010

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

Cumpără forma completă în varianta PDF sau Kindle

DIRECTIVA 2010/24/UE A CONSILIULUI
din 16 martie 2010
privind asistenţa reciprocă în materie de recuperare a creanţelor
legate de impozite, taxe şi alte măsuri

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolele 113 şi 115,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Parlamentului European(1),

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European(2),

hotărând în conformitate cu o procedură legislativă specială,

întrucât:

(1) Asistenţa reciprocă dintre statele membre pentru recuperarea creanţelor reciproce şi a creanţelor Uniunii cu privire la anumite taxe şi alte măsuri contribuie la funcţionarea corectă a pieţei interne. Aceasta asigură neutralitatea fiscală şi a permis statelor membre să elimine măsurile discriminatorii de protecţie în tranzacţiile transfrontaliere menite să prevină frauda şi pierderile bugetare.

(2) Primele modalităţi de asistenţă reciprocă în materie de recuperare au fost stabilite prin Directiva 76/308/CEE a Consiliului din 15 martie 1976 privind asistenţa reciprocă în materie de recuperare a creanţelor rezultate din operaţiuni cuprinse în sistemul de finanţare al Fondului European de Orientare şi Garantare Agricolă, precum şi a prelevărilor agricole şi drepturilor vamale(3). Directiva respectivă şi actele care o modificau au fost codificate prin Directiva 2008/55/CE a Consiliului din 26 mai 2008 privind asistenţa reciprocă în materie de recuperare a creanţelor privind anumite cotizaţii, drepturi, taxe şi alte măsuri(4).

(3) Cu toate acestea, respectivele dispoziţii, chiar dacă reprezintă un prim pas către îmbunătăţirea procedurilor de recuperare la nivelul Uniunii prin armonizarea normelor naţionale aplicabile, s-au dovedit insuficiente pentru a răspunde cerinţelor pieţei interne aşa cum a evoluat aceasta în ultimii 30 de ani.

(4) Pentru a proteja mai eficient interesele financiare ale statelor membre şi neutralitatea pieţei interne, este necesară extinderea domeniului de aplicare a asistenţei reciproce în materie de recuperare la creanţele legate de impozite şi taxe care nu sunt încă acoperite de asistenţa reciprocă în materie de recuperare, în timp ce, pentru a putea răspunde creşterii numărului cererilor de asistenţă şi pentru a obţine rezultate mai bune, este necesar ca asistenţa să fie mai eficientă, mai eficace şi mai uşor de pus în practică. Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare adaptări semnificative, nefiind suficientă o simplă modificare a Directivei 2008/55/CE existente. Prin urmare, respectiva directivă ar trebui să fie abrogată şi înlocuită cu un nou instrument juridic, care se bazează pe rezultatele obţinute în urma aplicării Directivei 2008/55/CE, dar care oferă norme mai clare şi mai precise acolo unde este necesar.

(5) Normele mai clare ar promova un schimb de informaţii mai amplu între statele membre. De asemenea, acestea ar garanta acoperirea tuturor persoanelor juridice şi fizice din Uniune, ţinând seama de numărul în permanentă creştere de construcţii juridice, care cuprind nu numai construcţii tradiţionale, precum trusturile şi fundaţiile, ci orice nou instrument care poate fi instituit de contribuabili în statele membre. Mai mult, normele ar face posibilă luarea în calcul a tuturor eventualelor forme de creanţe ale autorităţilor publice legate de anumite impozite, taxe, cotizaţii, rambursări şi intervenţii, inclusiv a tuturor creanţelor pecuniare împotriva contribuabililor interesaţi sau împotriva unei terţe părţi care înlocuiesc creanţa iniţială. Sunt necesare norme mai clare în principal pentru a defini mai bine drepturile şi obligaţiile tuturor părţilor implicate.

(6) Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere competenţei statelor membre de a stabili măsurile de recuperare disponibile în temeiul legislaţiei naţionale a acestora. Cu toate acestea, este necesar să se garanteze că nici disparităţile dintre legislaţiile naţionale, nici lipsa de coordonare între autorităţile competente nu pun în pericol buna funcţionare a sistemului de asistenţă reciprocă stabilit prin prezenta directivă.

În versiunea gratuită textul este afisat parțial. Pentru textul integral cumpăraţi documentul sau alegeţi un abonament Lege5 care permite vizualizarea completă a documentului.

se încarcă...